KorAP: Find »[drukola/base=sferă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...1443 1444 1445 ...1508 >

37,690 matches

Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825

ultima situație, nu este vorba de un text de lege".3 În astfel de situații, "Curtea Constituțională nu este competentă să verifice constituționalitatea textelor din proiecte de lege, propuneri legislative și amendamentele prezentate Parlamentului, dar neadoptate de acesta.4 În sfera controlului de constituționalitate intră toate legile adoptate de către Parlament, indiferent că acestea sunt legi constituționale, legi organice sau legi ordinare. Într-o opinie singulară în literatura noastră de specialitate, se consideră că doar legile organice și cele ordinare sunt supuse

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
principiilor care, ca și întregul drept internațional, trebuie să se adapteze mai mult cerințelor vieții și să facă față noilor condiții istorice. Desigur, dreptul internațional nu poate fi "constituționalizat" în întregimea sa, la fel ca dreptul constituțional intern, deoarece, în sfera relațiilor externe, acționează în mod precumpănitor elementul de negociere și compromis. Dar, marile sale principii pot și trebuie respectate, la fel ca și angajamentele internaționale la care statele au subscris în virtutea vechiului și verificatului principiu de drept pacta sunt servanda

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
fapt, ci starea de drept; prin ea trecem de la dorit la dezirabil, de la constatări indicative la semnificații imperative și practice pentru conștiință și conduită (norme de acțiune); Din acest motiv, valorile umane sunt chintesența numeroaselor criterii ce operează în variate sfere, cum ar fi relațiile sociale, economice, politice, viața culturală. Indiferent dacă sunt profesate sau operaționale, ele derivă din istorie, tradiție, cultură, educație, mediu și aspirații. Ele pot necesita adaptări și schimbări, dar constituie instrumente importante pentru autoevaluare și acțiune, atât

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
la viața politică, culturală, reflectă influența și impactul valorilor, categorii de maximă generalitate teoretico-filosofică, ce își găsesc manifestarea la nivelul axiologic al conștiinței sociale, obiectivându-se în toate categoriile de norme sociale 7 care ordonează comportamentul în cele mai diferite sfere ale vieții sociale. Modificări profunde în sistemul valorilor se produc în perioadele de adânci prefaceri sociale, când se schimbă nu numai conținuturile valorice, ci și stratificarea valorilor în sistemul lor de ansamblu. În funcție de schimbările de ordin calitativ produse în aria

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
importante, de interes pentru comunitatea respectivă. Așa cum arăta și V. Dimitrijevič, frontiera dintre dreptul internațional și celelalte sisteme normative internaționale nu poate rămâne absolută: "ea este mai curând o membrană delicată prin care noile elemente de valoare se filtrează în sfera juridică. Formarea valorilor precede formularea normelor juridice, dar valorile pot, de asemenea, să se exprime într-o formă normativă. O astfel de exprimare poate fi simbolul dorinței pentru o nouă situație, împreună cu tot ceea ce o însoțește (...); este suficient atunci să

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
internaționale, ca parte integrantă a protecției internaționale a drepturilor omului. Însăși încheierea Convenției cadru și stabilirea mecanismului de supraveghere a aplicării Convenției de către Comitetul de miniștri al Consiliului Europei înseamnă includerea problematicii drepturilor persoanelor care fac parte din minorități în sfera cooperării dintre statele membre. Aceasta se realizează în cadrul Consiliului Europei, dar și în plan bilateral. În acest sens, Convenția prevede că statele părți se vor strădui să încheie, acolo unde este necesar, acorduri bilaterale și multilaterale cu alte state, mai

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
și minoritățile sau grupurile de polonezi din alte state 12. De asemenea, reține atenția declarația Federației Ruse, conform căreia nici un stat nu are dreptul de a formula unilateral rezerve, declarații sau definiții ale termenului de minoritate pentru a exclude din sfera de aplicare a Convenției persoane care locuiesc permanent pe teritoriul statului și care anterior au avut o cetățenie de care au fost private în mod arbitrar, ceea ce contravine scopului Convenției cadru. 2. In cadrul examinării primei serii de rapoarte periodice

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
că în legislația și în practica pe sectoare o asemenea cerință este invocată în mod judicios, și numai în cazul în care ea urmărește un scop legitim 25. În ceea ce privește Republica Cehă, Comitetul a salutat tendința către o abordare deschisă cu privire la sfera de aplicare personală a Convenției, incluzând noi grupuri minoritare și oferind altora sprijin prin programe sectoriale, deși poziția oficială este că numai cetățenii sunt beneficiari ai Convenției. Cu toate acestea, Comitetul a încurajat autoritățile să continue o abordare deschisă și

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
părți ale fostei Iugoslavii, din care majoritatea erau rezidenți ai Sloveniei dinainte de 1991 și mulți au cetățenia slovenă, reclamă o atenție deosebită și că distincția bazată pe conceptul de "indigeni/autohtoni" nu trebuie menținută drept criteriu determinant pentru a defini sfera aplicării personale a Convenției 28. Comentariile guvernului Sloveniei la această a doua opinie a Comitetului nu sunt prea încurajatoare; guvernul pare să justifice poziția sa referindu-se la legislația existentă, fără să lase deschisă speranța că ar putea să-și

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
exprimat îndoieli cu privire la luarea în considerare a rezultatelor alegerilor drept factor decisiv pentru a confirma existența unei minorități naționale. 4. Comitetul a acceptat că, în absența unei definiții a conceptului de "minoritate națională" în Convenție, statele părți trebuie să examineze sfera de aplicare personală a Convenției pe care trebuie să o asigure în țările lor. Deși acceptă, pe de o parte, că statele părți au în această privință o marjă de apreciere, pentru a lua în considerare împrejurările specifice din țările

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
părți de a exclude unele grupuri de la aplicarea Convenției și pentru Comitetul consultativ de a evita un dialog dificil cu statele respective. Acest criteriu duce și la un standard dublu, așa cum rezultă din opiniile și recomandările Comitetului și reduce semnificativ sfera de aplicare a Convenției-cadru, cu consecințe inacceptabile pe termen lung în cadrul Consiliului Europei. În general, este necesar ca determinarea acelor grupuri care sunt minorități naționale să se facă pe bază de criterii obiective și să pornească de la necesitatea respectării drepturilor

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
al doilea război mondial. Pactul Ribbentrop-Molotov a constituit, în realitate, apogeul colaborării între Uniunea Sovietică și Germania. Omenirea, deși bănuia, avea să afle mult mai târziu că Pactul conținea o anexă secretă prin care URSS și Germania și-au stabilit "sferele de interese" de la Marea Baltică la Marea Neagră, hotărându-se în acest mod fie dispariția unor state, fie amputarea lor. Astfel, Polonia urma să dispară, fiind din nou împărțită, de data aceasta între Germania și URSS, țările baltice să fie încorporate prin

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
Convenției știau prea bine și, în orice caz, ar fi avut drept consecință o limitare indezirabilă a câmpului său de incidență. Strict vorbind, contract internațional (vânzare sau altul) este cel care prin elementele și momentele structurii și procesualității sale excede sfera unei ordini juridice naționale, prezentând direct legături cu mai multe sisteme juridice și punând astfel problema determinării legii aplicabile, problemă soluționată diferit de la un sistem de drept conflictual la altul (așa încât armonia juridică internațională tot nu este astfel plenar asigurată

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
din 14 iunie 1974, terminologia se schimbă, sintagma menționată fiind înlocuită cu termenul "mărfuri", constant folosit apoi de CVIM 1980 și tot astfel de Convenția din 1986. Fără a fi vorba de o schimbare de concepție, de natură sau de sferă a obiectului, termenul "mărfuri" a fost considerat preferabil pentru că evită dificultățile ce le pune stabilirea în limba engleză a unui corespondent satisfăcător pentru "obiecte mobiliare corporale". Termenul "mărfuri" include ante omnia și în principal obiecte corporale, fiind deci excluse din

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
nu poate însemna calificarea lor ca mărfuri, calificare în lipsa căreia ele n-ar fi astfel: aceste bunuri sunt sau nu sunt mărfuri prin natura sau destinația lor, iar nu prin asimilare sau excluziune, marfa fiind un concept economic, nu juridic, sfera ei limitându-se la bunurile mobile dar incluzând deopotrivă produse și servicii. Prin urmare, simplă renunțarea la exceptările prevăzute de Convenția din 1955 era suficientă pentru includerea vânzării unor asemenea bunuri în câmpul de incidență al Convenției din 1986. 130

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
substanțial uniform, competența aparținând a priori și invariabil legii locale ca lege de aplicare imediată (nemijlocită), necesară, teritorială (loi de police). Nu mai puțin, vânzările la licitație și vânzările la bursele de mărfuri și instrumente financiare derivate) nu intră în sfera excluderii operate de art.2 lit.a, ele fiind vânzări voluntare. Lăsând de-o parte particularitățile privind regimul lor de drept material, aceste modalități de vânzare prezintă și o puternică fixare teritorială, care determină nuanțări ale soluțiilor de drept conflictual

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
toate tratatele comunitare care există la data aderării, toate regulile și principiile ce se aplică în Uniunea Europeană existente, dar și în devenire, precum și liste ale tratatelor la care România trebuie să ﬁe ori să devină parte. Tratatul de aderare reprezintă sfera ordinii juridice comunitare în care se încadrează România, odată cu aderarea ei la Uniunea Europeană. Implicațiile Tratatului de aderare depășesc, în ceea ce privește efectele juridice prin sfera de cuprindere și gradul lor de inﬂuențare reperele oricărui alt tratat. Acest tratat se adaugă la tratatele

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
liste ale tratatelor la care România trebuie să ﬁe ori să devină parte. Tratatul de aderare reprezintă sfera ordinii juridice comunitare în care se încadrează România, odată cu aderarea ei la Uniunea Europeană. Implicațiile Tratatului de aderare depășesc, în ceea ce privește efectele juridice prin sfera de cuprindere și gradul lor de inﬂuențare reperele oricărui alt tratat. Acest tratat se adaugă la tratatele comunitare existente, alcătuind împreună cu tratatele institutive (constitutive), dreptul comunitar primar; prin aderarea României la Uniunea Europeană, reglementările și structura Uniunii au evoluat, ele fiind

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
acestora. A avut loc o extindere a Uniunii Europene, care, prin aderarea României și Bulgariei, a devenit o Europă a celor 27 de state membre. Uniunea Europeană este o zonă mai largă, adăugând la ceea ce există încă două state europene. Drept urmare, sfera de acțiune a Uniunii Europene, autoritatea acesteia de instituție suprastatală, se exercită și față de România; procesul de integrare cuprinde și economia României, iar instituțiile comunitare își exercită competențele și față de ea. Și în problema raporturilor dintre România și Uniunea Europeană, a

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
membre ale Uniunii Europene față de România, ca și poziția instituțiilor Uniunii cu privire la Tratatul de aderare și față de România. Aceste prevederi constituie axa dorsală și liantul, pentru ca întreaga construcție europeană să ﬁe închegată organic și să funcționeze ca un tot. 3. Sfera implicațiilor aderării României la Uniunea Europeană o depășește pe aceea a efectelor propriu-zise ale Tratatului de aderare 27 (în sensul lor juridic); implicațiile sunt multiple, profunde, radicale și transformatoare; ele trebuie să ﬁe identiﬁcate și evaluate judicios și în timp oportun

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
înseamnă ceea ce aparține sau este legat de o națiune ca un întreg. În general, în dreptul american se aplică instituțiilor, legilor sau afacerilor Statelor Unite sau guvernului acestora, ca opus celor ale statelor membrii. "Național" are în vedere o activitate cu o sferă larg-națională. În acest sens, se are în vedere și o persoană care datorează loialitate unui stat, precizându-se însă că termenul "național" cum se folosește în expresia "național of the United States" este mai larg decât termenul "cetățean"43. Cel

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
se constata o anume tensiune între prevederile legale și cele contractuale (din contractul colectiv de muncă n.n.), care priveau chiar natura deosebit de sensibilă a drepturilor ce trebuie protejate. Sub un alt aspect, se releva tendința (evident, pozitivă) de a extinde sfera de cuprindere a contractelor colective, astfel încât să includă noi categorii de lucrători cum sunt, spre exemplu, cei recrutați prin agențiile de muncă temporară. O problemă pe care o identifica studiul era aceea a unor modelări ("recalibrări") ale principiilor dreptului muncii

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
de vedere specifice partenerilor sociali (sindicate, patronate) și guvernelor. Cu toate că au fost puse în discuție o multitudine de idei (întrebări) asupra cărora urmau să se pronunțe toți cei interesați, conținutul dezbaterii poate fi sintetizat în următoarele direcții. 3.1. Cu privire la sfera persoanelor care sunt ocrotite prin normele dreptului muncii sau ar trebui ocrotite, ideea de bază este aceea a incidenței acestor prescripții de protecție asupra tuturor celor ce au un raport de muncă, dar nu numai a acestora, ci și a

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
în continuare cooperarea dintre statele membre ale Uniunii Europene și Statele Unite ale Americii. Subscriem la aprecierea că încheierea celor două Acorduri constituie întronarea unui segment important, din ceea ce reprezintă participarea Uniunii Europene la viața internațională; dimensiunile acestei forme de cooperare (sfera de aplicare teritorială pe două continente" precum și paleta acțiunilor convenite) sunt demne de a fi remarcate; la rândul lor, statele membre ale Uniunii Europene sunt interesate în mod special, în acest gen de cooperare. Cu toate acestea, acest pas spre

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
comunitare; poate doar în raport de Tratatul Constituțional care nu mai este de actualitate, dar rămâne discutabil, în rest. De lege lata, colaborarea în domeniul justiției și afacerilor interne constituie un pilon care se plasa (și se plasează încă) în sfera cooperării interguvemamentale și nu ținea de supranațional 7; așadar, nu se putea pune, pur și simplu, problema transferului de competențe prin substituirea statelor, de către Uniunea Europeană. Rămâne indiscutabil în opinia noastră faptul că Uniunea Europeană nu are competențe în domeniul extrădării sau

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]