36,878 matches
-
o nouă linie de demarcație, aflată 25 de km mai la est de cea stabilită în Memorandumul Vix. Districtele Salonta, Oradea și Satu-Mare ar fi urmat să fie teritorii tampon, scoase atât de sub autoritatea guvernului ungar cât și libere de trupe române, iar forțele armate române ar fi urmat să rămână pe pozițiile pe care deja le ocupau. În schimbul aprobării noii generalul a promis ungurilor ridicarea blocadei, ajutoare materiale în ceea ce privește aprovizionarea și o atitudine binevoitoare în ceea ce privește reglementarea granițelor cu Cehoslovacia, Iugoslavia
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
slăbiciune, a respins noile propuneri și a formulat o contrapropunere ce a avut la bază termenii aceluiași Armistițiu de la Belgrad, ceea ce ar fi impus ca armatele române să se retragă pe linia de demarcație fixată la 13 noiembrie 1918. Suplimentar, trupelor franceze li s-a cerut să evacueze Aradul și Seghedinul. În aceste condiții generalul Smuts a încetat convorbirile și a părăsit Budapesta. În cadrul politic și militar existent, considerentele care au sprijinit atitudinea beligerantă au prelevat astfel asupra unei politici conciliatorii
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
În cadrul politic și militar existent, considerentele care au sprijinit atitudinea beligerantă au prelevat astfel asupra unei politici conciliatorii. Misiunea generalului Jan Smuts a determinat în rândul românilor îngrijorare și nemulțumiri și a grăbit decizia statului român de a continua înaintarea trupelor, oprită la sfârșitul lunii ianuarie, spre vest. România, într-un context în care nu se împăcase cu separația teritoriilor transilvănene locuite de români și că politica Marilor Puteri se dovedise lipsită de fermitate față de Republica Sovietică Ungară, s-a convins
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
și rusă precum și răspândirea comunismului în bazinul dunărean, prin Consiliul de Miniștri de la 28 martie/10 aprilie 1919 din București, Regatul României a decis să declanșeze ostilitățile împotriva Republicii Sfaturilor mai înainte ca aceasta să declanșeze o acțiune ofensivă împotriva trupelor române. Atacarea trupelor maghiare aflate dincolo de linia de demarcație a fost decisă pentru data de 16 aprilie 1919. După ce în noaptea de 15 spre 16 aprilie trupele române au fost ținta unui atac militar ungar firav, în zori acestea au
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
răspândirea comunismului în bazinul dunărean, prin Consiliul de Miniștri de la 28 martie/10 aprilie 1919 din București, Regatul României a decis să declanșeze ostilitățile împotriva Republicii Sfaturilor mai înainte ca aceasta să declanșeze o acțiune ofensivă împotriva trupelor române. Atacarea trupelor maghiare aflate dincolo de linia de demarcație a fost decisă pentru data de 16 aprilie 1919. După ce în noaptea de 15 spre 16 aprilie trupele române au fost ținta unui atac militar ungar firav, în zori acestea au pornit la rândul
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
împotriva Republicii Sfaturilor mai înainte ca aceasta să declanșeze o acțiune ofensivă împotriva trupelor române. Atacarea trupelor maghiare aflate dincolo de linia de demarcație a fost decisă pentru data de 16 aprilie 1919. După ce în noaptea de 15 spre 16 aprilie trupele române au fost ținta unui atac militar ungar firav, în zori acestea au pornit la rândul lor o ofensivă viguroasă și au a atacat trupele ungare dislocate pe linia de demarcație, le-au înfrânt și a ocupat malurile Tisei. În
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
decisă pentru data de 16 aprilie 1919. După ce în noaptea de 15 spre 16 aprilie trupele române au fost ținta unui atac militar ungar firav, în zori acestea au pornit la rândul lor o ofensivă viguroasă și au a atacat trupele ungare dislocate pe linia de demarcație, le-au înfrânt și a ocupat malurile Tisei. În plin război româno-ungar, la 13 iunie 1919 Conferința de Pace a stabilit granița consemnată ulterior de Tratatul de pace de la Trianon, dintre România și Ungaria
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
a fost o acțiune ofensivă de mare amploare din timpul celei de-a doua conflagrații mondiale a trupelor americane împotriva defensivei germane din zona orașului Aachen din Germania în perioada 2-21 octombrie 1944. Orașul Aachen făcea parte din Linia Siegfried, principala rețea defensivă de la frontiera de vest a Germaniei Naziste. Aliații au sperat că cucerească orașul și să
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
și poloneze au lansat Operațiunea Market Garden, o încercare foarte îndrăzneață de ocolire a Liniei Siegfried prin forțarea cursului inferior al Rinului în Olanda. Eșecul acestei operațiuni, precum și problemele logistice generate de distanțele foarte mari pe care se făcea aprovizionarea trupelor aflate într-o rapidă înaintare în Franța, au dus la epuizarea resurselor atacului aliat impetuos spre Berlin. Pierderile germanilor în Franța fuseseră ridicate. Feldmareșalul Walter Model a apreciat la un moment dat că cele 74 de divizii pe care le
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
230.000 de soldați, dintre care 100.000 erau proaspăt mobilizați. La începutul lunii, germanii dispuneau pe frontul de vest de aproximativ 100 de tancuri, pentru ca spre sfârșitul lui septembrie să aibă aici aproximativ 500 de blindate. După ce au mobilizat trupe și mari cantități de armament, comandanții germani au reușit să asigure pe Linia Siegfried o defensivă cu o adâncime de aproximativ 4,8 km. SHAEF de sub comanda generalului Dwight D. Eisenhower își fixase ca obiectiv imediat ocuparea inimii industriale a
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
continue luptele pentru cucerirea orașului încercuit. Deși americanii aveau capacitatea de înlocuire rapidă a pierderilor, soldații proaspăt sosiți pe front nu aveau de cele mai multe ori pregătirea tactică necesară. Numeroși ofițeri tineri nu aveau o pregătire tactică și de conducere a trupelor satisfăcătoare. Printre tanchiști se aflau conductori care nu aveau altă experiență decât conducerea unor automobile pe drumurile publice. Au existat situații în care comandanții de tancuri au fost obligați să își învețe membrii echipajului cum să încarce armele și să
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
decât conducerea unor automobile pe drumurile publice. Au existat situații în care comandanții de tancuri au fost obligați să își învețe membrii echipajului cum să încarce armele și să le folosească chiar înainte de declanșarea atacului. Sistemul american de înlocuire a trupelor pe linia frontului era bazat pe cantitate nu pe calitate, ceea ce a făcut ca cea mai mare parte a militarilor sosiți în teatrul de operațiuni să nu fie instruită de luptă în mod corespunzător. În rândul trupelor americane se întâmpla
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
de înlocuire a trupelor pe linia frontului era bazat pe cantitate nu pe calitate, ceea ce a făcut ca cea mai mare parte a militarilor sosiți în teatrul de operațiuni să nu fie instruită de luptă în mod corespunzător. În rândul trupelor americane se întâmpla de multe ori ca rata de pierderi în cazul noilor sosiți să fie de aproape 50%, cei mai mulți proaspăt sosiți să fie răniți sau uciși în primele zile de luptă. Pierderile mari suferite de americani pe linia frontului
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
jpg|thumb|left|Soldat al Wehrmachtului pe frontul de vest]] Germanii au continuat să contraatace la Übach suferind pierderi grele datorită focului artileriei și infanteriei americane. Deși eșecurile atacurilor pentru recucerire Übach a făcut evidentă incapacitatea germanilor să mobilizeze suficiente trupe pentru apărarea căilor de acces spre Aachen, contraatacurile au avut totuși efectul stopării înaintării americanilor. Pe 4 octombrie, americanii au înregistrat doar succese limitate, cucerind orașele Hoverdor și Beggendorf. În ultimele trei zile de lupte, americanii pierduseră deja 1.800
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
pentru asaltul asupra orașului. Pe 15 octombrie, germanii au încercat să lărgească breșa dintre cele două ramuri ale încercuirii americane și au atacat pozițiile Diviziei I de infanterie. Deși mai multe tancuri grele au reușit să străpungă liniile americane, grosul trupelor germane a fost distrus de focul artileriei și atacurile aviației. Divizia a 3-a Panzergrenadier a încercat a doua zi să organizeze un contraatac local, dar a fost respinsă cu pierderi grele, fiind incapabilă să organizeze acțiuni ofensive viitoare. În
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
și respingă pe infanteriștii americani. Pentru depășirea acestui impas, generalul Hobbs a conceput o manevră de ocolire a defensivei germane, atacând în alt sector cu două batalioane de infanterie. Acest atac a fost un succes, ceea ce a permis efectuarea joncțiunii trupelor americane la vest de Aachen pe 16 octombrie. Până în această zi, Corpul XIX american a pierdut 400 de morți și 2.0000 de răniți, 72% dintre aceștia fiind ale Diviziei a 30-a de infanterie americană. Apărătorii germani au pierdut
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
a pierdut două divizii în totalitate, iar alte opt au suferit pierderi foarte mari, dintre care două divizii de infanterii nou organizate și una de tancuri proaspăt utilată. Pierderile foarte mari s-au datorat modului în care au fost folosite trupele germane în timpul luptelor. Deși la Aachen au fost mobilizate echivalentul a 20 de batalioane de infanterie, în timpul numeroaselor contraatacuri împotriva Diviziei a 30-a de infanterie americană au fost trimise la luptă în cel mult două regimente. În timpul luptelor, germanii
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
galeriei sub regele Maximilian I Iosif de Bavaria. Sub Karl al II-lea August a adunat o însemnată colecție de picturi, care a fost expusă la Castelul Karlsberg ("Schloss Karlsberg") în Homburg. Înainte de distrugerea castelului, la 28 iulie 1793 de către trupele Revoluției franceze, Mannlich a salvat, printre altele, colecția de picturi, biblioteca, colecția de arme, mobila, și tapițeria. Galeria de picturi a ajuns la Mannheim iar în final la München, la Alte Pinakothek. Mannlich a fost director constructor general sub Contele
Johann Christian von Mannlich () [Corola-website/Science/336385_a_337714]
-
fortificații noi, cu două porți și un palat regal, în timp ce palatul Sfinților Petru și Pavel urma să fie reparat. La începutul Războaielor Husite, Vyšehrad a fost cucerit și jefuit de către husiți în 1420 și apoi din nou în 1448 de către trupele regelui George de Poděbrady. Castelul a fost apoi abandonat și a devenit o ruină. El a trecut printr-o serie de lucrări de renovare în secolul al XVII-lea, atunci când Monarhia Habsburgică a preluat controlul asupra ținuturilor cehe după Războiul
Vyšehrad () [Corola-website/Science/336388_a_337717]
-
gazetăriei. Nu a fost înrolat la începerea războiului și a ocupat prin examen la 19 septembrie 1916 postul de administrator (girant) de plasă în comuna Mălini din județul Suceava, având îndatorirea de a asigura aprovizionarea cu alimente și furaje a trupelor din garnizoana Fălticeni. Scriitorul era pasionat de jocul de cărți, aspect ce reiese pregnant în romanul "Întunecare". Potrivit unor zvonuri, în mai 1918, pe când era girant de plasă la Mălini, a pierdut o mare sumă de bani în urma unei partide
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
de tristețe și de un pesimism cu privire la destinul societății întregi. Drama ratării intelectualului onest se desfășoară pe fundalul unui război violent. Autorul prezintă mai multe aspecte tragice ale conflagrației: moartea, mutilarea, epidemiile ce-i decimează pe refugiați, deplasările epuizante ale trupelor și refugiul dureros din calea ocupanților. Capitolul „Avuzul cu pești japonezi” evocă drumul obositor al refugiaților către Moldova: "„Toată bătătura dinaintea cârciumii gemea de căruțe, trăsuri de oraș cu cufere legate la spate, hulube ridicate în sus ca la bâlciuri
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
ridică prin escrocherii și învârteli. Ambii sunt însă la fel de necinstiți: Vesbianu face afaceri ilegale cu proviziile destinate frontului sau populației, în timp ce Vardaru își vinde grâul nemților, deși știe că România urmează să declare război Germaniei, iar grâul său va alimenta trupele inamicului. Vânzarea trebuie să rămână secretă, pentru a nu compromite numele vânzătorului, prin urmare plata se face direct și nu prin bancă. "„Preferăm piața direct, nu prin bancă... E mai primitiv și mai puțin elegant, aproape preistoric, dar e mai
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
este o formație de rock alternativ din Iași, fondată în anul 2013. Componentă actuala este: Lucian Sebastian Radu (voce/chitară), Daniel Costescu (baș), Octav Amarandei (tobe). Inițial trupa numără 5 membri, pe lângă cei sus menționați, fiind și Ionuț Sava(clape) și Corina Panaite(voce). Această componentă nu cântă oficial nicăieri, activitatea trupei atunci, desfășurându-se numai în sala de repetiție. Cei doi aleg să se retragă, iar în
Outstorm () [Corola-website/Science/336555_a_337884]
-
2013. Componentă actuala este: Lucian Sebastian Radu (voce/chitară), Daniel Costescu (baș), Octav Amarandei (tobe). Inițial trupa numără 5 membri, pe lângă cei sus menționați, fiind și Ionuț Sava(clape) și Corina Panaite(voce). Această componentă nu cântă oficial nicăieri, activitatea trupei atunci, desfășurându-se numai în sala de repetiție. Cei doi aleg să se retragă, iar în acest moment două lucruri esențiale se întâmplă în trupa. Lucian preia rolul de vocalist, iar la finalul lui 2013 se alătură trupei, Ciprian Iulian
Outstorm () [Corola-website/Science/336555_a_337884]
-
și Ionuț Sava(clape) și Corina Panaite(voce). Această componentă nu cântă oficial nicăieri, activitatea trupei atunci, desfășurându-se numai în sala de repetiție. Cei doi aleg să se retragă, iar în acest moment două lucruri esențiale se întâmplă în trupa. Lucian preia rolul de vocalist, iar la finalul lui 2013 se alătură trupei, Ciprian Iulian Vieru(chitară). În această componentă de 4, își modifică și stilul muzical, migrând către rock alternativ. Formația are debutul oficial în 11 aprilie 2014, la
Outstorm () [Corola-website/Science/336555_a_337884]