37,690 matches
-
Sud-Vest. În toate măsurile pe care le va întreprinde, va fi necesar ca Pakistanul să abordeze problemele ce îl vor confruntă și prin prisma jocurilor acelor state care caută să profite de pe urma conflictelor. În actuala conjunctură, Pakistanul se află în sfera de influență a SUA, este și va fi supus unor presiuni militare și diplomatice, directe și indirecte, este tratat în planurile americane ca un element esențial pentru ansamblul Asiei de Sud și Sud-Vest. Conducerea actuală militară pakistaneză a acceptat prezența unor trupe
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
pe care le-au dat, că în conținutul comunității de bunuri intră, atât drepturi, cât și obligații 32. Din comunitatea de bunuri a soților, constituie obiectul proprietății lor comune numai acele bunuri asupra cărora ei au un drept de proprietate. Sfera bunurilor ce alcătuiesc obiectul comunității patrimoniale a soților nu este identică cu sfera bunurilor ce alcătuiesc obiectul dreptului lor de proprietate comună în devălmășie, sfera bunurilor ce alcătuiesc obiectul comunității soților fiind mult mai largă decât cea a bunurilor ce
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
drepturi, cât și obligații 32. Din comunitatea de bunuri a soților, constituie obiectul proprietății lor comune numai acele bunuri asupra cărora ei au un drept de proprietate. Sfera bunurilor ce alcătuiesc obiectul comunității patrimoniale a soților nu este identică cu sfera bunurilor ce alcătuiesc obiectul dreptului lor de proprietate comună în devălmășie, sfera bunurilor ce alcătuiesc obiectul comunității soților fiind mult mai largă decât cea a bunurilor ce le aparțin în proprietate. Tocmai datorită acestei deosebiri de ordin cantitativ existentă între
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
obiectul proprietății lor comune numai acele bunuri asupra cărora ei au un drept de proprietate. Sfera bunurilor ce alcătuiesc obiectul comunității patrimoniale a soților nu este identică cu sfera bunurilor ce alcătuiesc obiectul dreptului lor de proprietate comună în devălmășie, sfera bunurilor ce alcătuiesc obiectul comunității soților fiind mult mai largă decât cea a bunurilor ce le aparțin în proprietate. Tocmai datorită acestei deosebiri de ordin cantitativ existentă între cele două noțiuni, în literatura juridică i s-a atribuit dreptului de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Autorul consideră că cele două chestiuni sunt legate între ele, câtă vreme Convenția de la Haga asupra legii aplicabile contractelor de intermediere și reprezentării le supune aceleiași legi. Observația este exactă, cele două probleme sunt indisociabile, dar de plano intră în sfera raporturilor "interne", intermediar-reprezentat, guvernate de lex mandati, iar nu de lex contractus (venditionis) încheiat de intermediar cu terțul. 40 V. asupra acestei convenții P.LAGARDE La Convention de la Haye sur la loi applicable aux contrats d'intermédiaires et à la
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
L nr. 205 din 6 august 2005 13 Document COM (2007) 627 final, p. 4 14 Livre vert ... op. cit., p. 15 15 Livre vert, p. 7-8 16 Anumite directive includ sau, după caz, exclud anumite categorii de persoane în/din sfera lucrătorilor 17 A se vedea, A. Popescu Dreptul internațional al muncii, Ed. C.H. Beck, București, 2006, p. 338-340 18 Document COM (2007) 627 final, p. 7 19 A se vedea, I. Tr. Ștefănescu Tratat de dreptul muncii, Ed. Wolters Kluwer
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
dispuse în cercuri concentrice, fiecare deținând propriile coduri de conduit]. În speț], ucenicia, care presupune disciplin], st]pânire și dedicare fâț] de profesor; etapă casnic], ce cuprinde c]s]toria, familia și obligațiile corespunz]toare; semi-retragerea, cuprinzând retagerea treptat] din sfera preocup]rilor și pl]cerilor lumești; și renunțarea, care duce la retragere total] și contemplare. Ultima faz] marcheaz] preg]tirea pentru eliberarea final] și lep]darea de toate tendințele egoiste și altruiste, de vreme ce renunțarea trebuie s] antreneze o lips] total
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
individuale pe întreg parcursul ei, f]r] a permite influență ideilor perturbatoare. Dezvoltarea acestei sensibilit]ți a devenit baza oric]rui exercițiu de meditație, orientat spre diverse aspecte care fac obiectul concentr]rii. Practică meditativ] s-a extins și în sfera activit]ților zilnice, consolidând morală individual]. În acest sens, etică budist] integreaz] o multitudine de elemente care țin de implicarea rațional] în analiz] și argumentare, de urm]rire a unor norme de conduit] și a unui stil de viat], cât
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar trebui s] constituie țelul tuturor acțiunilor omului). În raport cu st]rile jh³nas, concepte precum hedonismul și eudemonismul (în cadrul c]ruia „fericirea” îndeplinește același rol pe care îl are „pl]cerea” în concepția hedonist]) nu mai cunosc o aplicabilitate precis] în sfera eticii occidentale. Budismul poate fi asociat atât eticii consecințialiste, deoarece include idealul de fericire suprem], cât și eticii sociale de natur] utilitarist], datorit] preocup]rii pentru bun]starea material] și spiritual] a omului. R]mânând pe aceeași poziție utilitarist], putem
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
temerile privind r]ul s]vârșit sunt considerate ca fiind obstacole în calea unei vieți morale. Astfel, desi conceptele de datorie și obligație sau cele de dreptate și corectitudine joac] un rol important în etică budist], ele sunt integrate în sfera mai larg] a eticii umaniste și consecințialiste. iv. Perspectiva budist] cu privire la locul ocupat de cunoaștere și adev]r în etic] În situațiile cotidiene, valoarea unei afirmații de genul: „Pe masa mea se afl] o carte roșie” poate fi verificat] în funcție de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o etic] a drepturilor și a datoriilor, dar și parte integrant] a eticii sociale, în general. În cadrul eticii sociale budiste, familia constituie un element central. În interiorul familiei exist] datorii reciproce care îi leag] pe membrii acesteia. Noțiunea de reciprocitate în sfera relațiilor umane face trimitere la poziția greșit] deținut] de discuțiile pe tema egalit]ții între sexe și a drepturilor femeilor și ale b]rbaților. Problemă egalit]ții s-a pus în momentul în care accesul femeilor la putere a devenit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
accesul femeilor la putere a devenit o problem] de ordin practic. În ceea ce privește virtutea moral] și spiritual] a femeii, se fac numeroase referiri în discursurile budiste; mai mult, chiar Buddha a permis inițierea unui ordin distinct de c]lug]rițe. În sfera vieții de familie, femeia este asociat] ideii de stabilitate, grij], r]bdare și compasiune. Cu toate c] și femeia are posibilitatea de a atinge starea de sfințenie (arahat), conceptul de „Buddha” este limitat la reprezentanții sexului masculin, fapt care a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
chinezi nu și-au împ]rțit modelele orientative în reguli cu caracter de sentinț]. Aceștia nu individualizeaz] obligațiile și datoriile în modul în care o facem noi. Conceptul i trebuie înțeles că form] ideal] a conduitei sociale corespunz]toare în sfera limbajului. Confucius propune ideea de moral] formal] (li i), care se opune moralei utilitariste a lui Mo Tzi (li comportând o scriere diferit]) și moralei intuitive (ren i) a lui Mencius. Confucius nu a pledat nici pentru conținutul C]rții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
shi-fei este imposibil], dup] cum afirm] chiar Mo Tzi. Prin urmare, un tao corect și pozitiv ar trebui s] conțin] toate acele elemente care amplific] avantajele, atunci când sunt angajate corespunz]tor în comportamentul individului. Mo Tzi este un utilitarist în sfera limbajului. În opinia sa, alegerea codului pe care îl vom urma, precum și distincțiile între termenii acestui cod, au la bâz] un criteriu unic. Aceeași selecție trebuie operat] și asupra metodelor de sporire a binelui (li) și de diminuare a r
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Raționamentele estimative wei (sau comportamentele discriminatorii privind denumirile) într] în conflict cu spontaneitatea fireasc] a omului. Teoria lui Lao Tzi vine s] explice atitudinea critic] a lui Mencius la adresa metodelor lingvistice. De asemenea, el adopt] o viziune mai realist] cu privire la sfera comportamentului uman. Mencius a pornit de la ipoteza c] intuiția uman] are un potențial suficient de bogat pentru a face din om st]panul înțelept al unui domeniu etic indivizibil. Viziunea lui Lao Tzi referitoare la inclinațiile prelingvistice are vizibile amprente
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sociale bazate pe denumiri și limbaj? Din acest moment, Daode-jing devine o enigm]. Dup] p]rerea confucianiștilor, Lao Tzi nu face altceva decât s] propun] conduită negativ] ca fiind una constant]. Recomand]rile sale constituie un ghid solid și în sfera legalit]ții, dar mai ales în situațiile care vizeaz] loviturile de stat (r]sturn]rile politice). Adepții legalismului extrag pasaje din text care demasc] „metodele mașiniste” machiavelice aplicate în guvernare: menținerea ignorantei în rândul oamenilor, caracterizarea toleranței ca fiind nefireasc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
merge mai în profunzime, prevenindu-ne în mod explicit cu privire la consecințele iubirii doar fâț] de cei care ne iubesc, afirmând c] acest lucru nu este deloc extraordinar, „Oare p]gânii nu fac la fel?” (Maț. 5,47). El merge dincolo de sfera pretențiilor, a drepturilor și a obligațiilor, dup] cum spune clar Sfanțul Apostol Pavel în Epistola c]tre Români (13,8): „S] nu datorați nim]nui nimic, decat s] v] iubiți unii pe alții”. Iisus îndeamn] la a avea un anumit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pe modul de interpretare a afirmațiilor radicale din Predică de pe munte (Maț. 5-7), o colecție remarcabil] a înv]ț]turilor lui Iisus. Au existat mai multe abord]ri, toate având drept efect neutralizarea acestor elemente radicale și aducerea lor în sfera moralei bunului-simț. Potrivit uneia dintre ele, întrucat Iisus prevestea sfârșitul iminent al lumii, etică trebuia aplicat] în scurtul timp r]mas pan] la acestă. Dar, dat fiind c] sfârșitul lumii nu a venit, nu înseamn] c] acum etică este irelevant
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pune c]s]toria pe planul al doilea. Ast]zi, Ordinul C]lug]resc prosper], iar pledoaria în favoarea sa se face rar pe aceast] linie, chiar de c]tre membrii s]i. O alt] abordare face o distincție clar] între sfera iubirii în cadrul bisericii și domeniul strict al justiției și al ordinii lumești, iar alta susține c] înv]ț]tură radical] a lui Iisus are scopul de a condamna p]cațele și de a preveni apariția mândriei spirituale. Nici una dintre aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Pavel este o figur] controversat] datorit] dezbaterilor în care a fost implicat și disputelor care l-au avut drept subiect, mai ales în perioada reformei. Datorit] formației sale fariseice și a dezicerii de aceasta, el nu poae fi plasat în afara sferei ce definește comunitatea creștin] ca fiind opus] iudaismului, în special dup] c]derea Ierusalimului în anul 70 d.Hr. Pe atunci, num]rul de evrei care f]ceau parte din comunitatea creștin] era redus. Iudaismul și creștinismul admirau același tip
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ecumenice. Acordarea de prioritate nevoilor celor s]rmani a c]p]țâț o important] din ce in ce mai mare. Aceste dou] aspecte, preocuparea pentru unitatea omenirii și „acordarea priorit]ții nevoilor celor s]răci” marcheaz] sfârșitul procesului de integrare a eticii creștine în sfera Bisericii și a statului, ceea ce a caracterizat creștin]tatea de-a lungul secolelor. Referințe Aquinas, Thomas: Summa Theologiae Butler, S.: The Way of All Flesh (London: 1903); (Harmondsworth: Penguin, 1947) Eliot, Ț. S.: Murder în the Cathedral (London: Faber&Faber
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o parte, cercet]rile moderne ofer], în mod repetat, dimensiuni suplimentare modului în care noi înțelegem gândirea antic]; de cealalt] parte, ideile grecilor conțin puterea de a modela direct, sau m]car de a influența reflecțiile contemporane - chiar și în sfera eticii (pentru exemple, deși de facturi diferite, puteti consulta Bernard Williams, Ethics and the Limits of Philosophy - Etică și limitele filosofiei - si Martha Nussbaum, The Fragility of Goodness - Fragilitatea bun]ț]ții -). Momentul în care se încheie etică greac] antic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
plural) ale unei ființe umane poate include calit]ți care nu sunt în nici un caz „virtuți” - adic], nu reprezint] calit]ți morale. De exemplu, lista lui Aristotel cuprinde „spiritul” și capacitatea de a filosofa cu succes, amândou] situându-se în afara sferei moralei. Pe de alt] parte, majoritatea calit]ților pe care le consider]m virtuți - deși nu toate - se afl] acolo, iar semnificația pe care o atribuiau Socrate și Platon termenului arete se limiteaz] la acestea. (Lista lor de bâz] cuprinde
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o implicare individual] rezonabil], cât și în cea în care aceasta reprezenta o reacție împotriva formelor persuasive mai puțin raționale, pe care teoreticienii retorici ai vremii o ridicaser] deja la nivel de art]. Doar hedoniștii și-au declarat retragerea din sfera politicului, ca fiind mult prea periculos; toți ceilalți v]d omul, pentru a folosi celebra expresie a lui Aristotel, ca pe un „animal politic” sau mai degrab] că pe o creatur] destinat], prin natura să, s] participe, într-un mod
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
presocratic] a filosofiei grecești și a fost familiar] autorilor de la începutul Evului Mediu, sub forma doctrinei stoice conform c]reia toate procesele sunt guvernate de rațiunea cosmic] (logos) și dreptul (nomos) este ceea ce acest principiu rațional universal dicteaz] pentru diferitele sfere de activitate. Aceast] idee a fost în general combinat] cu alte dou] idei, care, luate împreun], susțineau o perspectiv] mult mai teologic] a dreptului natural că ordine metafizic]. Prima dintre aceste noțiuni suplimentare a fost teoria platonician], conform c]reia
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]