36,395 matches
-
1”>Martin Heidegger, Holzwege, Frankfurt am Main, Klostermann, p. 339. </ref> Este drept că raportul între faptul de a fi și limită îmbracă un caracter paradoxal, în măsura în care acest raport presupune coincidența între un sfârșit și un început. Ceva trebuie mai întâi să se sfârșească, „să fie gata“, să și dobândească limita ca semn al încheierii și desăvârșirii sale, pentru ca, apoi abia, să înceapă să fie. Trebuie ca mai întâi să se sfârșească intrarea în limită, pentru ca să înceapă intrarea în ființă. Pe
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
raport presupune coincidența între un sfârșit și un început. Ceva trebuie mai întâi să se sfârșească, „să fie gata“, să și dobândească limita ca semn al încheierii și desăvârșirii sale, pentru ca, apoi abia, să înceapă să fie. Trebuie ca mai întâi să se sfârșească intrarea în limită, pentru ca să înceapă intrarea în ființă. Pe scurt, începutul ființei presupune sfârșitul delimitării. Cât de adevărată este pentru lumea greacă interpretarea pe care Heidegger o dă limitei - ca limită benefică, ce împlinește și dă statut
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
introspecție religioasă sau ideologică. Apelurile la solidaritate ortodoxă erau adeseori urmate de anexări. Înlocuite de apeluri marxiste, rușii erau convinși că și ceilalți doreau să fie la fel de sfinți așa cum credeau ei că sînt. Nefiind slavi, românii s-au deșteptat mai întîi cînd și-au văzut speranțele spulberate 18. Expansionismul rusesc a continuat în secolul al XVIII-lea sub Ecaterina cea Mare. Începînd cu domnia ei, rușii au traversat în marș principatele române în drum spre Constantinopol de mai mult de zece
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
brio în august 1893. Cu banii și răgazul care îi rămăseseră, a cercetat și alte arhive și biblioteci europene pentru a aduna materiale privind istoria românilor. În ciuda eforturilor, era totuși capabil să-și însușească tot ce vedea. Observa întotdeauna mai întîi oamenii, apoi priveliștile, atît pe cele făcute de om cît și pe cele naturale, distilînd în cele din urmă toate aceste impresii în istoria locului respectiv. Dar, ca să folosim cuvintele lui Iorga: "În nici o țară, nu există nici un oraș care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
creștin ortodox. Iar Iorga, ca discipol al lui Eminescu, a fost un istoric român profund convins de adevărul naționalismului cultural românesc. Dacă vrea cineva să-i ceară lui Iorga o soluție la indiferent ce problemă, trebuie să-l întrebăm mai întîi care era interesul României (așa cum îl vedea el) în momentul acela? El sesiza acest interes în cadrul naționalismului său cultural sămănătorist. S-a situat întotdeauna cu modestie în spatele interesului național al poporului român. După întrebarea relativ la interesul național românesc, i-am
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
noastre care să semene cu jurnalistica europeană de la sfîrșitul veacului. "Neamul românesc" nu a fost însă menit să fie un ziar de scandal! El era purtătorul de cuvînt al lui Nicolae Iorga, intelectualul român par excellence, slujindu-i drept linie întîi în lupta sa pentru naționalismul cultural românesc 65. El i-a insuflat ziarului propriul său spirit și puține dintre paginile acestuia erau potolite. Lui Iorga îi era greu să opteze între etica jurnalistică și justiție, îndemnul lui fiind mai curînd
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
comandantul "Frontului Ruso-Român" de la "arestare" (ucidere cu sînge rece)80. Pe Iorga l-a alarmat știrea adusă de Buzdugan. Elementele acestea anarhiste erau mai rele ca bolșevicii; astfel încît s-a decis să treacă imediat la acțiune. A încercat mai întîi să comunice informația conducerii politice, dar s-a lovit de un haos și de o incompetență totală. După cum relatează Iorga, I. G. Duca a spus: "să aresteze un conducător popular în centrul capitalei sale!", repetînd propoziția aceasta parcă în căutarea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
care era soarta tineretului? Cu alte cuvinte, ce-i rezerva viitorul României? Întrucît problema tineretului și a corpului studențesc avea să fie atît de intrinsec întreținută cu problema minorităților (mai ales cu cea evreiască și cea maghiară), vom analiza mai întîi problema aceasta. Sloganul Partidului Naționalist Democrat era: "România pentru români și pentru toți românii". Dar acestea erau sloganurile din 1910, iar realitățile de acum erau diferite. Teoretic, Iorga împărțea minoritățile în două grupe. Prima avea "drepturi istorice", cum sînt secuii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și dominație străină în lupta lui pentru libertate. Iar Iorga a exprimat acest lucru cît de mult a îndrăznit el să o facă. Ce rezultă din toate acestea? Același lucru ca întotdeauna. Vreți să cunoașteți poziția lui Iorga? Întrebați mai întîi care este interesul României. După aceea puteți pune întrebări în legătură cu multe alte lucruri; dar nu uitați să reveniți la interesul României . Chiar și onorurile și decorațiile, chiar și titlurile onorifice care-i fuseseră acordate, toate păreau să respecte același model
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
elogiat pe Iorga 31. Prin aprilie 1930, planurile lui Carol începuseră să capete contururi clare. Prima mișcare a lui Carol întru instaurarea unei dictaturi personale a fost punerea în aplicare a ideii "unui guvern aflat deasupra partidelor". A încercat mai întîi să formeze un guvern de "concentrare națională". Titulescu nu aparținea nici unui partid politic; era cel mai mare diplomat român din perioada interbelică și președinte al Ligii Națiunilor. Existau mari animozități (dar la modul civilizat) între Iorga și Titulescu. Iorga a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
astfel în spatele impresionantei fațade conferită de Iorga noii administrații. Numirea guvernului părea să constituie o decizie luată de Camarilă 40. Iorga a devenit prim-ministru, dar Carol nu avea încredere în donchișotismul său ca om de stat. A încercat mai întîi să i-l impună lui Iorga pe Titulescu ca homo regius, apoi i l-a impus pe Argetoianu (ca ministru de interne) în acest post41. Ministru de externe va deveni ulterior D.I. Ghica. Întrucît rolul lui Argetoianu avea să fie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de contestare a competenței acestora. Iorga considera drept o insultă afirmația lui Dománovszky cum că urmașii Regelui Decebal au fost "ciobani nomazi" și încheia (ca de obicei) declarînd că este vorba despre o "agresiune științifică ungurească!"188 Să aruncăm mai întîi o privire asupra evoluției relațiilor ungaro-române în perioada interbelică și a soartei minorităților maghiare. Adevărata problemă din spatele acestei dezbateri istorico-științifice era revizionismul maghiar. Speranțele revizioniste maghiare, încurajate mai înainte de retorica lui Mussolini erau și mai mult încurajate de atacarea cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
o "lase mai moale cu evreii" din cauza atitudinii sale din ultimii 20 de ani în privința lor. Tactica aceasta avea toate șansele să ia o întorsătură urîtă. Pe la sfîrșitul lui august, el a atacat problemele celor două mari minorități, ocupîndu-se mai întîi de minoritatea maghiară în articole apărute și sub formă de broșură cu titlul Hungarica. Iorga le reproșa ostilitatea ireconciliabilă față de administrația română, refuzul de a accepta autodeterminarea românilor și manevrele menite să ducă la revizuirea tratatelor de pace. A pus
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
datorat altui fapt decît rolului jucat de Iorga în condamnarea lui Codreanu. Fie că avea sau nu dreptate, Legiunea credea că Iorga îl sfătuise pe Călinescu că "dacă ai de-a face cu o haită de lupi, țintește-l mai întîi pe conducătorul ei!" Iar pentru legionari devenea obligatoriu să plătească cu aceeași monedă și să vadă al cui braț era mai lung. A-l ucide pe cel pe care acești tineri idealiști fanatici îl considerau principalul vinovat de întemnițarea (și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Un alt motiv al chinurilor sale era importanța tot mai mică a națiunilor mici și a României. La urma urmei, era un om bătrîn, din alt secol 80. În toamna anului 1938, Carol a făcut o călătorie în Occident, mai întîi în Franța și Marea Britanie. Apoi, la întoarcerea în țară, a avut o lungă discuție cu Hitler. Legiunea continua să comită acte nebunești, asasinîndu-i pe profesorul F. Ștefănescu-Goangă, rectorul Universității din Cluj (rudă cu Călinescu) și pe colonelul G. Cristescu din
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Boemia-Moravia și mai ales Franța au avut, Împotriva voinței lor, o contribuție semnificativă la efortul de război german. Minele, fermele, căile ferate și fabricile lor erau exploatate Întru satisfacerea nevoilor germane, iar oamenii munceau silit la producția de război - mai Întâi acasă, apoi chiar pe pământ german. În septembrie 1944, În Germania se aflau 7.487.000 de străini, majoritatea constrânși; ei constituiau 21% din forța de muncă a țării. Naziștii au trăit cât de mult au putut de pe urma averilor victimelor
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mult au putut de pe urma averilor victimelor lor - de fapt, atât de mult, Încât poporul german a Început să resimtă impactul restricțiilor și al lipsurilor provocate de război abia În 1944. Până atunci Însă, conflictul militar Îi afectase destul de mult, mai Întâi prin seriile de bombardamente organizate de Aliați, apoi prin apropierea simultană a trupelor aliate, deopotrivă dinspre est și vest. Abia În ultimul an de război, În timpul scurtei și intensei campanii spre vest a Uniunii Sovietice, a avut loc cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
trădători, onoarea națiunii cere un verdict aspru și drept. Rezoluția organizațiilor rezistenței cehoslovace, cerând o pedeapsă severă pentru părintele Jozef Tiso (noiembrie 1946) Pentru ca guvernele Europei eliberate să fie legitime, să poată invoca autoritatea unor state adecvat constituite, trebuiau mai Întâi să se confrunte cu moștenirea regimurilor discreditate din timpul războiului. Naziștii și aliații lor fuseseră Învinși, dar acest lucru era, evident, insuficient, având În vedere gravitatea crimelor comise. Dacă legitimitatea guvernelor postbelice se baza doar pe victoria militară asupra fascismului
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
din PIB - au crescut de la 3,3% În 1938 la 5,2% În 1949. De ce erau europenii dispuși să plătească atât de mult pentru asigurări și alte beneficii de lungă durată, când viața era Încă grea și lipsurile generalizate? Mai Întâi, tocmai pentru că vremurile erau dificile, sistemul postbelic de asistență socială garanta un minim de dreptate sau echitate. Nu era revoluția spirituală sau socială visată de partizani, dar contrasta salutar cu deznădejdea și cinismul din perioada de dinainte de război. În al
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a determinat să renunțe definitiv la moștenirea șovinismului, crizei și soluțiilor autoritare. A transformat coordonarea politicilor economice dintr-o raritate Într-un procedeu curent. A făcut ca practicile monetare și comerțul de tip să-moară-și-capra-vecinului din anii ’30 să pară mai Întâi imprudente, apoi inutile și În cele din urmă absurde. Nimic din toate acestea nu ar fi fost posibil dacă Planul Marshall ar fi fost prezentat ca un model de „americanizare” a Europei. Dimpotrivă, europenii din acea perioadă erau atât de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Ginzburg, Journey into the Whirlwind Stalinismul Înseamnă uciderea omului lăuntric. Indiferent ce zic sofiștii, indiferent ce minciuni spun intelectualii comuniști, la asta se reduce totul. Omul lăuntric trebuie ucis pentru ca În suflet să pătrundă Decalogul comunist. Alexander Wat Aici mai Întâi spânzură omul și apoi Îl judecă. Molière, Monsieur de Pourceaugnac În anii de după 1945, occidentalii erau pur și simplu Înspăimântați de Uniunea Sovietică. Armata Roșie mărșăluia pe jos, transportând armele și munițiile În care trase de vite; soldații n-aveau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
germane În producția de război. Ignorând această diversitate, comuniștii au trecut rapid la uniformizarea economică a Întregii regiuni de Îndată ce au preluat puterea. Fidel definiției leniniste a socialismului În termeni de proprietate, și nu de relații sociale, statul a expropriat mai Întâi acele mari companii din industrie, comerț și servicii care nu erau deja În mâini publice. Apoi a acaparat, a impozitat la sânge sau a marginalizat toate firmele cu peste 50 de angajați. În decembrie 1948, În Cehoslovacia nu mai exista
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
canal prin care lichiditățile ajungeau În Vest, via Praga, pentru operațiuni de spionaj. La fel de cinică era și acuzația ( În cadrul unei Întregi campanii de defăimare) adusă Anei Pauker, căreia i se reproșa simultan „deviaționismul” de dreapta și cel de stânga: mai Întâi se opusese colectivizării rurale, apoi Îi obligase pe țărani să intre În colective Împotriva voinței lor. Rajk a fost acuzat că dizolvase În 1947 rețeaua comunistă din cadrul poliției maghiare; o făcuse, de fapt (Înainte de alegerile din 1947 și cu aprobare
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
luată de timpuriu. Cum mărturisește cehul Ludìk Pachman: „Am devenit marxist În 1943. Aveam 19 ani și gândul că deodată Înțelegeam tot și puteam explica tot m-a sedus, ca și ideea de a mărșălui alături de proletarii din Întreaga lume, Întâi Împotriva lui Hitler și apoi Împotriva burgheziei internaționale”. Chiar cei care nu se lăsau vrăjiți de incantația dogmei, precum Czes³av Mi³osz, au aplaudat fără reținere reformele sociale comuniste: „Eram Încântat să văd, În sfârșit, că structura semifeudală a Poloniei se
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
anti-anticomunismul - era esența logică a antifascismului 9. Desigur, Uniunea Sovietică avea tot interesul să atragă atenția asupra meritelor ei antifasciste În anii de după război, mai ales când Statele Unite au Înlocuit Germania ca inamic. Retorica antifascistă viza acum America, acuzată mai Întâi că Îi apără pe fasciștii revanșarzi și prezentată apoi, prin extensie, ca fiind ea Însăși o amenințare fascistă. Eficacitatea tacticii comuniste se explică prin frica autentică și generalizată, În Europa, de o renaștere a fascismului sau de apariția din ruine
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]