36,774 matches
-
momitoare, momitoarele arc, sau plăcuțele tip method, sunt denumite generic momitoare. Coșulețele au de regulă formă cilindrica și pot fi închise sau deschise.Toate au rolul de a transporta și elibera nada pe vadul în care pescuim atrăgând de la distanță peștii în zona cârligului cu momeală. Construite din diverse materiale în general formă, mărimea și greutatea acestora acoperă nevoile pescarului fie că pescuiește pe baltă, lac sau rău, după peste mic , mediu sau mare. În pescuitul la feeder se folosesc montaje
Pescuit la feeder () [Corola-website/Science/335240_a_336569]
-
fie că pescuiește pe baltă, lac sau rău, după peste mic , mediu sau mare. În pescuitul la feeder se folosesc montaje specifice, adaptate atât tipului de momitor folosit cât și tipului de apă și nu în ultimul rând speciei de pește pe care intenționăm să îl prindem. Indiferent că pescuim pe lac sau rău, după peste mare sau mic, monturile trebuie să fie cât mai simplu realizate, să nu se îcurce în lanseu, și să fie potrivite cu momelile folosite precum și
Pescuit la feeder () [Corola-website/Science/335240_a_336569]
-
care intenționăm să îl prindem. Indiferent că pescuim pe lac sau rău, după peste mare sau mic, monturile trebuie să fie cât mai simplu realizate, să nu se îcurce în lanseu, și să fie potrivite cu momelile folosite precum și a peștilor pe care urmărim să îi prindem. Astfel momitoarele, cârligele, lungimea și diametrul strunei, le vom adapta pentru a satisface specificul fiecărei partide în parte, uneori forțați de împrejurări fiind necesară schimbarea acestora chiar în timpul pescuitului.
Pescuit la feeder () [Corola-website/Science/335240_a_336569]
-
de nord, orez și tocană, precum "Tuwon Shinkafa", o budincă de orez servită cu diverse tocănițe din carne, este de preferat. O alternativă în ambele regiuni (dar mai des întâlnită în partea de sud) este o supă de ardei cu pește, capră sau carne de vită care poate fi servită și cu "Fufu" (un produs alb din ignamă pisată). Odată cu aceste alimente se consumă și o serie de băuturi alcoolice, cum ar fi tradiționalul vin de palmier sau diverse beri și
Tradiții de Crăciun () [Corola-website/Science/335231_a_336560]
-
de diferite tipuri de habitate , acesta este caracterizat de floră și fauna deosebit de bogate și variate . Opt sute șaizeci de specii și subspecii de plante au fost identificate pe teritoriul Parcului Național Krka , inclusiv mai multe specii endemice . Optsprezece specii de pești locuiesc în arealul râului Krka, printre care zece sunt endemice, ceea ce face Krka un reper natural de cea mai înaltă categorie. Păstrăvul este un pește ce poate fi găsit în ecosistem. Specii de stuf, lacuri formate de-a lungul parte
Parcul Național Krka () [Corola-website/Science/335255_a_336584]
-
fost identificate pe teritoriul Parcului Național Krka , inclusiv mai multe specii endemice . Optsprezece specii de pești locuiesc în arealul râului Krka, printre care zece sunt endemice, ceea ce face Krka un reper natural de cea mai înaltă categorie. Păstrăvul este un pește ce poate fi găsit în ecosistem. Specii de stuf, lacuri formate de-a lungul parte a râului și pajiști inundate abundă în amfibieni și păsări, în timp ce tufișuri și cariere de piatră sunt acasă, la reptile. Abundență de specii de păsări
Parcul Național Krka () [Corola-website/Science/335255_a_336584]
-
a spus Mao. „În primul rând, nimeni nu a murit și nici nu va muri. În al doilea rând, cerul nu va cădea. În al treilea rând, iarba și copacii de pe munți vor continua să crească. În al patrulea rând, peștii vor continua să înoate și în al cincilea rând, tovarășele femei vor continua să nască", a încheiat poetul Mao, cu înțelepciuni din Confucius. Convins că românii ar fi urmat să-i servească drept telefon fără fir lui Hrușciov, Mao le-
Relațiile dintre România și China () [Corola-website/Science/335275_a_336604]
-
le (Cyprinodontiformes) este un ordin de pești osoși teleosteeni de talie mică care se aseamănă cu ciprinidele la aspect și prin prezența dinților faringieni, de unde li se și trage numele (grecescul "kyprinos" = crap și "odont" = dinți + cuvântul latin "forma" = formă), fără să aibă și alte caractere de
Ciprinodontiforme () [Corola-website/Science/335335_a_336664]
-
și prin prezența dinților faringieni, de unde li se și trage numele (grecescul "kyprinos" = crap și "odont" = dinți + cuvântul latin "forma" = formă), fără să aibă și alte caractere de ordin comune cu ciprinidele. Spre deosebire de ciprinide fălcile lor au dinți și sunt pești fizocliști. Mai multe asemănări au cu scopeliformele, din care probabil derivă. Reprezentanții acestui ordin prezintă multe curiozități anatomice și biologice. Corpul ciprinodontiformelor este acoperit cu solzi mărunți cicloizi. Mustățile lipsesc; gura este prevăzută cu dinți. Înotătoarele n-au spini. Au
Ciprinodontiforme () [Corola-website/Science/335335_a_336664]
-
ventrale au o poziție abdominală, mai mult sau mai puțin apropiate de cele pectorale. Înotătoarea caudală rotunjită sau trunchiată, nu este bifurcată. Linia laterală lipsește, dar mugurii senzitivi sunt bine dezvoltați pe cap. Vezica înotătoare nu comunică cu tubul digestiv (pești fizocliști) sau este absentă. Marea majoritate a ciprinodontiformelor trăiesc în apele dulci și salmastre din regiunile tropicale și numai puține sunt răspândite și în zonele temperate. Arealul lor cuprinde tot globul cu excepția Australiei și Antarcticei. Mai multe specii din acest
Ciprinodontiforme () [Corola-website/Science/335335_a_336664]
-
mai vechi sporturi, cu observația că s-au născut sub presiunea necesității și n--au devenit divertisment decât cu timpul. Pescuitul primitivilor era agerime; vânatul - forță și rezistență. Omul de azi nu mai întrebuințează aceste însușiri ca să--și agonisească hrana. Cu pește de undiță și cu mămăligă de râșniță nu te îngrași, cum foarte potrivit observă dictonul popular. Pământul și animalele domestice răspund îndestulător nevoilor lui de harnă; munca se cheltuiește în alte direcții, în domenii diverse cu meșteșuguri nouă; vânatul și
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
XX-lea, pe care le-a adunat într-un volum intitulat "Împărăția apelor" și tipărit în 1928 de către Editura Cartea Românească din București. Scriitorul rememora în cele 17 povestiri ale volumului începuturile uceniciei sale în această breaslă veche. În povestirea „Pește de Moldova” el prezenta cum a deprins în copilărie patima pescuitului de la bunicul său, rotarul Gheorghe Ursachi din Verșeni, care l-a dus pentru prima dată la pescuit cu crâsnicul în bălțile umbrite de sălcii de pe malul Moldovei. Alte șase
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
două scrieri nu rămâne identic. Sunt operate schimbări ale numelor (băiatul Dumitrașcu devine Iliuță Dumitraș; moș Hau capătă prenumele Dumitrache; înecatul mâncat de raci Gheorghiță Pricop devine Gheorghiță Țațomir) sau ale ocupațiilor unor personaje (cuconu Panainte, căruia Culai îi vinde peștele, este transformat într-un profesor pensionar), precum și ale unor locuri (fântâna lui Cozma devine fântâna lui Cosma; Groapa Mânzului este redenumită Bulboana Mânzului), sunt eliminate sau modificate unele aluzii etnice (scândura pe care se trece pe plavie ce era furată
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
orașul Sousse din Tunisia. Câțiva dintre cei mai celebri violoniști, cum ar fi Niccolò Paganini, Jascha Heifetz și Yehudi Menuhin au preferat viorile Guarneri în locul celor Stradivari. Vioară Stradivari este mai puternică între frecvențele 200 și 250 Hz și la pește 1,6 kHz. Del Gesùs este mai puternică între 315 Hz și 1,25 kHz. Aceste diferențe sunt percepute ca un sunet mai strălucitor și mai puternic al frecvențelor joase ale unei viori Stradivari comparativ cu sunetul mai întunecat al
Guarneri () [Corola-website/Science/331543_a_332872]
-
Cleanul mic (Leuciscus leuciscus) este un pește dulcicol sau salmastricol bentopelagic cu o lungime de 10-16 cm (maximal 40 cm) și o greutate de 200-400 g (maximal 1 kg) din familia ciprinidelor. Poate trăi 16 ani. Această specie este un pește de apă dulce, de cârd; se
Clean mic () [Corola-website/Science/331531_a_332860]
-
Cleanul mic (Leuciscus leuciscus) este un pește dulcicol sau salmastricol bentopelagic cu o lungime de 10-16 cm (maximal 40 cm) și o greutate de 200-400 g (maximal 1 kg) din familia ciprinidelor. Poate trăi 16 ani. Această specie este un pește de apă dulce, de cârd; se întâlnește și în ape salmastre. Preferă râurile mari sau mici, mai ales râurile de deal, curate, cu apă limpede, cu curent repede și cu fund pietros, nisipos sau argilos, ascunzându-se în cotloanele apelor
Clean mic () [Corola-website/Science/331531_a_332860]
-
ales râurile de deal, curate, cu apă limpede, cu curent repede și cu fund pietros, nisipos sau argilos, ascunzându-se în cotloanele apelor, pe sub pietre mari sau sub malurile umbrite ale iezăturilor. Se întâlnește și în lacuri. Cât e tânăr, peștele trăiește în cârduri mari în locuri cu fund tare, pietros sau argilo-nisipos; exemplarele bătrâne duc o viață solitară, preferând fundurile mâloase. Se întâlnește în fluviile Europei nordice și centrale, la Est de Pirinei și la Nord de Alpi, până la Urali
Clean mic () [Corola-website/Science/331531_a_332860]
-
larve de insecte (efemere etc.), insecte acvatice, moluște, crustacee, viermi și mai puțin vegetală (alge filamentoase) și detritus organic. Se mai hrănește cu insecte aeriene care zboară asupra apei (muște, țânțari), ridicându-se la suprafață apei. Primăvara, consumă icrele altor pești. Alevinii și puietul se hrănesc cu organisme planctonice, microinvertebrate, alge și detritus organic. Depune icrele primăvară, pe la sfârșitul lui martie. Depunere icrelor are loc pe funduri mâloase-nisipoase, deseori pe iarbă submersă, pietre la o temperatură de 6°-6,5°. O
Clean mic () [Corola-website/Science/331531_a_332860]
-
de la "plecos" = rețea; "pteron" = aripă) sau perlidele (Perlaria) este un ordin de insecte aeriene primitive întâlnite în preajma apelor. Sunt slab zburătoare. Larvele și nimfele sunt acvatice. Ordinul cuprinde peste 2000 de specii. Prezintă importanță, fiindcă intră în hrana naturală a peștilor. Ca mărime și oarecum ca înfățișare, perlidele seamănă întrucâtva cu efemeridele (efemeropterele) cu care, filogenetic, sunt și înrudite îndeaproape. Au însă numai cerci codali lungi și le lipsește paracercul. le sunt de tip ortopteroid, cu tegumentul moale și corpul cu
Plecoptere () [Corola-website/Science/331538_a_332867]
-
sau zglăvocul pestriț (Cottus poecilopus) este un pește dulcicol, de 6-10 cm (maximal 15 cm), din familia cotidelor. Poate trăi 8 ani. Este o specie comună bazinelor fluviilor Mării Negre (Dunărea, Nistru), bazinelor fluviilor Mării Baltice (Vistula, Oder) și provinciei circumpolare; răspândită în întregul bazin al Oceanului Înghețat de Nord
Zglăvoacă răsăriteană () [Corola-website/Science/331549_a_332878]
-
dulce, trăiește în râuri și lacuri de joasă altitudine cu apă rece, limpede, curată, bine oxigenată, cu fundul pietros sau nisipos. Este moderat eurihalină, și poate fi găsită și la gurile râurilor în ape salmastre. Felul de viață este bentonic; peștele trăiește mai mult izolat și rareori înoată, fiind mai mult sedentar. Este fotofob, și are un vârf maxim de activitate în timpul amurgului și noaptea, ziua stă ascuns sub pietre mari. Lungime obișnuită 6-10 cm, ajungând rareori la 13-15 cm lungime
Zglăvoacă răsăriteană () [Corola-website/Science/331549_a_332878]
-
linii, formate din mici pete întunecate cafenii; în special, pe înotătoare ventrală se observă totdeauna 5-15 dungi cafenii transversale, foarte evidente. Masculii sunt mai mari, au botul mai larg, iar ventralele mai lungi ca femelele. Se hrănește în principal cu pești mici, puietul și icrele altor specii de pești, cu nevertebrate bentonice, cum ar fi crustacee (în mod deosebit lătăușul), larve de insecte (efemeroptere, trihoptere, plecoptere, chironomide), anelide, hirudinee și moluște. Dar poate, de asemenea, să se hrănească cu alge (diatomee
Zglăvoacă răsăriteană () [Corola-website/Science/331549_a_332878]
-
special, pe înotătoare ventrală se observă totdeauna 5-15 dungi cafenii transversale, foarte evidente. Masculii sunt mai mari, au botul mai larg, iar ventralele mai lungi ca femelele. Se hrănește în principal cu pești mici, puietul și icrele altor specii de pești, cu nevertebrate bentonice, cum ar fi crustacee (în mod deosebit lătăușul), larve de insecte (efemeroptere, trihoptere, plecoptere, chironomide), anelide, hirudinee și moluște. Dar poate, de asemenea, să se hrănească cu alge (diatomee, desmidiacee, alge albastre și verzi). La vârsta de
Zglăvoacă răsăriteană () [Corola-website/Science/331549_a_332878]
-
Porcușorul de nisip sau porconul, petrocul (Romanogobio kesslerii) este un pește dulcicol bentopelagic, de 7-11 cm (maximal 15 cm) lungime, din familia ciprinidelor, care trăiește în cursul mijlociu al râurilor de deal și șes din Europa: Nistrul și cea mai mare parte a bazinului Dunării. Poate trăi 5 ani. Numele genului
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
mare parte a bazinului Dunării. Poate trăi 5 ani. Numele genului "Romanogobio" vine din latina, "romano" = român, România + "gobius" = porcușor, adică "porcușori din România". Numele speciei "kessleri" este dată în cinstea zoologului Karl Fedorovich Kessler (1815-1881). , Porcon, Porcănel, Boțog, Cui, Pește pistriț, Pistriț, Petrișor, Văcar, Chetrar, Petroc. Europa: Nistru și afluenții bazinului inferior și mijlociu al Dunării (bazinul Mării Negre); bazinul superior al Vistulei din Polonia (Bazinul Mării Baltice). Specia este întâlnită în următoarele țări: Austria, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Republica Cehă
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]