37,224 matches
-
de călătorie, în parte rămasă încă în paginile ziarelor. Piesa "„Se crapă de ziuă”", premiată la un concurs dramatic, este pusă în scenă la teatrul "Athineon" din capitală. Autor al unei impresionante opere dramatice - a scris, în versuri și în proză ritmată, tragedii cu subiecte antice, de inspirație bizantină și cu tematică diversă -, Kazantzakis va rămâne în istoria dramaturgiei, dar nu și a teatrului, prin valoarea strict literara a pieselor, compuse mai mult pentru a fi citite decat jucate (fapt confirmat
Nikos Kazantzakis () [Corola-website/Science/309034_a_310363]
-
a publicat articole satirice în numeroase reviste din țară, printre care menționăm: "România literară", "Ziarul de Duminică", "Orizont", "Timpul", "Convorbiri literare", "Monitorul", "Opinia studențească", "Dacia literară", "Luceafărul", "Cronica" etc. Actualmente este redactor la revista "Convorbiri literare", unde coordonează paginile de proză, teatru și jurnal. A debutat ca scriitor în anul 1995, cu povestirea "Universitatea Matilda" în revista "Timpul". Este membru al Uniuniui Scriitorilor, filiala Iași.
Cătălin Mihuleac () [Corola-website/Science/309089_a_310418]
-
acestea, Latina a continuat sa fie o limbă universlă. În Evul Mediu, Galiciano-portugheza era o limbă a culturii, a poeziei și religiei nu numai în Galicia și Portugalia, dar, de asemenea în Castilia (castiliana a fost utilizată în special pentru proză). După separarea dintre portugheză și galiciană, galiciana era considerată provincială, și nu a fost utilizată pe scară largă în scopuri literare sau academice până la renașterea la mijlocul secolului al 19-lea. Odată cu apariția democrației, galiciana a fost introdusă în instituțiile țării
Limba galiciană () [Corola-website/Science/309091_a_310420]
-
ingineri, prieteni etc, care i-au cunoscut viața și activitatea de istoric și critic literar, civică și politică, toate împletite cu facsimile, cu 77 fotografii color și 52 fotografii alb-negru, precum și cu 22 scrieri semnificative ale sale (între care 5 proze absurde și 5 poezii inedite) și se încheie cu un CD încorporat copertei, reproducând vocea lui rostindu-se, în 19 decembrie 1993 la Cercul Militar Național împlinirea a 75 de ani de la Marea Unire. Ediția a fost trasă în 600
George Muntean () [Corola-website/Science/309126_a_310455]
-
din 2001. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din 2004. Din 2004 a deținut funcția de președinte al Institutului Pro, specializat în analize și sondaje politice. Premiul de debut al Editurii Albatros (1982) Premiul Asociației Scriitorilor București (ASB) pentru PROZA (2010) pentru românul "Băieți aproape buni" Criticii de specialitate vorbesc despre "Băieți aproape buni" ca fiind „cel mai bun român politic din perioada postdecembrista”. Gabriela Adameșteanu: „Băieți aproape buni este un roman despre o crimă, uciderea unei jurnaliste, dar și
Bogdan Teodorescu () [Corola-website/Science/309128_a_310457]
-
noastre. Structurat în ediția princeps în cinci volume, editate de Alexandru Rosetti la editura cea mai prestigioasă din epoca interbelică, "Editura Fundațiilor Regale Carol al II lea", cartea reprezintă cea mai completă a universului eminescian, de la cel liric, la teatru, proză sau publicistica literară sau politică. Primul volum conține o descriere exhaustivă a operei, cel de-a doilea conține izvoarele filosofice și culturale în capitolul "Eminescu în timp și spațiu", un al treilea capitol intitulat " Filosofia teoretică" trece în revistă apoi
Opera lui George Călinescu () [Corola-website/Science/309249_a_310578]
-
alte cazuri ale altor scriitori, romanul cel mai important al lui Preda este anticipat și pregătit de nuvelele sale. Marin Preda face din țăranul Moromete un individ cu o viață psihologică normală, apt prin aceasta de a deveni erou de proză modernă, el creează un țăran inteligent, în măsură să conștientizeze, în modul lui caracteristic, dramele existenței și ale clasei sociale din care face parte. Aspre, dure, polemice sunt aproape toate bucățile din volumul de debut, încărcate de un patetism anume
Moromeții (roman) () [Corola-website/Science/309271_a_310600]
-
cîntăreț bisericesc, și al Zoitei (n. Munteanu-Buia). După absolvirea Liceului nr. 2 din Cugir (1979), urmează cursurile Facultății de Electronică din Cluj, luîndu-și licență în . Din 1983 este programator la Oficiul de Calcul Romtelecom Albă. Debutează publicistic în 1987 cu proza în revistă "Vatra". Debutul editorial are loc în volumuj colectiv Debut '86, sub pseudonimul literar Eugen Voina. Colaborează la revistele: "Vatra", "Tribuna", "Steaua", "Familia", "Calende". "Discobolul". După volumul de debut, a publicat următoarele volume de proza: Din nou despre dragoste
Eugen Curta () [Corola-website/Science/310599_a_311928]
-
publicistic în 1987 cu proza în revistă "Vatra". Debutul editorial are loc în volumuj colectiv Debut '86, sub pseudonimul literar Eugen Voina. Colaborează la revistele: "Vatra", "Tribuna", "Steaua", "Familia", "Calende". "Discobolul". După volumul de debut, a publicat următoarele volume de proza: Din nou despre dragoste (Ed. Dacia, 1991), în absența unui personaj secundar (Ed. Calende, 1993), Anotimp pentru doi (Ed. Arhipelag, 1996), Penultimul Don Juan (Ed. Generis, 1999), Trenul fără sfarsit (Ed. Generis, 2001), Iubita din vis (Ed. Paem, 2004), Misoginul
Eugen Curta () [Corola-website/Science/310599_a_311928]
-
Ed. Paem, 2004), Misoginul îndrăgostit (Ed. Generis, 2004), Seducția continuă (Ed. Generis, 2005), Celelalte lumi (Ed. Generis, 2006), Maine se va naște bunicul meu (Ed. Generis, 2006), Amurg în Piață Intimă (Ed. Unirea, 2009). Este deținătorul următoarelor premii: premiul pentru proza la Salonul Național de Carte Oradea (1994) și Premiul Asociației Scriitorilor din Tîrgu Mureș (1996), Premiul Filialei Tg. Mureș a Uniunii Scriitorilor din România pentru românul Anotimp pentru doi (Ed. Arhipelag, 1996), Premiul Filialei Tg. Mureș a Uniunii Scriitorilor din
Eugen Curta () [Corola-website/Science/310599_a_311928]
-
iubirii, o iubire devenită suma a șantajului, avansurilor patetice, solicitărilor continue, remușcărilor exagerate. Un vertij nesfîrșit impus celuilalt prin posturile corpului. Aici intervine extraordinară încăpăținare estetică a autorului de a modela corpul, perceput plenar, după regulile sculpturalului și ale picturalului. "Proza lui Eugen Curta este ca un ritual de inițiere și autoedificare. urmărit cu încetinitorul și asaltat la tot pasul de primejdii și de imprevizibil. Prin românul Din nou despre dragoste. Eugen Curta probează talentul său de excepție temeinic așezat, țara
Eugen Curta () [Corola-website/Science/310599_a_311928]
-
și alte nivele mai largi, precum cel politic ori social. Pe ambele planuri, Eugen Curta, prozator aflat în preajma stazei acmeice, oferă cititorilor un roman totodată transparent, fermecător și adevărat. Un român care ar putea face invidioase multe nume sonore ale prozei noastre de azi." (Virgil Podoaba, prezentare pe coperta IV a voi. Anotimp pentru doi, Ed, Arhipelag, 1996) Eugen Curta - "Din nou despre dragoste", Ed. Dacia, 1991 Eugen Curta - "În absența unui personaj secundar", Ed. Calende, 1993 Eugen Curta - "Anotimp pentru
Eugen Curta () [Corola-website/Science/310599_a_311928]
-
află patru inscripții dintre care trei în limba greacă și una în limba română. În traducere, inscripțiile au următorul cuprins: Ulterior, într-o nișă din peretele sudic al pronaosului, s-au depus osemintele poetului Alecu Russo (1819-1859), autorul poemului în proză ""Cântarea României"". Scriitorul era îngropat în cimitirul din jurul bisericii, locul fiind marcat de o cruce din lemn și un grilaj din același material. Mai târziu, când s-a desființat cimitirul parohial, osemintele poetului au fost deshumate și depuse într-o
Biserica Bărboi () [Corola-website/Science/310582_a_311911]
-
fondator al Editurii Amarcord Membru fondator și vicepreședinte al Asociației culturale Ariergarda Secțiunea "Unchiul" din volumul "Drumul cel mare", Editura Facla, Timișoara, 1985. "Litera albă" (roman), Editura Facla, Timișoara, 1988. "În pasaj" (roman), Editura Militară, București, 1990. "Unelte, arme, instrumente" (proză scurtă), Editura Cartea românească, București, 1992. "Rusalii '51. Fragmente din deportarea în Bărăgan" (coautor - Daniel Vighi), Editura Marineasa, Timișoara, 1994. "Dicasterial" (proză scurtă), Editura Arhipelag, Târgu Mureș, 1995. "Deportarea în Bărăgan. Destine, documente, reportaje" (coautori: Daniel Vighi, Valentin Sămînță), Editura
Viorel Marineasa () [Corola-website/Science/310626_a_311955]
-
1985. "Litera albă" (roman), Editura Facla, Timișoara, 1988. "În pasaj" (roman), Editura Militară, București, 1990. "Unelte, arme, instrumente" (proză scurtă), Editura Cartea românească, București, 1992. "Rusalii '51. Fragmente din deportarea în Bărăgan" (coautor - Daniel Vighi), Editura Marineasa, Timișoara, 1994. "Dicasterial" (proză scurtă), Editura Arhipelag, Târgu Mureș, 1995. "Deportarea în Bărăgan. Destine, documente, reportaje" (coautori: Daniel Vighi, Valentin Sămînță), Editura Mirton, Timișoara, 1996. "O cedare în anii '20" (proză scurtă), Editura Paralela 45, Pitești, 1998. "Fahrplan fϋr die Sixties", coautor - Daniel Vighi
Viorel Marineasa () [Corola-website/Science/310626_a_311955]
-
Fragmente din deportarea în Bărăgan" (coautor - Daniel Vighi), Editura Marineasa, Timișoara, 1994. "Dicasterial" (proză scurtă), Editura Arhipelag, Târgu Mureș, 1995. "Deportarea în Bărăgan. Destine, documente, reportaje" (coautori: Daniel Vighi, Valentin Sămînță), Editura Mirton, Timișoara, 1996. "O cedare în anii '20" (proză scurtă), Editura Paralela 45, Pitești, 1998. "Fahrplan fϋr die Sixties", coautor - Daniel Vighi, ediție bilingvă, traducere de Gerhardt Csejka, Edition Solitude, Stuttgart, 2003. "Rusalii '51. Fragmente din deportarea în Bărăgan" (ediția a II-a, revăzută și adăugită), Editura Marineasa, Timișoara
Viorel Marineasa () [Corola-website/Science/310626_a_311955]
-
Timișoara, 2004. "Despre Banat, în registru normal", Modus PH, Reșița, 2009. "Vederi din Timișoara", Institutul European, Iași, 2010. "Zona. Prozatori și poeți timișoreni din anii '80 și '90" (în colaborare cu Gabriel Marineasa), Editura Marineasa, Timișoara, 1997. "Generația '80 în proza scurtă" (în colaborare cu Gheorghe Crăciun), Editura Paralela 45, Pitești, 1998. Sever Bocu, "Drumuri și răscruci. Memorii" (în colaborare cu Cornel Ungureanu), Editura Marineasa, Timișoara, 2005. Nicolae Ivan, "Istoria a două secole de teatru liric la Timișoara" (în colaborare cu
Viorel Marineasa () [Corola-website/Science/310626_a_311955]
-
Noran, Budapest, 2008 (antologie alcătuită de Virgil Podoabă și Traian Ștef; prefață de Esterhazy Peter; texte VM traduse de Nemeti Rudolf). "Cartea străzii Eugeniu de Savoya", Editura Brumar, Timișoara, 2009. "Cartea de la Lipova. Spații părăsite", Editura Mirador, Arad, 2009. "Antologia prozei scurte transilvane actuale", Limes, Cluj-Napoca, 2010 (ediție îngrijită de Ovidiu Pecican). "Atentat împotriva revoluției române", Asociația Memorialul Revoluției 16-22 decembrie 1989, Timișoara, 2010 (antologie de Lucian-Vasile Szabo). În volume: Dan Silviu Boerescu, "La noapte, pe Strada Toamnei", Phoenix, București, 1993
Viorel Marineasa () [Corola-website/Science/310626_a_311955]
-
Gulagul în conștiința românească", Editura Fundației Culturale Române, București, 1998. Dorin Murariu, "Provincie și valoare", Eubeea, Timișoara, 1998. Ion Bogdan Lefter, "Romanian Writers of the '80s and '90s. A Concise Dictionary", Paralela 45, Pitești, 1999. Adrian Oțoiu, "Trafic de frontieră. Proza generației '80", I, Paralela 45, Pitești, 2001. Rodica Draghincescu, "Tangouri pe trambulină", Paralela 45, Pitești, 2001. Ion Bogdan Lefter, "Scriitori români din anii '80 și '90. Dicționar bio-bibliografic", II, Paralela 45, Pitești, 2001. Ada D. Cruceanu, "Capete de pod (sau
Viorel Marineasa () [Corola-website/Science/310626_a_311955]
-
bio-bibliografic", II, Paralela 45, Pitești, 2001. Ada D. Cruceanu, "Capete de pod (sau despre fețele barocului)", Anthropos, Timișoara, 2001. Tudorel Urian, "Platon pe INTERNET", Dacia, Cluj-Napoca, 2003. Olimpia Berca, "Lecturi provinciale", Eubeea, Timișoara, 2003. Adrian Oțoiu, "Ochiul bifurcat, limba sașie. Proza generației '80", II, Paralela 45, Pitești, 2003. Gheorghe Mocuța, "Sistemul modei optzeciste. Primul val", Redacția Publicațiilor pentru Străinătate, București, 2004. "Dicționar al scriitorilor din Banat", Editura Universității de Vest, Timișoara, 2005. "Dicționarul general al literaturii române", Academia Română, Editura Univers Enciclopedic
Viorel Marineasa () [Corola-website/Science/310626_a_311955]
-
Natalia Negru "luminase unele șezători ale Academiei Bârlădene, ținute fie la Bârlad, fie în unele târguri ori sate din apropiere, ca Iveștii, Corodul și Berheciul". Colaborează la revistele „Viața Românească", „Minerva", „Cumpăna", „Flacăra", „Cronica" cu articole, poezii și pagini de proză. La 2 septembrie 1909 este înființată „Societatea Scriitorilor Români". Natalia și St. O. Iosif fac parte dintre inițiatori și sunt membri fondatori, împreună cu Nicolae Iorga, Dimitrie Anghel și alții. În anul 1913, este aleasă în comitetul de conducere al Societății
Natalia Negru () [Corola-website/Science/310717_a_312046]
-
fost căsătorit cu Hedi Hauser. Între anii 1960-1985 a lucrat ca redactor șef adjunct la revista Neue Literatur, iar începând din 1985 a devenit redactor șef al revistei, funcție deținută până la moartea sa. Aici i-au apărut primele texte de proză scurtă. Pe 3 iulie 1968 la București a avut loc la Comitetul Central al Partidului Comunist Român Consfătuirea oamenilor de cultură de minoritate germană cu Nicolae Ceaușescu unde a participat și și soția sa Hedi Hauser. 1968 a fost anul
Arnold Hauser () [Corola-website/Science/310771_a_312100]
-
în antologia „Ehrung des Präsidenten Ceaușescu. Schriftsteller und Kulturschaffende melden sich zu Wort.“ (Omagiu Președintelui Ceaușescu. Scriitori și oameni de cultură au cuvântul. Arnold Hauser a fost membru al Uniunii Scriitorilor din România. În anul 1974 a primit premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor din România. A fost inclus în antologia bilingvă "Scriitori germani din România de după 1945", apărută în 2012 la Editura Curtea Veche
Arnold Hauser () [Corola-website/Science/310771_a_312100]
-
această perioadă, se remarcă și Eça de Queirós, considerat a fi unul dintre cei mai importanți prozatori portughezi. În epoca modernă, cunoscut este poetul Fernando Pessoa și José Saramago care în 1998 obține Premiul Nobel pentru Literatură. Primele documente în proza, texte neliterare, datează de la sfârșitul secolului XII-lea și sunt mai ales de natură notariala - înștiințări de datorii, recursuri, donații și testamente. Cele mai vechi texte poetice în limba portugheză, cu care va începe literatura portugheză scrisă - inca se discută
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]
-
totuși o școală de poeți italieniști dintre care primul și cel mai de seamă este Don António de Ferreira, magistrat (1528-1569). Sá de Miranda a făcut și încercări de introducere a teatrului clasic în literatura portugheză cu comediile sale în proza "Os Estrangeiros" (Străinii, 1527) și "Os Vilhalpandos" (Disprețuitorii, 1538), imitându-l pe Plaut și Terențiu. Luís Vaz de Camões (circa 1524 — 10 iunie 1580) este considerat cel mai mare scriitor portughez. Cea mai importantă lucrare a sa este "„Lusiada”". În
Literatura portugheză () [Corola-website/Science/308701_a_310030]