37,690 matches
-
mecanic de dorințele sau de inclinațiile noastre. vii. Etică kantian] Etică lui Kant și imaginea care o înlocuiește adesea în dezbaterile contemporane nu epuizeaz] etică kantian]. Termenul este acum folosit pentru o varietate de poziții sau angajamente etice cvasikantiene. Uneori sfera de utilizare este foarte larg]. Anumiți autori vor vorbi despre etică kantian] având în minte teorii ale drepturilor, teorii bazate mai mult pe acțiune decât pe rezultate sau orice alt] poziție care acord] drepturilor prioritate în fața binelui. În aceste cazuri
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
invizibile” (efectele ample ale sistemului liberei întreprinderi), care coordona ansamblul activit]ților economice individuale. Ideea potrivit c]reia înl]turarea constrângerilor legale și morale (autoimpuse) din calea realiz]rii propriilor interese este, în general, benefic] a fost adesea extrapolat] dincolo de sfera economic]. Ulterior a ap]rut teoria conform c]reia interesul colectiv este promovat prin urm]rirea de c]tre fiecare individ a intereselor proprii, dup] cum crede de cuviinț]. În lipsă principiului „mâinii invizibile”, aceast] teorie devine un sofism adesea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
poate fi un fapt admisibil; iar aceasta pentru c] a ascunde adev]rul și a minți nu înseamn] același lucru. 2) Constrângerile deontologice sunt formul]ri restrânse, limitate. Acest aspect este discutabil deoarece exist] mai multe moduri de a înțelege sfera constrângerilor deontologice și mai multe perspective asupra tipurilor de acțiuni, ceea ce determin] o abordare diferit] a obligațiilor și responsabilit]ților individului. 3) Constrângerile deontologice au o influent] nemijlocit] prin faptul c] sunt atașate direct deciziilor și acțiunilor subiecților și mai
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
definiția obligației are la bâz] ideea de fapt nepermis: ceea ce este obligatoriu nu se permite a fi omis. Deși opiniile difer] cu privire la obligațiile ce le revin subiecților pe lang] neînc]lcarea regulilor, se consider] c] cea mai mare parte a sferei moralei (și, implicit, timpul și capacit]țile individului) trebuie consacrat] acțiunilor permise, dup] cum afirm] și Fried (1978, p. 13): Este cu neputinț] că cineva s]-si tr]iasc] viața dup] preceptele binelui. Dup] evitarea r]ului și îndeplinirea obligațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cel mai eficient mod pentru acest proiect, chiar dac] prețul unei astfel de acțiuni - de exemplu, prețul petrecerii timpului asupra problemelor legate de jurnalism și politic] - implic] o diminuare drastic] a loialit]ților mele personale? Aceste dou] exemple vin din sfera moralei personale, dar aceeași întrebare apare și în sfera instituțional]. S] presupunem c] un guvern liberal ajunge la putere, un guvern care pune accentul pe libertatea oamenilor. Ar trebui un astfel de guvern s] acorde important] formal] libert]ții poporului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
prețul unei astfel de acțiuni - de exemplu, prețul petrecerii timpului asupra problemelor legate de jurnalism și politic] - implic] o diminuare drastic] a loialit]ților mele personale? Aceste dou] exemple vin din sfera moralei personale, dar aceeași întrebare apare și în sfera instituțional]. S] presupunem c] un guvern liberal ajunge la putere, un guvern care pune accentul pe libertatea oamenilor. Ar trebui un astfel de guvern s] acorde important] formal] libert]ții poporului, evitând orice interferent] care ar aduce ofens] libert]ții
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
deci negând faptul c] cea mai bun] opțiune este în mod necesar determinat] de valorile prognozelor sale. Important nu este s] produci bunuri, ci s] r]mai cu mâinile curate. O ultim] precizare asupra teoriei nonconsecințialiste, r]mânând tot în sfera formal]. Adepții teoriei susțin c], împreun] cu st]rile care trebuie mai curând respectate decât promovate, agenul va fi mereu în poziția de a cunoaște cu exactitate dac] o opțiune va avea sau nu una dintre st]rile respective. Confruntat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a cunoaște cu exactitate dac] o opțiune va avea sau nu una dintre st]rile respective. Confruntat fiind cu o valoare cum ar fi aceea a respectului sau a loialit]ții, voi ști întotdeauna dac] o opțiune dat] va aparține sferei uneia dintre cele dou] valori. Premisa de sigurant] se poate aplica, în general, unor asemenea exemple, dar exist] și excepții. Această înseamn] c], prin abordarea doar a câtorva st]ri de valoare, strategia nonconsecințialist] nu va fi bine definit] întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Aceast] valoare poate fi respectat] și promovat], în același timp: respectarea ei implic] grijă pentru fericirea celor cu care intrați în contact direct, indiferent de efectele indirecte. Dar, în practic], nu este întotdeauna clar ce anume implic] un atașament din sfera nonconsecințialist]. Adepții teoriei nonconsecințialiste nu ne spun cum s] alegem atunci când nici una dintre opțiunile pe care le avem la dispoziție nu indic] o valoare relevant]. Exist] multe cazuri de acest fel, legate de o stare că aceea a fericirii. De
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Austin și Henry Sidgwick. Ei au ap]rât utilitarismul clasic, teoria moral] a consecințelor potrivit c]reia singură valoare este cea a fericirii umane sau, cel putin, a ființelor sensibile. Austin a oferit un exemplu în The Province of jurisprudence [Sfera jurisprudenței] (p. 108), în care susține c] utilitaristul nu are nevoie de agenți care s] se transforme în cazuiști permanenți. „Deși el aprob] dragostea, pentru c] aceasta este în concordant] cu principiul s]u, utilitaristul este departe de a afirma
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cât de mult diferitele opțiuni promoveaz] aceste valori. Prin aceast] afirmație, ei sugereaz] c] un astfel de fapt este cel mai bun mod prin care un agent poate garanta c] alegerea f]cut] promoveaz] valorile adoptate. Totuși, aceast] replic] din sfera nonconsecințialist] nu reprezint] un argument conving]tor, deoarece presupunerea este fals] în mod explicit. S] revenim la îndr]gostit și la iubita să. Dac] îndr]gostitul își calculeaz] fiecare îmbr]țișare, armonizând-o cu cerințele fericirii generale, nu va exista
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
gostitul își calculeaz] fiecare îmbr]țișare, armonizând-o cu cerințele fericirii generale, nu va exista pl]cere pentru nici una dintre p]rți. O condiție pentru că o îmbr]țișare s] produc] pl]cere este spontaneitatea acesteia, faptul c] ea vine din sfera afectivit]ții naturale, necalculate dinainte. Nu este nevoie s] mai st]ruim asupra acestui aspect. Dar, cu toate c] aspectul discutat mai sus este clar și se aplic] unui num]r foarte mare de cazuri, apare întrebarea dac] nu cumva
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în special prin modul în care ele se supun sau nu regulilor optime. Teoria consecințelor restrictive este o form] de limit] a teoriei consecințelor extreme. Aceasta susține c] testul necesar pentru a vedea dac] fiecare opțiune este justificat] ține de sfera consecințelor, indiferent dac] opțiunea este direct sau indirect comportamental]: cea mai bun] opțiune este cea care promoveaz] cel mai eficient valorile agentului. Restrictivitatea vine din recunoașterea faptului c] agenții își pot promova valorile prin alegeri comportamentale, dac] își restricționeaz] tendința
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dat] c] avem nevoie de o teorie a binelui care s] ne prezinte cu exactitate modul în care trebuie s] ne îndeplinim datoria de a face bine semenilor noștri. Prin urmare, teoria binelui este indispensabil], indiferent de poziția adoptat] în sfera gândirii etice. Dup] cum este și firesc, diferențele apar mai degrab] sub aspectul conținutului și sursei unei asemenea teorii decât al necesit]ții acesteia. Unii ar putea afirmă c] exist] virtute chiar și într-o lume profund pervertit]. Totuși, dincolo de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la un principiu aristotelic extins și asimilat cu succes, potrivit c]ruia virtutea este analizat] în termenii unei complexit]ți; în acest sens, binele reprezint] în esenț] unitatea organic] a unui întreg complex. Acest principiu universal acceptat p]trunde în sfera esteticii. Problemă crucial] care se ridic] este dac] o asemenea concepție se preteaz] abord]rii noastre în domeniul doctrinei etice, cu alte cuvinte dac] ea poate constitui r]spunsul la necesitatea unei teorii a binelui care s] stea la baza
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de a proceda potrivit opțiunilor proprii. Ins], în cazul utilitarismului materialist, efectul este mai puternic deoarece vorbim despre obligația de a urm]ri niște interese materiale fâț] de care este posibil s] nu avem nici o înclinație. Dincolo de aplicabilitatea să în sfera privat], doctrina utilitarist] se evidențiaz] cel mai pregnant în context public. Atunci cand acțiunile noastre îi afecteaz] pe cei din jur în diverse moduri, concluzia specific] utilitarismului care poate fi desprins] este aceea potrivit c]reia o acțiune corect] este cea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aspire. Un utilitarist care își folosește timpul și banii aproape în totalitate în scopul ajutor]rii celor s]răci ar fi o persoan] banal] și unidimensional], care nu știe s] profite și de alte aspecte ale vieții ce dep]șesc sfera eticii, cum ar fi sportul sau studiul istoriei. În str]dania să de a-și ajuta cât mai mult semenii, acest individ își dedic] tot timpul liber în scopul unor acte de altruism, renunțând la alte acțiuni benefice, care în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
drept datorie incapacitate r]spundere drepturi privilegii puteri imunit]ți Expuse împreun] cu corelativele lor drept privilegiu putere imunitate datorie nici un drept r]spundere incapacitate iii. Justificarea unui vocalular al drepturilor Toate distincțiile menționate pan] acum au fost cuprinse în sfera drepturilor. Ele contribuie la analiza acestora din urm], deși nu rezolv] problemă fundamental] cu privire la întrebarea dac] o afirmare a drepturilor este, pe de o parte, o descriere a unei st]ri de lucruri, iar pe de alt] parte, un fel
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mediului? 1) Etică uman] Se consider] c] politicile de mediu trebuie evaluate doar în funcție de manieră în care ele afecteaz] oamenii (vezi Baxter, 1974 și Norton, 1988). Această genereaz] o etic] uman] a mediului. Deși utilitariștii clasici includ suferință animal] în sfera eticii, o variant] a utilitarismului, care impune maximalizarea excedentului de fericire uman] în raport cu nefericirea, reprezint] un exemplu de etic] uman]. O examinare serioas] a acestei etici ne oblig] la cânt]rirea diferitelor efecte ale opțiunilor aplicabile în cazul parcului Kakadu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
chiar de etică vieții. În opinia unora, chiar și în cazul din urm] acțiunea companiei miniere atrage dup] sine un minus moral. Dac] se conținu] pe aceast] idee, se poate dezvolta o bâz] pentru o variant] a eticii universale în sfera c]reia sunt incluse toate obiectele naturale. (Vezi Elliot în VanDeVeer și Pierce, 1986, pp. 142-150.) În cazul în care exist], sursa ideii c] tot ce ține de natural constituie un criteriu al valorii morale este greu de identificat. Este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din punct de vedere moral. Exceptând cazul în care ni se impune moral un comportament care s] faciliteze integritatea existenței, putem concluziona cel mult c] sexul f]r] dragoste, în aceste cazuri, este o strategie nes]n]toas] și imprudent]. Sfera „moralului” nu este coextensiv] (nu se suprapune în totalitate) cu sfera a ceea ce este în propriul meu interes. Această înseamn] c] o persoan] nu este obligat] moral s] desf]soare numai acele acțiuni care faciliteaz] interesul propriu. În ultimul rând
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
impune moral un comportament care s] faciliteze integritatea existenței, putem concluziona cel mult c] sexul f]r] dragoste, în aceste cazuri, este o strategie nes]n]toas] și imprudent]. Sfera „moralului” nu este coextensiv] (nu se suprapune în totalitate) cu sfera a ceea ce este în propriul meu interes. Această înseamn] c] o persoan] nu este obligat] moral s] desf]soare numai acele acțiuni care faciliteaz] interesul propriu. În ultimul rând, desi dragostea și intimitatea sunt aspecte importante ale personalit]ții umane
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din partea femeii și asigur], în manier] marxist], o bâz] economic] a avantajelor b]rbatului în cadrul familiei. Familia burghez] a fost conceput] pe bazele netransmisibile ale capitalismului: câștigul privat. Deoarece femeile burgheze erau excluse într-o societate capitalist] de la activitatea în sfera public], acestea erau constrânse s] se lege financiar de b]rbat. Atașamentul emoțional și personal aparent în joc în cadrul sexului marital se reduce în fapt la o serie de interacțiuni comerciale în care este vorba despre beneficii contractuale reciproce importante
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a celor slabi de c]tre cei puternici, iar rezultatul s]u este transformarea în marf] a atributelor constitutive ale celui mai l]untric eu al femeii. Soluția maladiilor familiei burgheze este socializarea muncii casnice, includerea complet] a femeilor în sfera public] și, ceea ce este cel mai important, demontarea cadrului capitalist care hr]nește diviziunea de clas] și exploatarea economic]. Marxismul clasic obiecteaz] c] într-o societate capitalist], noțiunea de „consimt]mânt informat” este contaminat] de nevoia profund] de supraviețuire economic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Aici, neînțelegerile interne se intensific]. Paletă de r]spunsuri include: separarea total] a femeilor de b]rbați, salarizarea femeilor care desf]șoar] servicii domestice și sociale necesare de o manier] comparabil] cu cea a salariilor câștigate de b]rbați în sfera public], înl]turarea distincției „treab] de b]rbat” și „treab] de femeie”, accesul nelimitat al femeilor în sfera public], în mod special la acele poziții prestigioase care delimiteaz] puterea politic] și social]. 4.1. Critică feminismului Adesea, criticile la adresa feminismului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]