37,442 matches
-
Tratamente populare În medicina populară, bolile reumatice sunt numite junghiuri, sinonime cu "cuțite", denumire care sugerează durerea provocată de pătrunderea lamei de cuțit În corp, ologeală, mălăriță sau mătrici, afecțiuni care erau Împărțite În: junghiuri din răceală, de bătrânețe, din "vânt rău", din "deochi" și din farmece, la care se adaugă "junghiul morții", cel mai groaznic. De aici și leacurile folosite În tratarea acestor forme de reumatism. Din motive lesne de Înțeles, ne vom opri numai la leacurile folosite În tratarea
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
zile; cu sevă de nuc pusă În spirt sau ulei; cu gaz În care s-au macerat frunze de oleandru; cu benzină În care s-au plămădit rădăcini de mătrăgună. Băi cu fierturi de mărul lupului (iarba fiarelor), slăbănog, lingura vântului, mătura vântului, de boz cu tărâțe de grâu, cu flori de fân, cu sare, cu usuc din lână de oaie, cu zer de oaie, cu frunze de nuc, de curpen de mare, cu muguri și/sau conuri de brad, pin
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
sevă de nuc pusă În spirt sau ulei; cu gaz În care s-au macerat frunze de oleandru; cu benzină În care s-au plămădit rădăcini de mătrăgună. Băi cu fierturi de mărul lupului (iarba fiarelor), slăbănog, lingura vântului, mătura vântului, de boz cu tărâțe de grâu, cu flori de fân, cu sare, cu usuc din lână de oaie, cu zer de oaie, cu frunze de nuc, de curpen de mare, cu muguri și/sau conuri de brad, pin sau molid
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
sau acră, aplicate direct pe arsură. Adesea, pe arsuri se pune direct mămăligă amestecată cu sare și vin natural sau se aplică gălbenuș de ou amestecat cu unt, pe un pansament, timp de 2-3 ore. Arsurile de soare și de vânt se vindecă cu albuș de ou, aplicat direct pe rană și se lasă să se usuce. După 20-30 de minute, albușul se Îndepărtează prin spălare cu apă și săpun. Brânză de vaci proaspătă și rece, Întinsă pe pielea arsă, de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
acră, cu semințe pisate de floarea soarelui, cu oțet plămădit cu flori de trandafir, cu fiertură de antonică, de zburătoare sau de dumbravnic. Consum de mujdei de usturoi cu oțet și lapte. Inhalare de aburi rezultați din fierberea plantei pecetea vântului. Cataplasme reci cu frunze și flori de măricuță sau cu felii de lămâie presărate cu tămâie. Ceai de hamei (3-4 boabe la o cană), de fructe de ienupăr, de flori de soc plămădite În cidru, de valeriană. Consum de cafea
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
alb În care s-a plămădit lingura zânei, pisată. Formele ușoare ale bolilor de nervi, se tratează prin administrarea ceaiurilor de argințică, buruiana cinci degete, de dânsele, pătlagină, podbal, șapte daturi sau cu semințe de varză. Contra "plânsorilor"(boală de vânt, fapt de vânt, "foc viu", focușor, soare sec), copiilor sugari li se fac băi cu fierturi de mușețel. VORBIRE ÎN TIMPUL SOMNULUI (lipitură) Bolnavul de "lipitură" sare din somn, bâiguie. În Muntenia, i se dă să mănânce fudulii de cal negru
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
s-a plămădit lingura zânei, pisată. Formele ușoare ale bolilor de nervi, se tratează prin administrarea ceaiurilor de argințică, buruiana cinci degete, de dânsele, pătlagină, podbal, șapte daturi sau cu semințe de varză. Contra "plânsorilor"(boală de vânt, fapt de vânt, "foc viu", focușor, soare sec), copiilor sugari li se fac băi cu fierturi de mușețel. VORBIRE ÎN TIMPUL SOMNULUI (lipitură) Bolnavul de "lipitură" sare din somn, bâiguie. În Muntenia, i se dă să mănânce fudulii de cal negru, arse și pisate
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
viermișori, strânși. Tenie: panglică, cordea, cordică. IV. Bolile rinichilor, ale vezicii urinare și ale organelor genitale Anurie. Strangurie, zăpreală. Incontinență urinară: pișatul În pat. Litiază urinară (vezicală): piatră la bășică, nisip. Blenoragie. Gonoree: sculament, scurgere, frântură În vis, frântură din vânt, triper (Transilvania). Sifilis: cel pierit, pierit, mâncătură, frențe, sfrențe, boierie, boală lumească, șancăr. Impotență: neputință, legat la bărbat. V. Bolile sistemului osos Cifoză. Scolioză. Lordoză. Rahitism: cocoașă, ghebe, ghib. Necroză: colți de lup. VI. Bolile infecțioase Febră tifoidă: tifos, lingoare
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Lordoză. Rahitism: cocoașă, ghebe, ghib. Necroză: colți de lup. VI. Bolile infecțioase Febră tifoidă: tifos, lingoare, lungoare, boală lungă, boală mare, boală rusească (județul Constanța). Paludism. Febră palustră. Malarie: friguri, tremurici, lelițele, mătușile. Scarlatină: cochiardă, cochinar, coracă. Varicelă: vărsat de vânt, vărsat În cruce. Variolă: vărsat, bubat, bubatul cel mare. Rujeolă: pojar, cori, bubatul cel mic. Trismus. Parotidită epidemică: fălcăriță, gușarniță, purcică. Choleră: holeră. Pesta: ciumă, buboasă, Maica călătoarea. Intoxicație: adăpat, otrăvire. Morvă: răpciugă. Farcin: cârtiță. Alcoolism: beție. VII. Boli de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
frânturi. Hernie: boșorogeală, surpătură, chilă, cui de stricăciune, chilăvie. IX. Bolile creierului și ale sistemului nervos Cefalalgie: durere de cap. Congestie. Insolație: soare sec. Sincopă: leșin Vertigo: amețeală. Isterie: istericale, lipitură, zburător. Eclampsie: apucat, apucătură. Singultus: sughiț Nevralgie: luat de vânt. Insomnie: nedormire, muma pădurii, plânsori (la copii). Lumbago: curmătură, dureri de șale, dureri de mijloc. Apoplexie. Hemiplegie: dambla, săgetătură. Paraplegie: ologeală, damblageală. Paralizie: slăbănogie. Alienație mentală: nebunie, nebuneală. Epilepsie: boala copiilor, boală rea, boală sfântă, bau cel rău (Maramureș), aboală
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
la origine o disonanță Venus/Jupiter, atenție la tentații: e mai bine uneori să nu te arunci cu capul Înainte Într-o aventură fără să fi reflectat mai Întâi asupra consecințelor. Exemplu: Prințul Charles al Angliei În aprilie 2005, Împotriva vânturilor, valurilor, ostilității familiei și a opiniei publice, marcată Încă de amintirea Dianei, „prințesa inimilor”, Charles sfârșește prin a se căsători cu cea pe care a iubit-o Întotdeauna: Camilla Parker-Bowles. Jupiter este În curs de retrogradare peste conjuncția natală Venus
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
că este adeptul tehnicii observatorii sau al implicării în derularea/trăirea spectacolului (uneori, chiar cu asumarea unor "roluri" vezi exemplul teatrului participativ: un spectator poate fi străjerul, un altul poate fi pajul, întregul public poate asigura fondul sonor al vâjâitului vântului, al foșnetului frunzelor, al zgomotului produs de tunete etc.), spectatorul apelează, în comunicarea sa cu actorii/membrii echipei de teatru și cu ceilalți spectatori, la mijloace specifice aplauze, râsete, oftat, mimică, gestică sugestive etc., ancorate, în principiu, într-o formă
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
respectiv, un text sau un cântec într-o limbă imaginară 35; * exerciții de selecție a zgomotelor 36, sunetelor de fond, liniei muzicale etc. produse (bătaie la ușă, zgomot de pași, melodie fredonată de un actor etc.37) sau înregistrate (sunetul vântului, ciripit de păsărele, melodii cunoscute în interpretare originală etc.), valorificabile într-un spectacol/într-un anumit context comunicativ, pentru a corespunde mesajului verbal și nonverbal pe care locutorul dorește să-l transmită; * exerciții de transpunere în rol: o persoană primește
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
inima să nu le încrusteze în „cronică”, pune o cărămidă la istoria presei românești și nu numai, astăzi când avem atâta nevoie de adevăr, după o jumătate de secol de îndepărtare frauduloasă de la rădăcinile neamului nostru lăsat în bătaia tuturor vânturi lor ce au încercat să‐ l smulgă din țărâna mumă. Scriind Istoria presei bârlădene, Ion N. Oprea face un mare serviciu tinerilor gazetari de astăzi, cărora li se pune la dispoziție de‐a gata o amplă documentare asupra unui timp
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
muzeu din Israel, pentru a servi la „clarificarea și precizarea caracterului de luptători evrei antifasciști a foștilor întemnițați de la Vapniarca.” Dar iată și Vapniarca în poezia scrisă de Lebel Moshe: Un vuiet lugubru și aspru / În noapte răsună / Sun t vânturi și geruri ce bat împreună / Internatul lungit pe scândura / Ce pat se numește. / Se zbate, se zbate și nu ațipește / Mintea de gând uri mereu frământată, / Stomacul otrăvit de lintea mâncată / Iarnă gero asă, / Iarnă de război / Roata vieții dată
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Eram ferice / N ‐aveam ce zice; / Dar fericirea azi a zburat. / Sunt chinuri grele, / În timpuri vechi; / Dările‐s multe, / Armatele sute; Întreg poporul e ruinat. / În cer sunt stele, / Jos sunt belele; Prea multe biruri ne‐ ați aruncat. / Ah! Vântul muge, / Românul plâng e; / Țăranul șede fără ogor. În casă n‐ are / Nici măcar sare / Și‐n bătătură n‐ are ... mohor!... (poezia: „Ce timpuri...”). Aparținând Partidului Constituțional ori Consti tuțional - Conservator, ziarul „Junimea” a fost când în amiciție, când în încleștare
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
sarcasmului. Într‐ adevăr, nu izbutise să‐și adune poeziile într‐ un volum tipărit, așa că rămăsese tot... fostul funcționar de la Casa Națională, însă pensionat. Aici activitatea lui se încheiase rotund... Îmbătrânise, avea în toată înfățișarea ceva de pârloagă spelbă, sărăcită de vânturile lui noiembrie. Atunci i‐am văzut noblețea obosită a ochilor și i‐ am întâlnit cu adevărat privirea. Mi‐ a zâmbit pentru întâia oară, dar și pentru ultima dată, deoarec e el avea curând să se ducă, iar eu să rămân
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Lăsați dracului pe „genialul” criminal. A fost el criminal, dar nu mai mare decât voi, iar genial n‐ a fost nici el, precum nu sunteți nici voi. Sun teți 126 foarte rău inspirați dacă credeți că se poate... tuși contra vântului. Ce trebuie să vină, vine! Voi ați preferat să v ină pe valuri de sânge și a venit așa, dar se putea și altfel . Dacă însă nici acest groaznic măcel nu v‐ a fost învățătură, va mai curge sânge, dacă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
afecțiune tainică și intactă în timp și că, în 1904, ea îi inspirase poezia Portret, publicată în ediția a doua (1910) a primei lui cărți - Albastru: „E‐naltă și în mersu‐i Ușor se‐ nmlădie Ca zarea de lozii Când vântul o‐ mbie. 136 Seninul din șoaptă‐i Stă mintea să‐ ți fure Ca zvonul de șipot Sub bolți de pădure. Și‐n ochi i se‐ aprinde Noian de‐ nțelesuri Ca vraja ce‐așterne Amurgul pe șesuri. (Din „O vizită la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
e dragă ispita cu gândul curat... Mi‐ o spune și inima‐n versuri de foc. Ceva mai matur, dar tot cu note sentimentale ca re țin de sufletul îndrăgostitului, Constantin Clisu la 1 7 mai 1958 scrie și el: Măi, vântule zvăpăiat! De mi‐ ai scuturat atâtea Flori, în păru‐ mi cărunțit Sau în toamne reci, cu brumă, Părul mi l‐ ai brumuit, Nu‐s pe tine supărat, Măi, vântule zvăpăiat! Nici că‐ alungi printre cosițe 180 Și săruți atâtea flori
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Constantin Clisu la 1 7 mai 1958 scrie și el: Măi, vântule zvăpăiat! De mi‐ ai scuturat atâtea Flori, în păru‐ mi cărunțit Sau în toamne reci, cu brumă, Părul mi l‐ ai brumuit, Nu‐s pe tine supărat, Măi, vântule zvăpăiat! Nici că‐ alungi printre cosițe 180 Și săruți atâtea flori, Sau înfiorezi obrajii La fecioare și feciori, Nu‐ s pe tine supărat Măi, vântule zvăpăiat! În perioada 1950 - iulie 1954, Steagul roșu apare în format mic (32‐45 cm
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
toamne reci, cu brumă, Părul mi l‐ ai brumuit, Nu‐s pe tine supărat, Măi, vântule zvăpăiat! Nici că‐ alungi printre cosițe 180 Și săruți atâtea flori, Sau înfiorezi obrajii La fecioare și feciori, Nu‐ s pe tine supărat Măi, vântule zvăpăiat! În perioada 1950 - iulie 1954, Steagul roșu apare în format mic (32‐45 cm.), săptămânal până în 1952 și bisăptămânal ulterior, iar cu numărul 336 din 8 iulie 1954 f ormat mare, tot de două ori pe săptămână, joia și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
un aer de mesager al unui timp revolut, poetul încuraja cu discreție tentativele de a pătrunde pe teritoriul Polimniei sau al Caliopei. „Vedeta" cenaclului era neuitatul Cezar Drăgoi, care-l nedumerea uneori pe mentorul nostru, scandând versuri în care „băteau vânturi noi". Într-o asemenea companie, abia îndrăzneam să scot la iveală modestele încercări pe care le-am păstrat caligrafiate pe un caiet de dictando: Noapte de tinerețe, Don Quijote, A căzut o frunză... La. 22 noiembrie 1947, când George Tutoveanu împlinea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de muncă, de cultură și de binele camarazilor lor, fără a căuta vreo minune „să aducă prinosul adâncii lor recunoștințe celor care căzând pe câmpiile de onoare ale războiului și care, poate, însem nați doar printr‐o cruce ștearsă de vânturi sau o simplă grămadă de pământ, 203 sensibilizează gloria modestă și nepieritoare a neamului nostru” (autor dr. D.N. Gheorghiu, avocat, vicepreședintele UNAFL - secția Bârlad). Ziarul cu numărul 2 din 15 iulie 1924 precizeaz ă că apare la 1 și 15
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
sensibilități delicate... N‐am la îndemână caietul cu poezii al lui Călin, dar pot remarca unele versuri. Călin cântă florile târzii de toamnă și el simțea, în mod sincer, milă și iubire pentru ființa lor gingașă, biciuită de ploaie și vânt și, lucru însemnat, reușește să ne transmită și nouă simțirea lui înfiorată: Crizanteme, crizanteme, flori târzii, Biciuite de vânt aspru și de ploi, Cu noian de frunze moarte, ruginii, Cade bruma argintie peste voi! 363 Și‐ n grădinile golite și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]