37,124 matches
-
Dumnezeirii? Dacă îl vei alătura făpturii, atunci vei spune că Tatăl Domnului nostru Iisus Hristos este o făptură, idee cu totul absurdă, că este scris despre Tatăl: Veșnica Lui putere și Dumnezeire; iar dacă îl vei alătura Dumnezeirii, atunci pune capăt hulei, cunoaște vrednicia Duhului!” (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omilia a XXIV-a, VII, în PSB, vol. 17, p. 599) „ ... e o putere și o lucrare proprie și foarte însemnată a Duhului aceea de a curăți și de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
este lumina care se întinde peste tot și unitatea ei individuală rămâne neștirbită. Ca ramurile unui arbore, razele ei de lumină se întind peste tot pământul, ca dintr-un izvor, învățăturile ei se răspândesc până departe, dar unul îi este capătul și izvorul, ca unică mamă ai cărei fii duhovnicești se înmulțesc necontenit. De ea suntem născuți, cu laptele ei ne hrănim, din sufletul ei este sufletul nostru”. (Sf. Ciprian, Despre unitatea Bisericii ecumenice, V, în PSB, vol. 3, p. 438
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
numai atunci poate participa la înțelepciunea cea adevărată, superioară puterii omenești, când dragostea, pe care o are aici pe pământ, face sufletul să zboare la cer; mai spune, apoi, că prin dragostea, pe care o are filosoful, sufletul ajunge la capătul final al nădejdii, ajunge adică să primească o altă viață, viața veșnică (Platon, Fedru, 248, 249)”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a V-a, cap. II, 14.1.-14.2., în PSB, vol. 5, p. 318-319) „Tot astfel (Celsus - n.n.) recunoaște
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
bine spus, chiar cu mult mai mult: cât este o picătură de apă față de nemărginitul ocean, atâta este o mie de ani față de slava și desfătarea vieții viitoare. Și ce poți spune mai mult decât că viața viitoare nu are capăt și nu cunoaște sfârșit și că, pe cât e de mare deosebirea dintre vis și realitate, tot pe atât de mare e și deosebirea dintre starea de aici și cea de dincolo”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la săracul Lazăr
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
bun raport cu libertatea omului. Aflu liber acel adevăr care mă eliberează, spunea Berdiaev. Vorbind despre eliberarea divinului de limitările instituției, nu am avut, evident, în minte diminuarea formelor instituționale, dogmatice etc. ale religiei, ci, dimpotrivă, utilizarea lor pînă la capătul și Originea lor, menținerea lor în condiția de vector. De altfel, în orice religie autentică se vorbește, într-un fel sau altul, despre această depășire a formelor instituționale : prin tensiunea dintre sacerdot și profet, în tradiția ebraică ; prin Duhul care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
asemenea tip de formulare își pune atent în scenă propria depășire, mobilizează intelectul spre Tăcerea infinit plină de sensuri a lui Dumnezeu. Rămînînd la nivelul conceptului și al formulării, nici un discurs (teologic sau altul) nu va putea armoniza pînă la capăt, nu va putea împăca mulțumitor mai multe absoluturi. Cînd acest prag, cînd această perplexitate au fost atinse, diversitatea religioasă își poate da eventualul beneficiu metafizic. Atunci, discursul de tip sedentar al religiei cel care imobilizează revelația într-un sistem, care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
credințele. Dar, înainte de a porni acest demers, tema diversității religioase e situată în orizontul misterului divin, fără mod și fără distincții, în orizontul lui Dumnezeu ascuns. Soluția lui Cusanus de armonizare a credințelor se întemeiază pe utilizarea lor pînă la capăt, pînă la capătul infinit pentru care au fost instituite ; se bazează pe consumarea lor mistică. Abia după ce este pusă această exigență, consecințele ei sînt reflectate în discurs de-a lungul dialogurilor din De pace fidei, explicitate rațional, fixate în conștiința
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a porni acest demers, tema diversității religioase e situată în orizontul misterului divin, fără mod și fără distincții, în orizontul lui Dumnezeu ascuns. Soluția lui Cusanus de armonizare a credințelor se întemeiază pe utilizarea lor pînă la capăt, pînă la capătul infinit pentru care au fost instituite ; se bazează pe consumarea lor mistică. Abia după ce este pusă această exigență, consecințele ei sînt reflectate în discurs de-a lungul dialogurilor din De pace fidei, explicitate rațional, fixate în conștiința participanților. în sine
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
prin revelație știința politică perfectă și care pe baza ei concep cetatea, abia aceștia pot fi supuși împreună cu proiectul lor probei responsabilității. Dar e verosimil că, odată ce au dobîndit această știință, odată ce au interiorizat-o, ei vor fi ajuns la capătul căutării și al dezbaterilor, putînd fi primiți ca filozofi legislatori în cetatea unde domnește oikeiopragia Societățile vechi puteau pretinde să întrupeze sau, mai degrabă, să se orienteze după o ordine ideală, fiindcă acceptau în economia lor imaginea propriei depășiri. Erau
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în fond la libertatea lui Dumnezeu, care, nu numai pentru Berdiaev, e superioară ființei divine, pe care o precedă și o întemeiază. Spre acest suprem aspect al transcendenței, spre libertatea absolută a divinului poate trimite, dacă e valorificat pînă la capăt, spectacolul tîrziu modern al libertății umane. Iar atunci obiectivitatea transcendenței nu va putea sugera nici un fel de constrîngere, ci va apărea ca legitate eliberatoare. Obiectivitatea divinului va apărea ca simbol, ca expresie, ca față a libertății lui infinite. Atotputerea lui
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
posibil pe care realul o presupune. Or, o altă linie după care a fost înțeleasă libertatea în Grecia veche se leagă tocmai de tema totalității, a împlinirii. Libertatea e asociată, în acest caz, ideii de creștere, de dezvoltare pînă la capăt a posibilităților prezente într-o entitate. Dintre sugestiile etimologice ale lui eleutheoros face parte și sensul de generator, pentru care R.B. Onias 3 aduce ca sprijin pasaje din Iliada (VI, 528) și din Republica lui Platon (562c-d), unde libertatea stă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
cu plenitudinea ei. Pentru grecii vechi însă, a fi liber nu însemna altceva decît a fi om în deplinătatea dezvoltării lui, în statura lui întreagă. Asemenea sclavilor și copiilor, barbarii și femeile erau considerați oameni neîmpliniți, neterminați, necrescuți pînă la capăt. în ce privește femeile, această incompletitudine ținea, potrivit doctrinelor medicale antice, chiar de genele lor. Femeile erau, prin natura lor, mai reci și mai umede, mai fluide, mai lipsite de formă decît bărbații, a căror natură era înfocată și uscată. Dar tocmai
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
această creștere potrivit tinderii intelectului spre Limita infinită care, din străfundul omului, îl atrage pe acesta către zenitul suprem. Deificarea omului (theosis), ca și pecetea (kharaktŒr) asemănării, la care, printre mulți alții, se referă Diadoh, desemnează tocmai condiția creșterii fără capăt, participare umană la libertatea totală a realului absolut. Pentru aceeași participare, Eckhart a folosit, între multe alte analogii, imaginea comercială a pieței unde divinul caută suflet doritor de infinitatea Sa. Potrivit metafizicii eckhartiene, trăsătura cea mai proprie a lui Dumnezeu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
un suflet vid, golit sau eliberat de orice proprietate limitativă, de orice determinație. Aici, creșterea spirituală ia chipul invers, apofatic, în negativ, al golirii de sine și de toate modurile multiplicității, astfel încît ființa umană să-și crească pînă la capăt capacitatea de receptare. Oameni ai modernității tîrzii, am ajuns să funcționăm mental în orice domeniu după modelul pieței. E un model ca oricare altul, și el valorificabil din punct de vedere simbolic, spiritual. Dumnezeu rămîne pe piață cu libertatea lui
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
libertății. Diversitatea religioasă a lumii va putea fi citită atunci ca mulțime a căilor care conduc spre Unu, ca moduri de înaintare în libertatea verticală. Nu atitudinea alegerii va prevala atunci în fața diversității lor, ci cea a creșterii pînă la capăt pe Calea care se oferă fiecăruia. De la universal la general : definiția modernă a omului Ni se pare firesc astăzi să respectăm alte concepții despre lume, alte reprezentări ale realului decît cele la care aderăm. Acceptăm că și acelea pot fi
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
nu încetează să ne interpeleze într-un fel sau altul. Pentru Wittgenstein, a privi corect lumea înseamnă a o privi din afară, ca totalitate căreia îi constați finitudinea, limitarea. După el, spiritul uman ar fi capabil să utilizeze pînă la capăt posibilitățile (și condiționările) limbajului, pentru a atinge, la capătul lui, atitudinea suprem activă a tăcerii. Lumea omului fericit este lumea terminată, consumată în totalitatea și în mărginirea ei. Potrivit ultimelor propoziții din Tractatus, a contempla, cu aceeași intensitate, lumea ca
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
altul. Pentru Wittgenstein, a privi corect lumea înseamnă a o privi din afară, ca totalitate căreia îi constați finitudinea, limitarea. După el, spiritul uman ar fi capabil să utilizeze pînă la capăt posibilitățile (și condiționările) limbajului, pentru a atinge, la capătul lui, atitudinea suprem activă a tăcerii. Lumea omului fericit este lumea terminată, consumată în totalitatea și în mărginirea ei. Potrivit ultimelor propoziții din Tractatus, a contempla, cu aceeași intensitate, lumea ca totalitate și ca limitare ultimă furnizează cugetului detenta către
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ceea ce pămîntul nostru ascunde în măruntaiele lui? Simțurile fericiților care locuiesc acolo prefigurează simțurile spirituale ale lui Origen : sînt mai ascuțite, mai treze, percep lucrurile așa cum sînt ele cu adevărat. Desigur, cei ce au trăit în filozofie persistă pînă la capăt în separarea spiritului de trup, pe care o realizează deplin și definitiv după moarte. Ei ating starea eternității, dincolo de materie, de corporalitate, de cuvînt. Dar imediat sub această treaptă metafizică, ce explozie de corporalitate pură, luminoasă, cristalină ține să ne
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ca program înlăuntrul omului, ea își așteaptă, își cere realizarea. Dată dintru început ca unitate de actualizat, de umplut cu un conținut universal, persoana nu e un dat gata făcut : ea e problema, idealul omului, e procesul întregii vieți. La capătul acestei dinamici se află nu ca un obiectiv, ci ca un subiectiv maximal persoana totală și libertatea totală a persoanei. Persoană totală și în același timp concretă, ea recapitulează interior, în varianta ei proprie, creatoare, unică, tot ce s-a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de apropiată încît aproape că pășim în ea. Istoria, socialul, viața terestră apar doar ca un scurt moment legitim, desigur, dar aproape depășit al mișcării verticale. în cazul gnosticilor din Antichitatea tîrzie, elanul către absolut este atît de teribil încît capătul de jos al distanței devine apăsător, carceral, demonic. Cînd religia se sedentarizează, ea produce teologii ale istoriei, cadre sociale, civilizație. Atunci distanța verticală își inversează întrucîtva vectorul dominant. Polul absolut se reflectă în lume, îi dă acesteia catafatic ordinea globală
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
trebuie așteptat pînă la sfîrșitul istoriei, chiar dacă Polul acesta își pune amprenta pe istorie și social, chiar dacă lucrează în interiorul lor. Iar, destinzîndu-se, distanța înclină să se orizontalizeze. Apocalipsa începe să fie concepută potrivit temporalității și istoriei, definită în raport cu ele : devine capătul lor, iar nu în primul rînd Zenitul care, în orice clipă, le transfigurează. Un exemplu: în primul mileniu creștin, grosso modo, moartea era concepută ca pasaj spre învierea omului total (trup și suflet), părea o poartă prin care lumina ultimă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
post-mortem și singurătatea individului care o îndură, decît atotcuprinzătoarea Judecată de Apoi. Cele două judecăți, individuală și universală, puse cu aceeași teribilă insistență sub ochii omului medieval, nu marcau ele distanța dintre clipa cea repede a fiecărei vieți terestre și capătul timpului? Nu lăsau ele să apară astfel curgerea însăși a istoriei, de-a lungul căreia cazurile individuale se vor acumula pentru a fi, la sfîrșit, supuse global Instanței de judecată 1? Hans Blumenberg, printre alții, vorbea despre două moduri de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
religios contemporan , expresia are mai multă justețe, după părerea mea, în ce privește ieșirea societăților occidentale din doctrinele istoriei liniare, previzibile. Pînă în secolul Luminilor, mentalul colectiv admitea fără șovăială că istoria e procesiunea întregii umanități de la căderea din Paradis spre un capăt de dincolo de lume. Nu numai omul, ci și umanitatea se afla în călătorie pe un drum bine trasat, spre o țintă cunoscută. Istoria trebuia parcursă pentru ca tot neamul omenesc să ajungă în fața Judecății finale și a stării eschatologice. în modernitatea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
sluji ideologiile dominante, în orice caz, anemierea sensului liniar, orizontal al istoriei a devenit o evidență atît pentru intelectuali, cît și pentru omul comun. Astăzi ni se pare prea puțin credibil ca istoria și eternitatea să se întîlnească undeva, la capătul istoriei, precum două paralele care ar putea converge într-un punct aflat la infinit. Modernitatea clasică a decuplat orizontala istoriei de la transcendentul religios. Utopiile de tip totalitar, care au pretins să realizeze eschatonul în istorie, s-au dovedit criminale. Corelate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Patapievici : se autoconstruiește, ca om recent, pe paradoxul unui timp care suscită singura valoare recunoscută cea a noutății și o macină totodată. Putem avea astfel experiența foarte prețioasă a limitelor umanului ; avem posibilitatea de a verifica pe viu, pînă la capăt, contradicțiile la care conduce autonomizarea lui față de un principiu transcendent. Nu ne dă oare această experiență șansa de a regăsi prin negație, prin contrast, prin absență tema transcendenței, a celei veritabile? Nu ne dă ea șansa de a ne regîndi
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]