36,388 matches
-
single. LORA le-a făcut cadou fanilor o piesă nouă, “Flying solo”, cântată împreună cu Omar Arnaout, câștigătorul primului sezon al show-ului „Next Star“. Noul single a fost compus de Theea cu ritmuri orientale și imprimat în studioul de producție muzicală Musicology. Omar cântă a doua strofă a piesei, dar și al doilea refren, împreună cu Lora. DIMA TROFIM din LaLa Band a lansat cel de-al doilea single din cariera sa solo, “Stai cu mine”. Muzica și textul noii piese sunt
Nume noi by Gabi MATEI [Corola-website/Journalistic/83781_a_85106]
-
video și Ironic - producție video. NICOLE CHERRY. Adolescenta de 15 ani este elevă în clasa a IX-a la Colegiul Național de Arte “Dinu Lipatti”: iar piesa ei de debut, “Memories”, a devenit rapid hit. Ea a câștigat numeroase premii muzicale în doar câteva luni. XONIA. “YOU & I” este o altă etapă a cariere mele. Linia melodică și versurile sunt compuse de mine, alături de băieții de la Deepcentral, iar F. Charm, împreună cu George și Doru, s-au ocupat de producția piesei!” spune
Nume noi by Gabi MATEI [Corola-website/Journalistic/83781_a_85106]
-
simțim la fel”, un featuring cu Adrian Sână, compozitorul piesei. Realizat în studioul Premium Artist, single-ul este prima înregistrare într-un studio profesionist pentru artista originară din Deva. Videoclipul este regizat de către Anthony Icuagu. Înainte de a-și începe cariera muzicală, artista a făcut gimnastică de performanță la Deva și a urmat cursurile Facultății de Sport. dar a moștenit talentul din familie, iar alături de cei 10 frați ai săi a cântat în corul bisericii. ROXANA NEMEȘ. Regizat de Anthony Icuagu, videoclipul
Nume noi by Gabi MATEI [Corola-website/Journalistic/83781_a_85106]
-
Viitorul sună bine Lavinia COMAN Primăvara muzicală a orașului Râmnicu Vâlcea și-a trăit apogeul prin Festivalul internațional „Tinere talente”, aflat la a XXXV-a ediției. Prima dintre cele trei seri a cuprins în program Tineri interpreți în recital, un grup de soliști care și-au demonstrat
Viitorul sună bine by Lavinia COMAN () [Corola-website/Journalistic/83912_a_85237]
-
laudativă profesoara Cristina Măgureanu. Pianistul Iulian Ochescu din anul II, îndrumat de reputata concertistă și profesoară Dana Borșan, a creat o variantă greu de uitat a Polonezei fantezie op. 16 de Fr. Chopin. Am admirat aici calitatea și bogăția auzului muzical creator, care i-a permis să atingă în momente de grație, datorită înțelegerii profunde a universului chopinian, eleganța, ușurința instrumentală, conducerea suplă a vocilor interne care evoluează neîncetat în cadrul unui minunat polimelodism. Bourré-ul din Suita op. 10 în Re major
Viitorul sună bine by Lavinia COMAN () [Corola-website/Journalistic/83912_a_85237]
-
20 K.V. 466 în re minor de W.A. Mozart. Laureatul cu marele premiu al Concursului de pian Irina Șațki din anul 2013 a încântat și de această dată publicul. A reușit să transmită zbaterea tragică exprimată în această dramă muzicală, punctele de tensiune maximă realizându-se în cadențele compuse de L. v. Beethoven. S-a putut aprecia compatibilitatea pianistului cu întregul ansamblu. Studiul op. 25 nr. 1 în La bemol major de Fr. Chopin oferit ca supliment a confirmat pe
Viitorul sună bine by Lavinia COMAN () [Corola-website/Journalistic/83912_a_85237]
-
al pulsației ritmice, sublinieri dinamice speciale, o transparență și o luminozitate care izvorăsc din bogăția sufletească a artistului. Atitudinea exterioară liniștită, elegantă poate fi admirată alături de precizia pe care i-o dă stăpânirea deplină a mijloacelor tehnice. Pentru educația sa muzicală excepțională se cuvine să- i felicităm pe profesorii Maria Puxeddu, Teresa Trevisan de la Conservatorul „G. Tartini” din Trieste, precum și maeștrilor cu care s-a perfecționat, între care se numără Aquilles Delle Vigne. La capătul unei suite de seri muzicale remarcabile
Viitorul sună bine by Lavinia COMAN () [Corola-website/Journalistic/83912_a_85237]
-
sa muzicală excepțională se cuvine să- i felicităm pe profesorii Maria Puxeddu, Teresa Trevisan de la Conservatorul „G. Tartini” din Trieste, precum și maeștrilor cu care s-a perfecționat, între care se numără Aquilles Delle Vigne. La capătul unei suite de seri muzicale remarcabile, vom admira consecvența și tenacitatea organizatorilor acestui festival inițiat acum câteva zeci de ani de către inimoasa profesoară vâlceană Irina Șațki, continuat cu dârzenie de urmașii săi reuniți în Asociația Culturală care-i poartă numele și aflat cu ediția actuală
Viitorul sună bine by Lavinia COMAN () [Corola-website/Journalistic/83912_a_85237]
-
Faza metișizării=Liviu DĂNCEANU Mărturisesc sincer că mult timp am fost adeptul teoriei conform căreia, în baza criteriului ubicuității și a izotropiei, fenomenul muzical se decupează în patru faze, greu de delimitat, dar relativ lesne identificabile și înfățișabile, întreaga evoluție a artei sunetelor de la început și până în prezent fiind îndatorată unui vector entropic, aflat într-un continuu stringendo. 1) Faza primordială (sau de unison
Faza metișizării by Liviu DĂNCEANU () [Corola-website/Journalistic/83846_a_85171]
-
de Limbajul, de muzica primordială s-au transformat, mai târziu, în muzica umană, concepută a fi forma cea mai pură și mai umană a activității omului și, deci, de materializare a Limbajului creator” (Octavian Nemescu: Capacitățile semantice ale muzicii, Ed. Muzicală, București, 1983). 3) Faza subordonării relevă un parcurs pe care limbajele muzicale încing un aprig dans al consecuțiilor, al succesiunilor, din ce în ce mai amețitor (și mai amenințător!), la un moment dat un anume limbaj impunându-se și subordonând celelalte limbaje, care devin
Faza metișizării by Liviu DĂNCEANU () [Corola-website/Journalistic/83846_a_85171]
-
umană, concepută a fi forma cea mai pură și mai umană a activității omului și, deci, de materializare a Limbajului creator” (Octavian Nemescu: Capacitățile semantice ale muzicii, Ed. Muzicală, București, 1983). 3) Faza subordonării relevă un parcurs pe care limbajele muzicale încing un aprig dans al consecuțiilor, al succesiunilor, din ce în ce mai amețitor (și mai amenințător!), la un moment dat un anume limbaj impunându-se și subordonând celelalte limbaje, care devin, astfel, periferice. 4) Faza atomizării s-a declanșat odată cu disiparea și pulverizarea
Faza metișizării by Liviu DĂNCEANU () [Corola-website/Journalistic/83846_a_85171]
-
un aprig dans al consecuțiilor, al succesiunilor, din ce în ce mai amețitor (și mai amenințător!), la un moment dat un anume limbaj impunându-se și subordonând celelalte limbaje, care devin, astfel, periferice. 4) Faza atomizării s-a declanșat odată cu disiparea și pulverizarea limbajelor muzicale. Se instaurează astfel o relație de simultaneitate între aceste limbaje (alături de relația de succesiune existentă în faza subordonării), care prin acutizarea entropiei, duce la anarhie, precum și la imposibilitatea comunicării. Dacă până nu demult cele patru faze recognoscibile puteau să se
Faza metișizării by Liviu DĂNCEANU () [Corola-website/Journalistic/83846_a_85171]
-
ambiguităților postmodernității înseși. Conform dicționarului Littré, metisajul desemnează „acțiunea de a încrucișa o rasă cu altă rasă pentru ameliorarea aceleia mai puțin valoroase”. Extrapolat în lumea muzicii, fenomenul e condiționat de cel puțin două adecvări, și anume: 1) existența raselor muzicale; 2) încrucișarea este, în unele cazuri, multiplă, la ea participând nu doar două rase. În plus, nu se pune problema ameliorării uneia dintre ele, ci, mai curând, a salvării operei, considerată a fi un melting pot, adică un creuzet în
Faza metișizării by Liviu DĂNCEANU () [Corola-website/Journalistic/83846_a_85171]
-
doar două rase. În plus, nu se pune problema ameliorării uneia dintre ele, ci, mai curând, a salvării operei, considerată a fi un melting pot, adică un creuzet în care coabitează, se confruntă și, în cele din urmă, fuzionează rasele muzicale. Metisul sonor este, în general, o ființă aflată între lumi, un amestec de muzici dintre cele mai diverse, provenite din contexte culturale și sociale uneori chiar greu de potrivit. (Bunăoară, armonizarea rap-ului cu belcanto-ul ori a muzicii de
Faza metișizării by Liviu DĂNCEANU () [Corola-website/Journalistic/83846_a_85171]
-
antagonisme” bine temperate, de eventuale deschideri înspre posibilitatea suprapunerii și, apoi, a coinciderii. Lupta se dă aici cu diferențele, cu specificitățile, ce nu pot fi eradicate și nici măcar potolite. Așa se face că metișizarea are aspectul unui amestec de rase muzicale legitimat prin politica de integrare într-o entitate sonoră inedită, axată pe juxtapunerea unor varii genuri și forme, direcții și curente, tehnici și stiluri componistice. Nu întâmplător există suficienți compozitori care cred că varietatea și pluralitatea entităților culturale sunt sortite
Faza metișizării by Liviu DĂNCEANU () [Corola-website/Journalistic/83846_a_85171]
-
a metișizării constă în capacitatea de instituire și protejare a ceea ce Paul Rcœur numea ipseitate - o identitate distinctă de alte identități. Cea de a doua paradigmă relevă mai puțin o convergență, și mai mult o fuziune a mai multor „comunități” muzicale. Nu un amestec de multe ori indigest săvârșit prin integrare, ci o încrucișare realizată prin asimilare. Dispar astfel „incidentele de frontieră”, cât și confruntările dintre „indigeni” și alogeni”. Producțiile sonore metise nu mai exprimă, astfel, identități care să-și proclame
Faza metișizării by Liviu DĂNCEANU () [Corola-website/Journalistic/83846_a_85171]
-
încrucișare realizată prin asimilare. Dispar astfel „incidentele de frontieră”, cât și confruntările dintre „indigeni” și alogeni”. Producțiile sonore metise nu mai exprimă, astfel, identități care să-și proclame ireductibilitățile radicale, dar își prezervă micile lor particularități. Acum, când în componistica muzicală totul e la-ndemână, când orice este posibil, faza metișizării e ca o mănușă ce ține de cald mâinii degerate a unei strașnice derute estetice.
Faza metișizării by Liviu DĂNCEANU () [Corola-website/Journalistic/83846_a_85171]
-
în armată”, Irina Popa, Cornel Cristei: „The Dream” Acest al doilea disc al său conține 10 piese compuse de el pentru voce și chitară (plus vechiul său hit “Nebun de alb”), piese puse în valoare și îmbogățite stilistic prin idei muzicale și sonorități proprii de către grup, îngemănarea stilistică și estetica muzicală a albumului fiind rezultatul unei conlucrări a tuturor componenților, cu finalitate într-o fuziune a genurilor folk, pop și rock. Înregistrat la Cluj în studioul lui Sandy Deac (Desperado
CD-uri by Florin-Silviu URSULESCU () [Corola-website/Journalistic/83867_a_85192]
-
disc al său conține 10 piese compuse de el pentru voce și chitară (plus vechiul său hit “Nebun de alb”), piese puse în valoare și îmbogățite stilistic prin idei muzicale și sonorități proprii de către grup, îngemănarea stilistică și estetica muzicală a albumului fiind rezultatul unei conlucrări a tuturor componenților, cu finalitate într-o fuziune a genurilor folk, pop și rock. Înregistrat la Cluj în studioul lui Sandy Deac (Desperado), acest disc a fost lansat cu sprijinul Asociației “Mișcarea de Rezistență
CD-uri by Florin-Silviu URSULESCU () [Corola-website/Journalistic/83867_a_85192]
-
Festivalul Enescu este un real brand de țară -de vorbă cu Adrian Iorgulescu=Doinel TRONARU Ce înseamnă pentru dumneavoastră, ca personaj public implicat pe toate planurile în viața muzicală (compozitor, președinte de uniune de creație etc.), manifestarea bienală a Festivalului Enescu? Simțiți vreo diferență între anii când are loc Festivalul și cei în care nu? Adrian Iorgulescu: Emblematic și fastuos, Festivalul Internațional „George Enescu” reprezintă cea mai prestigioasă manifestare
Festivalul Enescu este un real brand de țară -de vorbă cu Adrian Iorgulescu by Doinel TRONARU () [Corola-website/Journalistic/83848_a_85173]
-
din perioada de formație intelectuală, v- ați dedicat muzicii culte, care a fost primul contact cu Festivalul Enescu? Ce însemna în acei ani ‘60-’70 - așadar cei pe care-i identificăm cu perioada de „deschidere” a epocii Ceaușescu - această manifestare muzicală, culturală în sens larg? Dar în anii ‘80, văzuți ca anii cei mai negrii ai istoriei postbelice, desigur cu excepția anilor ‘40-’50, în orice caz un regres cultural și social fără precedent? Reprezenta Festivalul o „oaza de speranță“, un
Festivalul Enescu este un real brand de țară -de vorbă cu Adrian Iorgulescu by Doinel TRONARU () [Corola-website/Journalistic/83848_a_85173]
-
derulată concomitent cu programul „Sibiu, capitală europeană a culturii”. Am reușit atunci să aducem pe scenele din localitate formații și soliști de primă mână. De altfel, chiar din 2005 am translat secvențe ale festivalului și în alte locații cu tradiție muzicală din țară, precum Clujul, Timișoara, Iașul, Brașovul. Neîndoielnic, însă, principala misiune a unui ministru de resort se concretizează în atragerea fondurilor de la bugetul de stat, necesare pentru acoperirea cheltuielilor aferente evenimentului. Subliniez, că nu m-am interferat niciodată, în perioada
Festivalul Enescu este un real brand de țară -de vorbă cu Adrian Iorgulescu by Doinel TRONARU () [Corola-website/Journalistic/83848_a_85173]
-
în atribuțiile directorului artistic. În legătură cu ediția din acest an, bănuiesc că veți fi prezent la cele mai importante dintre evenimente. Cum vi se pare, comparativ, programul actualei ediții, ca un cunoscător de referință, din interior, al fenomenului? Care sunt momentele muzicale, artistice pe care le-ați recomanda, pentru a nu fi ratate, cititorului? A. I.: Programul din 2013 este unul consistent și incitant pentru melomani. În limita timpului disponibil voi încerca să asist la cât mai multe întâmplări sonore „de top”. Mă
Festivalul Enescu este un real brand de țară -de vorbă cu Adrian Iorgulescu by Doinel TRONARU () [Corola-website/Journalistic/83848_a_85173]
-
care s-a mutat în Teheran. Aici a studiat în particular tehnici de interpretare și arta improvizației cu mari maeștri ai setar-ului, precum Behrad Tavakoli și Master Mohammad Reza Lotf, un renumit compozitor și instrumentist, considerat „părintele unei noi estetici muzicale în muzica tradițională persană”. L-am descoperit pe muzicianul iranian Amir Heidarkhodaee prin intermediul Iuliei Gorneanu, director artistic al Galeriei Galateca, care a găzduit expoziția intitulată simbolic „Povestea nespusă a iei”. A iei românești, „un simbol identitar, ale cărei semne
Amir și povestea nespusă a cântecului by Oana GEORGESCU () [Corola-website/Journalistic/83864_a_85189]
-
spectacole de referință unde au cântat împreună, pornind de la interferențe sonore străvechi, românești și persane. Maniera interpretativă originală a lui Amir, caracterizată prin sensibilitate, delicatețe și profunzime, se bazează mai mult pe improvizație. El pornește mereu de la sunete și structuri muzicale străvechi, specifice muzicii tradiționale persane. Repertoriul său include muzică tradițională persană, muzică sufi, piese instrumentale și instrumental-vocale pe versurile poeților Omar Khayyam, Saadi, Rumi și Hafez, dar și melodii vechi, ritualice, care marcau pragurile de trecere, ceremoniile și evenimentele de
Amir și povestea nespusă a cântecului by Oana GEORGESCU () [Corola-website/Journalistic/83864_a_85189]