36,222 matches
-
Cred că este vorba, așa cum a reieșit și din raportul președintelui către Congres, de pe 3 iunie, despre problema drepturilor religioase și a modului în care este tratat poporul român din perspectiva unei diversități de principii ale drepturilor omului"2398. Ridgway voia să le-o ia înainte opozanților Administrației. Ea recunoștea că în relațiile cu Bucureștiul, Statele Unite au fost constrînse să ia niște "hotărîri dificile" privind unele chestiuni morale. Recunoștea, de asemenea, că regimul Ceaușescu distruge bisericile sub pretextul că acestea încalcă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Jackson-Vanik. Răspunzînd unor întrebări, Ridgway i-a spus senatorului John Danforth, din Missouri, că "trebuie să respecți întocmai linia. Jackson-Vanik înseamnă emigrare". Congresul a stabilit un criteriu care a fost acceptat de două țări, România și Ungaria. Dacă membrii Congresului voiau să schimbe condițiile, o puteau face. Și totuși, "dacă acum sîntem gata să spunem că nu mai e vorba de emigrare, ci de altceva, de o perspectivă mai largă și că vrem să aplicăm acest standard, în care România nu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Senatorul ajunsese la concluzia că Amendamentul Jackson-Vanik nu se referă decît la emigrare. Extrapolarea lui la drepturile omului ar fi fost "nu numai periculoasă, dar și realmente inutilă în ceea ce privește relațiile cu Blocul Sovietic". Ca urmare, acei reprezentanți ai legislativului care voiau să anuleze sau să suspende Clauza pentru România "schimbau regulile" în mod unilateral. Nu exista nici un motiv să se presupună că suspendarea Clauzei ar determina vreo îmbunătățire a situației drepturilor omului din România. "În România, viața nu e o distracție
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
unor taxe ceva mai mari decît dacă ar fi beneficiat de Clauză, fără a-și pierde competitivitatea pe piață 2419. Cît despre motivele ce stăteau la baza hotărîrii președintelui, acesta ori era preocupat în mod sincer de drepturile omului ori voia să arunce un os Congresului, ca să-i închidă gura. Indiferent care ar fi fost motivul, efectul era același. Congresmenii care se opuneau Clauzei pentru România vedeau în hotărîrea președintelui un semn al dorinței Casei Albe de a pedepsi România pentru
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Clauza pentru România nu erau siguri pe poziția Administrației. Ei se așteptau ca în cele din urmă, Casa Albă să cedeze presiunilor exercitate de către Departamentul de Stat și să recomande reînnoirea "Clauzei națiunii celei mai favorizate". Acesta din urmă nu voia să anuleze Clauza României. Reînnoirea anuală a acesteia îi oferea Departamentului măcar un mijloc diplomatic prin care putea schimba ceva în România. Oricît de mici ar fi fost aceste schimbări, ele justificau acordarea în continuare a Clauzei, din punctul de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
chiar dacă ambele Camere și-ar fi dat concursul, președintele putea foarte bine să opună un veto. Astfel stînd lucrurile, puțini erau congresmenii dispuși să se expună mîniei președintelui, înfruntîndu-l cu privire la o chestiune relativ nesemnificativă. Tocmai de aceea promotorii suspendării Clauzei voiau să amendeze un proiect de lege major, suficient de important pentru ca cei din Congres să nu ia în considerație un eventual veto. Un astfel de proiect exista deja în Congres. Excedentul înregistrat de România în relațiile comerciale cu Statele Unite nu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și, în scurt timp, situația minorității maghiare din Transilvania a ajuns în atenția opiniei publice internaționale, captînd și interesul cîtorva congresmeni americani. Pe lîngă faptul că relațiile româno-ungare continuau să se deterioreze, Ceaușescu a primit încă o veste proastă. Gorbaciov voia să facă o vizită la București. Ministrul sovietic de Externe, Șevardnadze, ridicase această problemă în luna octombrie a anului 19862440 și în mai, România rămăsese singura țară a Pactului de la Varșovia pe care Gorbaciov nu o vizitase. Ceaușescu a acceptat
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și perestroika. Mai mult decît atît, inițiativele luate de Gorbaciov în politica externă subminaseră rolul lui Ceaușescu în relațiile internaționale. Cînd liderul sovietic a optat pentru reducerea înarmării, "inițiativele de pace" ale președintelui român au rămas în umbră. Întrucît Gorbaciov voia să-și îmbunătățească relațiile cu China, nu mai era nevoie ca Ceaușescu să fie mediatorul celor două puteri 2441. Rolul României în lume scăzuse semnificativ prin faptul că Gorbaciov se afla la conducerea Uniunii Sovietice și la Washington se vedea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ca etalon monetar țigările Kent se puteau obține produse alimentare care nu mai apăruseră pe piață de ani de zile. Cu salariile pe care le aveau, muncitorii de la Steagul Roșu nu prea puteau cumpăra, însă, țigări Kent2492. Erau furioși. Nu voiau să mai rabde încă o iarnă de frig și de foame, din cauza raționalizării alimentelor. Deși demonstrația a fost de scurtă durată, faptul că muncitorii ieșiseră în stradă, într-o țară în care poliția secretă era omniprezentă, demonstra că există o
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
necesitățile lor fundamentale"2495. Pe data de 18, Frank Wolf le-a amintit din nou membrilor Camerei de situația în care se afla România 2496 și după trei săptămîni, acesta a întreprins, împreună cu Smith, o vizită în această țară. Congresmenii voiau să-l vadă pe Ceaușescu și să-l convingă să permită unor organizații internaționale, precum Amnesty International și Comisia de Implementare a Prevederilor de la Helsinki să facă un studiu independent, privind situația drepturilor omului din România 2497. Ceaușescu a refuzat
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să-l convingă să permită unor organizații internaționale, precum Amnesty International și Comisia de Implementare a Prevederilor de la Helsinki să facă un studiu independent, privind situația drepturilor omului din România 2497. Ceaușescu a refuzat să-i primească pe congresmeni. Nu voia să dea ochii cu doi dintre principalii vinovați de deteriorarea relațiilor româno-americane. Mai mult decît atît, Ceaușescu ajunsese la concluzia că menținerea Clauzei nu compensează bătaia de cap pricinuită de încercările SUA de a se amesteca în afacerile interne ale
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pe o lucrare ce prezenta limpede regimul Ceaușescu exact așa cum este, ca pe o înșelătorie 2509. Președintele român comunicase Departamentului de Stat că nu mai dorește "Clauza națiunii celei mai favorizate", însă în anunțul său se preciza și faptul că voia ca Washingtonul și nu Bucureștiul să facă publică această înștiințare. Întrucît Ceaușescu își exprimase speranța ca anularea Clauzei să nu afecteze alte acorduri bilaterale și nici relațiile de prietenie, Washingtonul a acceptat să stabilească o dată pentru acest anunț 2510. Între
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a oferit să-l primească pe Karoly Grosz, noul lider de partid din Ungaria. Cei doi s-au întîlnit pe 28 august, la Arad, oraș românesc situat la graniță. Discuțiile s-au împotmolit, însă, la problema "sistematizării". Conducerea de la Budapesta voia ca Ceaușescu să oprească acest program. Acesta a refuzat, dar a permis Ungariei să trimită o delegație, pentru a supraveghea implementarea proiectului 2518. La sfîrșitul anului, relațiile româno-ungare erau la fel de tensionate. În tot acest timp, Ceaușescu a încercat să-și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
deteriorare"2529. În octombrie, congresmanul Konnyu le-a amintit colegilor de suferințele pe care le provocase Ceaușescu ungurilor din Transilvania. Trebuiau distruse opt mii de sate. Douăsprezece mii de români se refugiaseră în Ungaria, din cauza deteriorării condițiilor de trai. Konnyu voia ca membrii Congresului să abroge Acordul comercial, să blocheze toate investițiile românești din Statele Unite și să ia în considerație ideea rechemării în țară a ambasadorului Americii de la București 2530. Reprezentanții corporațiilor americane nu împărtășeau mînia lui Konnyu. În ciuda deteriorării imaginii
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
toate investițiile românești din Statele Unite și să ia în considerație ideea rechemării în țară a ambasadorului Americii de la București 2530. Reprezentanții corporațiilor americane nu împărtășeau mînia lui Konnyu. În ciuda deteriorării imaginii României legate de drepturile omului, companiile americane încă mai voiau să trateze cu Bucureștiul. Pe 10 noiembrie, s-au deschis, în New York City, lucrările celei de-a 15-a sesiuni a Consiliului Economic Româno-American. Delegații ambelor țări au explorat noi modalități de extindere a comerțului 2531. Oamenii de afaceri americani
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Corneliu Mănescu și Grigore Răceanu. Pe lîngă faptul că-i hărțuia pe semnatari, Ceaușescu îl arestase pe Mircea, fiul adoptiv al lui Răceanu, acuzîndu-l de trădare 2541. Drepturile omului în România Deși Casa Albă deplîngea acțiunile Bucureștiului, reprezentanții Administrației nu voiau să impună nici o sancțiune. Opinia generală era aceea că scrisoarea avea să aducă, prin ea însăși, destule daune guvernului lui Ceaușescu 2542. Casa Albă își exprima, însă, dezaprobarea necomentînd în nici un fel anunțul de pe 1 aprilie 1989, prin care Ceaușescu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de Stat a ordonat evacuarea din Ambasada Statelor Unite a personalului care nu era absolut necesar 2567. Acesta a făcut, de asemenea, și o serie de recomandări de călătorie, sfătuindu-i pe americani să plece din România, iar pe cei ce voiau să intre în țară, să-și amîne călătoria 2568. Administrația Bush și Frontul Salvării Naționale Cînd Ceaușescu și-a făcut apariția la balconul Palatului prezidențial, protestanții au început să dea foc tablourilor lui, să huiduiască și să strige "Jos cu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
răspuns moțiunii lui Parris. Wolf tocmai se întorsese din România. El avea "speranța" că se vor produce schimbări semnificative, mai ales în privința drepturilor omului. Dar era, totodată, și "sceptic", pentru că mulți dintre liderii guvernului provizoriu erau din cei vechi. Nu voia să-i discrediteze, dorea doar să determine Congresul să nu ia nici o măsură în vederea reacordării "Clauzei națiunii celei mai favorizate" înainte ca în România să se desfășoare alegeri libere. Pînă atunci, America putea trimite ajutoare umanitare și informații privind "instrumentele
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1950 și 1975 vizau un anumit impact asupra Moscovei. Washingtonul urmărea în primul rînd destabilizarea și ulterior desatelizarea României. Această țară a ajuns, treptat, să fie considerată "o insulă de latinitate într-o mare slavă", o insulă la care Kennedy voia să ajungă prin "penetrare", iar Johnson, "întinzînd poduri". Motivul a fost, însă, întotdeauna același: să reducă influența sovietică, nu să întărească, neapărat, România. Politica de "diferențiere" Johnson-Nixon era aceeași Mărie cu altă pălărie; prima "diferențiere" făcută de America a fost
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
azimuts" a președintelui român completa multipolaritatea lui Nixon, căci ambii lideri vizau găsirea unor alternative la relațiile bipolare cu Moscova. Mai mult decît atît, Ceaușescu avea nevoie de tehnologie occidentală și de o mai mare independență față de CAER, în vreme ce Washingtonul voia să încurajeze "decuplarea" Europei de Est de hegemonia sovietică. Și dacă în 1972 "Clauza" României depindea "doar de un telefon", motivul pentru care Nixon nu l-a sunat pe Mills a fost acela că România nu merita o recompensă legislativă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nu știa de rolul de mediator al României din timpul Războiului din Vietnam. Apoi, mai tîrziu, Casa Albă nu a avut voie să informeze Congresul în legătură cu intenția Moscovei de a permite emigrarea anuală a 55.000 de evrei. Oricum, Congresul voia să influențeze politica externă și o putea face, prin condiția referitoare la emigrare. Pentru a zădărnici eforturile Congresului de a-și mări puterea în cadrul politicii externe, pînă în 1981, Casa Albă a menținut audierile pentru reînnoirea Clauzei României în limitele
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
tolera disidența. Astfel s-a stabilit o corelație directă între intensitatea cultului și numărul disidenților. În toate orașele României a început să circule literatură antiguvernamentală, în ciuda decretului cu privire la mașinile de scris. Politica anti-emigraționistă nu-i mai afecta pe cei care voiau să fugă din țară; singurele piedici erau grănicerii și barierele de la graniță, ambele ineficiente. Cei ce fugeau din țară povesteau despre lipsurile din România. Din cauza obsesiei lui Ceaușescu de a-și achita datoriile externe, hrana era produsă pentru a fi
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
roade. Pe la mijlocul deceniului '80, România a înregistrat un excedent comercial anual de aproximativ 1,5 miliarde de dolari. O mare parte din această sumă a fost alocată pentru restituirea datoriilor externe, o altă parte pentru construirea moștenirii pe care Ceaușescu voia s-o lase țării în urma sa, iar pentru îmbunătățirea nivelului de trai, nimic. Simbolul care reflecta cel mai bine indiferența lui Ceaușescu față de nevoile poporului său a fost, probabil, construirea noului său palat. Această structură-mamut, cu o lungime reprezentînd echivalentul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mult această tendință; așa se face că la începutul anilor '60, Washingtonul negociase un acord comercial cu Polonia și, în 1964, unul cu România. Războiul din Vietnam a pus capăt, însă, noului curs pe care-l luase comerțul. Congresul nu voia ca Statele Unite să vîndă anumite produse Europei de Est, pentru ca acestea să le transbordeze către Vietnamul de Nord. La sfîrșitul deceniului începuseră deja tratativele de pace, iar Nixon și Kissinger s-au hotărît să recurgă din nou la politica americană
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Statelor Unite cu Bucureștiul întîmpina prea multe impedimente pentru a fi eficient din punct de vedere economic. Țările fără economie de piață dispun de valută neconvertibilă și de produse cu o convertibilitate limitată. România solicita deseori credite sau garanții financiare și voia să plătească prin sistem barter sau contrapartidă. Pentru ca situația să se complice și mai mult, cultul personalității lui Ceaușescu a dus la o adevărată xenofobie în România. Străinii nu mai erau bineveniți în țară, așa încît Bucureștiul s-a îndepărtat
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]