36,388 matches
-
conf. univ.dr.Valentin Gruescu) Am avut parte de momente ușor stângace în care emoțiile își spuneau cuvântul, de momente aproape copleșitoare, în care lucrările interpretate de studenți cu atâta sensibilitate ne impresionau, dar și de momente amuzante. Așadar, fiecare număr muzical a avut farmecul său propriu, dar cu toate acestea ca în orice alt concert și aici au existat așa-zisele puncte de atracție, care au acaparat întreaga noastră atenție. Mulți dintre cei prezenți în acea seară ar spune probabil că
Un alt final de stagiune pe scena Conservatorului by Andreea DRAGU () [Corola-website/Journalistic/83853_a_85178]
-
D.G.Kiriac, Doruleț, dorulețule, Cămara ta de I.D.Chirescu, Fluture de St. Popesc, dar și lucrări din repertoriul coralistic internațional semnate de Cl. Monteverdi, A. Ramirez sau A. Orwall. De asemenea, nu puteam să trec cu vederea soliștii acestei seri muzicale, care ne-au încântat cu aptitudinile lor vocale, dar și cu finețea, sensibilitatea, și totodată forța glasului: Ana Maria Stoian și Vasile Corâu. Concertul s-a dovedit a fi unul plin de entuziasm, naturalețe, voioșie și emoții La sfârșit întreaga
Un alt final de stagiune pe scena Conservatorului by Andreea DRAGU () [Corola-website/Journalistic/83853_a_85178]
-
Formațiile noastre=Dorin MANEA PASĂREA ROCK. Formația Pasărea Rock, proiectul muzical inițiat de Mircea Baniciu, Josef Kappl și Ovidiu Lipan Țăndărica, a debutat la Sala Palatului (aproape plină), printr- un concert care a durat două ore, în atmosferă muzicală a anilor ’70. Nouă muzicieni - Mircea Baniciu, Ovidiu Lipan Țăndărica, Josef Kappl
Formațiile noastre by Dorin MANEA () [Corola-website/Journalistic/83843_a_85168]
-
Formațiile noastre=Dorin MANEA PASĂREA ROCK. Formația Pasărea Rock, proiectul muzical inițiat de Mircea Baniciu, Josef Kappl și Ovidiu Lipan Țăndărica, a debutat la Sala Palatului (aproape plină), printr- un concert care a durat două ore, în atmosferă muzicală a anilor ’70. Nouă muzicieni - Mircea Baniciu, Ovidiu Lipan Țăndărica, Josef Kappl, alături de Vladi Cnejevici (clape), Teo Boar (chitară), Criști Gram (chitară), cu invitații Marius Bătu (chitară acustică), Costin Petrescu (percuție) și Mani Neumann (vioară, blockflöte) - au oferit un concert
Formațiile noastre by Dorin MANEA () [Corola-website/Journalistic/83843_a_85168]
-
dintre interpretele de referință ale liedului românesc și cel european. Elaborata ei tehnică vocală, mânuită cu rafinamentul și eleganța unei virtuozități de excepție îi facilitează, cu o ușurință uimitoare, accesul la fibrele tainice și amețitor de complexe ale unor texte muzicale pe cât de dificile pe atât de adamantine din punctul de vedere al rațiunii lor de alcătuire și al expresivității sonore - lieduri semnate de doi clasici ai componisticii românești, Anatol Vieru și Pascal Bentoiu. Farmecul inconfundabil al recitalului susținut de
Vitalitatea speranței by Tanța DIACONESCU () [Corola-website/Journalistic/83847_a_85172]
-
Lena Vieru Conta, reputată maestră a artei pianistice internaționale. Coerența timbrală dintre emisia vocală și cea a claviaturii a atins perfecțiunea nu atât ca eficiență frecvențial-sonoră (dinamică și agogică) propriu-zisă dar mai ales ca manieră de configurare a conciselor metafore muzicale (proprii literaturii vocal- instrumentale camerale). Cum au descoperit, cele două mari artiste, același limbaj, unic în semantismul lui, prin care să poată fi redate undele și vibrațiile cristalelor sonore cu o maximă acuratețe - intonațională, ritmică, expresivă, de tușeu pianistic sugestie
Vitalitatea speranței by Tanța DIACONESCU () [Corola-website/Journalistic/83847_a_85172]
-
Festivalul...în pași de dans=Doina MOGA Pe cât de bogată va fi paleta muzicală la această ediție a Festivalului Internațional „George Enescu”, spre bucuria melomanilor care vor fi răsfățați cu concerte deosebite susținute de orchestre, dirijori, soliști, instrumentiști, distincte celebrități din lumea întreagă, pe atât de modestă va fi cea a baletului, reprezentat acum
Festivalul...în pași de dans by Doina MOGA () [Corola-website/Journalistic/83849_a_85174]
-
Valentin, Tatiana Lisnic respectiv Simona Neagu în rolul Margaretei, Adriana Alexandru respectiv Angelica Popescu (debut) în rolul Marthei, precum și Andra Bivol, respectiv Julia Stein, debuturi în rolul lui Siebel. Faust a triumfat la Opera Română printr-o versiune modernă, diversă, muzicală, plină de simboluri inteligent exprimate, de mare forță expresivă, care pune în valoare și personajele, și ideile, croit pe suportul spectaculos oferit de scenografia lui Cătălin Arbore. De altfel, chiar regretatul regizor A. Tocilescu declara într-un interviu că unul
Faust din nou la Opera Națională by Adina POPESCU () [Corola-website/Journalistic/83858_a_85183]
-
complexitate, toate având menirea de a capta atenția și interesul publicului doritor de operă. Aceasta a reușit prin vocea ei puternică să redea în cele mai fine detalii personajul interpretat. Evoluția lui Faust pare o călătorie miraculoasă, în care respirăm muzical împreună cu celelalte personaje pe tot parcursul operei. Interpretarea soliștilor a redat toate aspectele de mare sensibilitate și ne-a înălțat totodată deasupra lor. Pentru că fiecare voce a întregit dezvoltarea personajului central, dar cu originalitate și noblețe a abordării relației
Faust din nou la Opera Națională by Adina POPESCU () [Corola-website/Journalistic/83858_a_85183]
-
împreună cu celelalte personaje pe tot parcursul operei. Interpretarea soliștilor a redat toate aspectele de mare sensibilitate și ne-a înălțat totodată deasupra lor. Pentru că fiecare voce a întregit dezvoltarea personajului central, dar cu originalitate și noblețe a abordării relației muzicale și teatrale, toți cei prezenți depășind conceptul de operă prin comunicare, mimică, gesturi.
Faust din nou la Opera Națională by Adina POPESCU () [Corola-website/Journalistic/83858_a_85183]
-
unei aplicații, iar CV-urile vor fi înregistrate în mod automat în baza de data a angajatorilor. A existat de mult o singură întâlnire cu cei de acolo, în care le-am spus că sunt mai multe emisiuni TV, înregistrări muzicale etc. și le-am explicat că am senzația că nu primesc banii pe drepturile respective. A fost membru UTC și a publicat numeroase articole de suport pentru regimul comunist. Ba chiar și metodele de training țin cont de timpul limitat
colectie de articole Editura DCNEWS citite () [Corola-website/Journalistic/92302_a_92797]
-
prin conținut și formă de tradiționalul periodic Muzica. Cu chiu cu vai, acesta s-a tipărit. Din păcate, în condiții grafice și de atractivitate precare. Așa încât, ulterior am pledat - în ciuda unor păreri contrare, destul de virulente - pentru transformarea sa în Actualitatea Muzicală, seria nouă. Ajunsă astăzi, grație osârdiei redactorilor și colaboratorilor la a suta apariție. O aniversare rotundă, demnă de laudă. După o evoluție nescutită de dificultăți. Mai ales financiare. Revista și-a demonstrat pe tot acest parcurs cu brio utilitatea, menirea
Bravo! by Adrian Iorgulescu () [Corola-other/Journalistic/83537_a_84862]
-
nu puternică, dar distinctă, corectă, profesională. A făcut o contrapondere explicită și necesară, la puzderia ziarelor, importante sau mărunte, ce-au atacat și atacă dezlânat și amatoristic meterezele fenomenului sonor contemporan. Prioritar, pe zona divertismentului. Mereu echilibrată, constructivă, echidistantă, Actualitatea Muzicală a promovat creația de valoare, în toate sectoarele și pe toate palierele. S-a antrenat în atragerea și orientarea cititorilor spre realizările de marcă interpretative și componistice. Naționale și internaționale. A stăruit în consacrarea reușitelor și respingerea nereușitelor. Consecințele acestor
Bravo! by Adrian Iorgulescu () [Corola-other/Journalistic/83537_a_84862]
-
a Radio France și a dirijorului Dmitrij Kitajenko. Încă de la începutul programului, cu Uvertura festivă de Jacques Ibert, am admirat flexibilitatea coardelor, transparența lemnelor, strălucirea alămurilor, atacul prompt al percuției. Lucrarea, datând din 1940, ca stil este eclectică, însă ideile muzicale sunt suculente, lipsite de artificii, luxuriant orchestrate. Am ascultat apoi Capriciul românesc pentru vioară de Enescu (pus în circuitul concertistic prin orchestrația în pur stil enescian de Cornel Țăranu), într-o tălmăcire echilibrată, străbătută de spiritul scriiturii violonistice inconfundabil al
Kitajenko: lec?ie de m?iestrie by Petre Codreanu () [Corola-other/Journalistic/83542_a_84867]
-
a răsunat prima dată. Virtuțile orchestrei s-au relevat și aici din plin. Ele sunt datorate unei admirabile discipline artistice și reliefate cu rafinament suprem de maestrul Kitajenko, dirijor cu gest sobru și eficient; acesta nu oferă spectacol, ci esență muzicală plină de culoare, subtilitate și exactitate matematică, cu deplin gust al măsurii. A fost o seară încântătoare, care îndeamnă la reflecție și acțiune în vederea aspirațiilor de atingere a unui atare nivel artistic. Într-adevăr, Kitajenko a oferit o lecție de
Kitajenko: lec?ie de m?iestrie by Petre Codreanu () [Corola-other/Journalistic/83542_a_84867]
-
pedagogie. Vengerov situat la înălțime și la violă; iată că a luat în mână și bagheta, care implică, obligatoriu, aprofundarea nu doar a unui instrument, ci a organismului complex care este orchestra, în ultimă instanță a resorturilor intime ale artei muzicale concretizate în compoziția propriu-zisă. Opțiunea repertorială a dirijorului este relevantă (deși adesea este determinată de alți factori - umani, materiali, financiari), deseori fiind ributară unor factori culturali de circumstanță (este și cazul festivalurilor). Programul din 8 septembrie, în fruntea Filarmonicii “George
Vengerov ?i Filarmonica by Petre Codreanu () [Corola-other/Journalistic/83548_a_84873]
-
măsura potențialului - parcă fără limită al orchestrei, un mecanism perfect! Ritmică viguroasă, în „asalt”, modulații spectaculoase, percuții exotice, caracter marțial, explozii coloristice, grație de Menuet, nuanțe dramatice, totul clădit în jurul unui umor fin. Nu este Haydn cel mai optimist geniu muzical? Gestualitatea dirijorului creează sinteze geometrice, balansul între pianissime efemere și verticalități sonore: compune și desface expresii. În Dvořák - ritm și ton impecabile (cornii sună perfectissim), a stârnit imaginația în complexul senzațiilor romantice. Așadar, un program în fortissimo valoric, de o
Olandezii...REGALI! by Daniela Caraman Fotea () [Corola-other/Journalistic/83543_a_84868]
-
poezie a partiturii. A urmat Concertul nr. 3 pentru vioară și orchestră în si minor op. 61 de Saint-Saens, în care Renaud Capucon, după un început ezitant, a reușit să ne convingă că este un violonist redutabil, cu un discurs muzical conturat cu fermitate, cu un sunet cald și vibrant, robust, în arcuiri elegante și frazare pe măsură, rezolvând astfel dificila partitură la cotele performanței, alături de ansamblul care, poate mai aproape de spiritul muzicii franceze, l-a însoțit cu rigoare și suplețe
Din nou Toulouse by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83545_a_84870]
-
Revista trebuie să existe! Știu cât este de greu să faci o revista de actualitate muzicală. Știu cât de puține, din ce în ce mai puține, sunt condeiele care pot asigura unui text de specialitate profunzimea și accesibilitatea (să-i spun modernitatea?!) absolut necesare. Știu cât de grea este teroarea numărului fix de semne care se pot înșirui pe o
Revista trebuie s? existe! by Cristina S?rbu () [Corola-other/Journalistic/83608_a_84933]
-
trebuie făcute compromisuri pentru ca revista să se vândă. Știu că niciodată din vânzări nu vor fi acoperite investițiile financiare. Dar mai știu că o astfel de revistă trebuie să existe. Și nu indiferent cum. Trebuie să o facă profesioniștii. “Actualitatea muzicală” demonstrează că acest lucru se poate. La împlinirea a 100 de numere îi dorim viață lungă. Cristina SÂRBU
Revista trebuie s? existe! by Cristina S?rbu () [Corola-other/Journalistic/83608_a_84933]
-
Împărțită frățsește „Actualitatea Muzicală” colorată și strălucitoare este... centenară! O revistă necesară în oglindirea peisajului muzical din țara noastră... Cuprinde în fiecare număr un editorial laborios și amplu, cronici ale manifestărilor muzicale din Capitală, dar mai puțin din țară și aproape deloc din străinătatea
?mp?r?it? fr??e?te by Eugen Todea () [Corola-other/Journalistic/83611_a_84936]
-
Împărțită frățsește „Actualitatea Muzicală” colorată și strălucitoare este... centenară! O revistă necesară în oglindirea peisajului muzical din țara noastră... Cuprinde în fiecare număr un editorial laborios și amplu, cronici ale manifestărilor muzicale din Capitală, dar mai puțin din țară și aproape deloc din străinătatea apropiată și depărtată. Este împărțită frățește între muzica cultă și cea ușoară
?mp?r?it? fr??e?te by Eugen Todea () [Corola-other/Journalistic/83611_a_84936]
-
Împărțită frățsește „Actualitatea Muzicală” colorată și strălucitoare este... centenară! O revistă necesară în oglindirea peisajului muzical din țara noastră... Cuprinde în fiecare număr un editorial laborios și amplu, cronici ale manifestărilor muzicale din Capitală, dar mai puțin din țară și aproape deloc din străinătatea apropiată și depărtată. Este împărțită frățește între muzica cultă și cea ușoară românească, cu mari diferențe de concepție și de stil. Așteptăm în continuare numere interesante ale „Actualității
?mp?r?it? fr??e?te by Eugen Todea () [Corola-other/Journalistic/83611_a_84936]
-
din Capitală, dar mai puțin din țară și aproape deloc din străinătatea apropiată și depărtată. Este împărțită frățește între muzica cultă și cea ușoară românească, cu mari diferențe de concepție și de stil. Așteptăm în continuare numere interesante ale „Actualității Muzicale”, până la anul... 100 cel puțin, cu editoriale preocupate în special de soarta muzicii contemporane românești în concertele și recitalurile din toată țara, cât și cu o concepție mai unitară și îmbunătățită a celor două părți distincte ale revistei actualității muzicii
?mp?r?it? fr??e?te by Eugen Todea () [Corola-other/Journalistic/83611_a_84936]
-
Filarmonica „Transilvania” din Cluj Petre CODREANU După ce cu o seară înainte, tot în seria “Creația muzicală românească contemporană”, Filarmonica ieșeană a evoluat sub baghetă germană, iată că joi, 3 septembrie, tot la Ateneu, Filarmonica “Transilvania” a fost condusă de un austriac, Sascha Goetzel. Este întrutotul lăudabil că departe (poate) de sensibilitatea lor, integrată însă în limbajul
Filarmonca "Transilvania" din Cluj by Petre Codreanu () [Corola-other/Journalistic/83552_a_84877]