36,774 matches
-
secret știut doar de un anume Phacas (probabil fenician) și fiica lui, Dorcia. Aceasta din urmă, îndrăgostită de Iphiclos și dorind să se căsătorească cu el, a pus la cale întregul vicleșug. Ea l-a convins pe Larcas să așeze peștii în craterul lui Phalanthos și tot ea a vopsit corbii cu ghips. Astfel, sfârșitul dominației feniciene din insulă se datorează unui act de trădare, iar acesta dobândește un mobil sentimental. Realitatea istorică din spatele mitului este greu de reconstituit. Prezența fenicienilor
Iphiclos din Rodos () [Corola-website/Science/331820_a_333149]
-
cele mai bune, fructele cele mai parfumate, cântecele cele mai plăcute, cele șapte ierburi pentru supe, florile cele mai înmiresmate, femeile cele mai fermecătoare și bidivii cei mai iuți?”. Harun al-Rashid este înfățișat în cele "1001 de nopți" gătind un pește: „Harun a luat tigaia, a așezat-o pe foc, a pus în ea untul și a așteptat. Când untul a început să sfârâie, a luat peștele pe care-l curățase bine de solzi, îl spălase, îl sărase și îl tăvălise
Cultura mesei în vremea califului Harun al-Rashid () [Corola-website/Science/331817_a_333146]
-
cei mai iuți?”. Harun al-Rashid este înfățișat în cele "1001 de nopți" gătind un pește: „Harun a luat tigaia, a așezat-o pe foc, a pus în ea untul și a așteptat. Când untul a început să sfârâie, a luat peștele pe care-l curățase bine de solzi, îl spălase, îl sărase și îl tăvălise ușor prin făină și l-a așezat în tigaie. După ce peștele s-a fript bine pe o parte, l-a întors pe cealaltă cu o îndemânare
Cultura mesei în vremea califului Harun al-Rashid () [Corola-website/Science/331817_a_333146]
-
pus în ea untul și a așteptat. Când untul a început să sfârâie, a luat peștele pe care-l curățase bine de solzi, îl spălase, îl sărase și îl tăvălise ușor prin făină și l-a așezat în tigaie. După ce peștele s-a fript bine pe o parte, l-a întors pe cealaltă cu o îndemânare fără greș, iar când s-a fript cum trebuie, l-a scos din tigaie și l-a întins pe niște frunze mari și verzi de
Cultura mesei în vremea califului Harun al-Rashid () [Corola-website/Science/331817_a_333146]
-
Bucatele devin și subiect de poezie în această perioadă . Un savant din secolul al VIII-lea, Salih bnu-Abd al Quddus, critică acest lucru: „Trăim printre animale ce rătăcesc în căutarea pășunilor, dar care nu încearcă să înțeleagă. Dacă scrii despre pești și legume, capeți în ochii lor haruri de seamă, dar dacă vorbești despre știința adevărată, îi apasă greul și plictisul” . La pregătirea mâncărurilor se foloseau condimente scumpe, deoarece acestea erau importate din Asia de Sud-Est sau chiar din Africa: piper, nucșoară, scorțișoară
Cultura mesei în vremea califului Harun al-Rashid () [Corola-website/Science/331817_a_333146]
-
cele mai multe ori, după ce puiul fusese lăsat o noapte la macerat, se fierbea și se tăia în bucăți, după care era fript în ulei de susan . Pe lângă pui, se consuma carne de capră, de vită, de miel și de oaie sau pește . Carnea de oaie și cea de pui erau recomandate de medici, rezervați în privința cărnii de vită, considerată a fi prea uscată; recomandau ca vitele să fie crescute pentru lapte . Printre cele mai frecvente legume se întâlneau mazărea, bobul și fasolea
Cultura mesei în vremea califului Harun al-Rashid () [Corola-website/Science/331817_a_333146]
-
lui Noe a ajuns pe uscat; în plus, pentru turci reprezintă și ziua elibărării din valea Ergenekon. Din punct de vedere astronomic, această zi reprezintă venirea primăverii astronomice, moment ce coincide cu echinocțiul de primăvară și ieșirea Soarelui din zodia Peștilor, concomitent cu intrarea sa în zodia Berbecului. Tot Zoroastru este și cel care a facut ca ziua în care se sărbătorește "Nevruzul" să coincidă cu ziua echinocțiului de primăvară, care este o veche sărbătoare a începutului acestui anotimp, închinată de
Nowruz () [Corola-website/Science/331831_a_333160]
-
apă pe care plutește o frunză după mișcarea căreia se va stabili exact momentul intrării Soarelui în zodia Berbecului (moment ce se mai stabilește și prin rotirea unui ou pe suprafața oglinzii), o sticlă cu apă de trandafiri, fructe, un pește mic, viu de culoare roșie, lapte acru, lapte dulce, brânză, ouă roșii și cele șapte alimente al caror nume în limba persană începe cu litera S și se scriu cu litera ’’sin’’, de unde vine și numele mesei. Aceste alimente sunt
Nowruz () [Corola-website/Science/331831_a_333160]
-
recomandă cupajarea cu alte soiuri mai puțin acide. De asemenea, pot fi folosite la obținerea vinurilor spumante și a distilatelor de vin de calitate. Se recomandă a fi servite la începutul mesei, ca aperitiv, sau la preparatele pe bază de pește și pasăre. Este un soi cu coacere târzie, recomandat a fi cultivat pe pantele bine însorite. Bășicată era un soi specific Podgoriei Dealu Mare, dar se putea întâlni și pe dealurile din fostele județe Muscel și Dâmbovița.
Bășicată () [Corola-website/Science/331905_a_333234]
-
Brotvermehrungskirche este o biserică romano-catolică în Galileea, în nordul Israelului. Ea se află în vestul așezării Tabgha (Ain at-Tabgha) sau Ein Sheva (în antichitate Heptapegon), pe nord-vestul malului Mării Galileii (Lacul Kineret) și este închinată minunii Înmulțirii pâinilor și a peștilor, relatată de Evanghelia după Matei (14, 13-21), Evanghelia după Ioan (6,1-15) și în celelalte Evanghelii, și pe care a înfăptuit-o, după tradiție, în acest loc, Isus din Nazaret. Lăcașul aparține prioratului benedictin din Tabgha. Biserica a fost înființată
Biserica Înmulțirii pâinilor și a peștilor () [Corola-website/Science/335609_a_336938]
-
între coloane, 100-105 pietre pe decimetru pătrat în transept, 23 pietre pe decimetru pătrat în nartex. În fata altarului se află mozaicul reprezentând un coș Kalathus cu patru pâini iar de o parte și de alta a lui câte un pește.Aceasta imagine, datand de la începutul secolului al V-lea, devenit unul din cele mai răspândite simboluri ale Țării Sfinte din lumea creștină. Alte mozaicuri datează, în mare parte, de la mijlocul secolului al IV-lea. Cele din cele două sectoare ale
Biserica Înmulțirii pâinilor și a peștilor () [Corola-website/Science/335609_a_336938]
-
intrării în biserică servea în epoca bizantină drept pronaos (nartex). În centrul pridvorului se afla o curte neacoperită, având în centru un răzor înconjurat cu piatră în care a fost plantat un măslin. Lângă răzor se găsește un bazin cu pești, alimentat de o făntână sub formă de șapte pești, simbol al celor șapte izvoare ale Heptapegonului (Ein Sheva, Tabgha). În afara bisericii se afla o cristelniță în formă de cruce, adusă de la o biserica de lângă Hebron, datând, după estimări, din secolul
Biserica Înmulțirii pâinilor și a peștilor () [Corola-website/Science/335609_a_336938]
-
nartex). În centrul pridvorului se afla o curte neacoperită, având în centru un răzor înconjurat cu piatră în care a fost plantat un măslin. Lângă răzor se găsește un bazin cu pești, alimentat de o făntână sub formă de șapte pești, simbol al celor șapte izvoare ale Heptapegonului (Ein Sheva, Tabgha). În afara bisericii se afla o cristelniță în formă de cruce, adusă de la o biserica de lângă Hebron, datând, după estimări, din secolul al V-lea. În apropiere se află o mănăstire
Biserica Înmulțirii pâinilor și a peștilor () [Corola-website/Science/335609_a_336938]
-
Constantin Brâncoveanu), Cucunozul (sau Cucuzon =cuc) și Brehnacea, cei doi unchi ai domnului (Mihai și Constantin Cantacuzino), Blendăul (Șerban Greceanu, fratele cronicarului Radu Greceanu, traducătorul Bibliei în l. română), Hărețiul (Radu Golescu, mare comis), la care se adaugă și "împărăția peștilor", adică Imperiul Otoman. Povestirea începe cu "adunarea celor două monarhii" , ținută la 1703 la Arnăut-chioi, un sat de lângă Adrianopol, pentru alegerea domnului Moldovei, în locul lui Constantin Duca (Vidra), mazilit. Este ales domn al Moldovei Mihai Racoviță (Struțocămila). Vidra (Constantin Duca
Istoria ieroglifică () [Corola-website/Science/335681_a_337010]
-
un discurs după toate regulile retoricii (""Vestita" "axiomă între cei fizicești filosofi este că cel deasemenea iubește pre cel șie deasemenea"..."). Bâtlanul denunță caracterul amfibiu al Vidrei, care la rându-i ironizează dubla înfățișare a Bâtlanului, "pasăre de apă sau pește de aer". Struțocămila (Mihai Racoviță, domnul ales) este prezentat într-o imagine caricaturală, care după ""socoteala loghicească"" ""dobitoc cu patru picioare nu este, pasăre" "zburătoare nu este, cămilă nu este, Struț aplos nu este, de aer nu este, de apă
Istoria ieroglifică () [Corola-website/Science/335681_a_337010]
-
istorice și de idei politico-sociale și filozofice de cel mai mare preț" ( după P.P.Panaitescu, op.cit., p. 79). Romanul abundă în expresii plastice: Vidra e ""jigania cu talpă de gâscă, cu colții de știucă"", Dulful (balena) e ""porc peștit"" și ""pește" "porcit"". În "Istoria ieroglifică" este folosită literatura populară, sunt menționate proverbe și zicători, ca acestea: Lupul părul după vremi" "își schimbă, iară din firea lui nu iase"", sau "" Cine nu vrea să frământe , toată ziua cerne"". Lumea orientală cu farmecul
Istoria ieroglifică () [Corola-website/Science/335681_a_337010]
-
pânzeturi fabricate de monahiile care lucrau, torceau și țeseau lână, in sau cânepă. Chiar mai jos, aproape de clădirea latrinelor (unde în canale de scurgere se evacua spre râu preaplinul apelor), era săpat bazinul mare al crescătoriei de crapi, rezerva de pește. În plus, abația avea 5/6 din pescuitul de la Juvigny, cât și drepturi de pescuit și de vânat la Saint-Laurent. Stâna era o construcție mare care prezenta, pe fațada principală,înspre stradă, 2 porți boltite mari cărora le răspundeau, în fundul
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
ul sau lapina mare (Labrus viridis) este un pește marin teleostean din ordinul perciforme, familia labride, care trăiește în zona litorală, pe fund pietros sau printre tufele de zostera. Este răspândit pe coastele de est al Oceanului Atlantic, în Marea Mediterană, Marea Egee, Marea Marmara. În apele Mării Negre este foarte rar. Se
Buzat () [Corola-website/Science/335685_a_337014]
-
apele Mării Negre este foarte rar. Se întâlnește și pe litoralul românesc al Mării Negre de la Constanța spre sud. Are o lungime de până la 40 cm. Corpul este ușor alungit, capul comprimat lateral, botul alungit și cu buze groase (de unde și denumirea peștelui), iar pe fălci dinți dispuși pe un singur rând. Înotătoarea dorsală lungă. Înotătoarele pectorale și ventralele scurte. Corpul, cât și opercularul și preopercularul sunt acoperite în întregime cu solzi. Coloritul lui este frumos, verde pe spate, cu pete albastre pe
Buzat () [Corola-website/Science/335685_a_337014]
-
trunchi și înotătoare. Pe abdomen se distinge un desen reticulat brun, în formă de rețea, iar marginea înotătoarei dorsale este roșie, pe când a înotătoarelor anale și caudale, albastră. Depune icre bentonice pe la sfârșitul primăverii. Se hrănește cu crustacee, moluște și pești. Se poate folosi în acvarii mari, publice. Lungimea maximă este de 60 cm. Obișnuit atinge 15-35 cm și o greutate de până la 1,7 kg. În Marea Neagră atinge o lungime de 40 cm și o greutate de 950 g. Longevitatea
Buzat () [Corola-website/Science/335685_a_337014]
-
Algeria, Bulgaria, Croația, Cipru, Egipt, Franța, Gibraltar, Grecia, Italia, Libia, Malta, Monaco, Muntenegru, Maroc, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Tunisia, Turcia, Ucraina. Pe litoralul românesc al al Mării Negre este întâlnit rar de la Constanța spre sud, inclusiv la Agigea. ul este un pește marin litoral. Trăiește în general solitar sau mai rar în cupluri, în zona litorală a mărilor la adâncimi de 2-50 m, unde este fund pietros, printre pietre sau stânci subacvatice sau între tufele de ierburi marine de "Zostera" sau de
Buzat () [Corola-website/Science/335685_a_337014]
-
litoral. Trăiește în general solitar sau mai rar în cupluri, în zona litorală a mărilor la adâncimi de 2-50 m, unde este fund pietros, printre pietre sau stânci subacvatice sau între tufele de ierburi marine de "Zostera" sau de "Posidonia". Peștii mai mari se întâlnesc la adâncimi mai mari decât puietul. Buzatul este un pește prudent și fricos, foarte mobil și rapid, care se ascunde sub pietre și printre ierburile marine de "Zostera" la apropierea unui plonjor. Se hrănește în primul
Buzat () [Corola-website/Science/335685_a_337014]
-
mărilor la adâncimi de 2-50 m, unde este fund pietros, printre pietre sau stânci subacvatice sau între tufele de ierburi marine de "Zostera" sau de "Posidonia". Peștii mai mari se întâlnesc la adâncimi mai mari decât puietul. Buzatul este un pește prudent și fricos, foarte mobil și rapid, care se ascunde sub pietre și printre ierburile marine de "Zostera" la apropierea unui plonjor. Se hrănește în primul rând cu moluște, dar și cu crustacee, echinoderme și pești. Cu ajutorul dinților caniniformi puternici
Buzat () [Corola-website/Science/335685_a_337014]
-
puietul. Buzatul este un pește prudent și fricos, foarte mobil și rapid, care se ascunde sub pietre și printre ierburile marine de "Zostera" la apropierea unui plonjor. Se hrănește în primul rând cu moluște, dar și cu crustacee, echinoderme și pești. Cu ajutorul dinților caniniformi puternici, dispuși pe un singur rând pe cele două fălci poate sfărâma carapacele crustaceelor sau cochiliile moluștelor pe care le prinde.
Buzat () [Corola-website/Science/335685_a_337014]
-
adresat Greciei, Irlandei, Irlandei de Nord, Portugaliei și Spaniei. Proiectele finanțate au aparținut domeniilor: protecția mediului, educație și formare, transport. Pe langă contribuția de 500 milioane de Euro pentru proiecte, s-au acordat și reduceri de dobândă la împrumuturi de pește 1.5 miliarde Euro la Bancă Europeană de Investiții (BEI). Când Finlanda, Suedia și Austria au părăsit AELS pentru a adera la UE la 1 ianuarie 1995, Comisia Europeană a preluat responsabilitatea contribuțiilor celor trei state.
Granturile SEE si norvegiene () [Corola-website/Science/335723_a_337052]