4,540 matches
-
și a relațiilor dintre acesta și persoana sau familia căreia i-a fost încredințat în vederea adopției (art.9 alin.5); * în cazul în care o persoana sau familie cu cetățenie română și o persoană sau familie cu cetățenie străină cer încredințarea în vederea adopției a aceluiași copil, se ia în considerare cu prioritate posibilitatea încredințării copilului la persoana sau familia cu cetățenie română; opinia exprimată de copilul cu discernământ va fi determinantă în luarea hotărârii (art.9 alin.8); * judecarea cererii pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
încredințat în vederea adopției (art.9 alin.5); * în cazul în care o persoana sau familie cu cetățenie română și o persoană sau familie cu cetățenie străină cer încredințarea în vederea adopției a aceluiași copil, se ia în considerare cu prioritate posibilitatea încredințării copilului la persoana sau familia cu cetățenie română; opinia exprimată de copilul cu discernământ va fi determinantă în luarea hotărârii (art.9 alin.8); * judecarea cererii pentru încuviințarea adopției de către instanța de judecată se face cu citarea Comisiei pentru protecția
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
copilului vor transmite cererile persoanelor sau familiilor atestate corespunzător si care doresc să le fie încredințați acei copii în vederea adopției. La expirarea acestui termen, în cazul în care Comisia pentru protecția copilului de la domiciliul copilului nu a comunicat hotărârea de încredințare a acestuia, în vederea adopției, unei persoane sau familii în condițiile prevăzute de art.9 din Ordonanța de urgență nr. 25/1997, Comitetul Român pentru Adopții va repartiza sarcina încredințării copilului, în vederea adopției comisiei care a transmis cele mai multe cereri în acest
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
pentru protecția copilului de la domiciliul copilului nu a comunicat hotărârea de încredințare a acestuia, în vederea adopției, unei persoane sau familii în condițiile prevăzute de art.9 din Ordonanța de urgență nr. 25/1997, Comitetul Român pentru Adopții va repartiza sarcina încredințării copilului, în vederea adopției comisiei care a transmis cele mai multe cereri în acest sens; * Dacă nu există cereri privind încredințarea copilului în vederea adopției sau dacă cererea nu a fost aprobată, Comitetul Român pentru Adopții va repartiza sarcina identificării unei persoane sau familii
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
sau familii în condițiile prevăzute de art.9 din Ordonanța de urgență nr. 25/1997, Comitetul Român pentru Adopții va repartiza sarcina încredințării copilului, în vederea adopției comisiei care a transmis cele mai multe cereri în acest sens; * Dacă nu există cereri privind încredințarea copilului în vederea adopției sau dacă cererea nu a fost aprobată, Comitetul Român pentru Adopții va repartiza sarcina identificării unei persoane sau familii potrivite pentru copil unui serviciu public specializat pentru protecția copilului sau unui organism privat român autorizat; * Stabilește termenul
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
evidența Comitetului Român pentru Adopții; Confirmă îndeplinirea procedurilor și termenilor prevăzute de art.11, 12 și 13, în cazul adopțiilor cerute de către persoane sau familii cu domiciliul ori reședința în străinătate, îndeplinirea măsurilor pentru identificarea unei persoane sau familii pentru încredințarea copilului în vederea adopției, precum și confirmarea că acel copil se află în evidența sa; * Judecarea cererii de adopție se face cu citarea Comitetului Român pentru Adopții; * Eliberează un certificat în cazul adopției copilului de către o familie sau persoană cu domiciliul pe
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
condițiile legii (art.25 alin.1) și care au unele atribuții în materie de adopții și anume: * întocmesc rapoarte și fac propuneri Comisiei pentru protecția copilului în ce privește eliberarea atestatului care constată aptitudinea de a adopta; * propune Comisiei pentru protecția copilului încredințarea acestuia în vederea adopției unei persoane sau familii; > colaborează cu Comitetul Român pentru Adopții în orice problemă în domeniul adopției ; > transmite cererile persoanelor sau familiilor cu domiciliul sau reședința în România se transmit Comitetului Român pentru Adopții, după eliberarea atestatului, prin
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
România se transmit Comitetului Român pentru Adopții, după eliberarea atestatului, prin organisme române, private autorizate; > poate primi de la Comitetul Român pentru Adopții sarcina de a identifica o persoană sau o familie potrivită pentru copilul pentru care nu există cereri privind încredințarea lui în vederea adopției ; > transmite cererea persoanei sau familiei care dorește să adopte, primita de la Comitetul Român pentru Adopții, instanței judecătorești competente, atributie ce se poate realiza si de catre serviciul public specializat pentru protecția copilului; > persoana sau familia care dorește să
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
și garanțiile morale necesare dezvoltării armonioase a copilului (art.6 alin.1); dacă există motive temeinice pentru încuviințarea adopției deși diferența de vârstă dintre adoptator și adoptat este mai mică de 18 ani (art.5 alin.2); dacă în cazul încredințării prealabile adopției copilul evoluează bine și s-au statornicit relații favorabile între copil și viitorul adoptator care să justifice încuviințarea adopției (art.9 alin.5); în cazul adopției copilului de către o persoană sau familie cu domiciliul pe teritoriul altui stat
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
de către instanță unor rude sau altor persoane, cu consimțământul acestora, sau unor instituții de protecție. Instanța judecătorească va stabili contribuția fiecărui părinte adoptator la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a copiilor, astfel că, învoiala părinților adoptatori cu privire la încredințarea copiilor minori și la contribuția fiecăruia la cheltuielile menționate, va produce efecte numai dacă a fost încuviințată de instanța judecătorească. Părintele adoptator divorțat, căruia i s-a încredințat copilul, exercită cu privire la acesta toate drepturile părintești, iar atunci când copilul a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
adoptatori sau a copilului, dacă acesta a împlinit vârsta de 14 ani, la solicitarea autorității tutelare sau a unei instituții de ocrotire, instanța judecătorească va putea modifica măsurile privitoare la obligațiile personale sau patrimoniale între părinții divorțați și copii. E. Încredințarea copilului unei persoane, familii, Serviciului public specializat pentru protecția copilului sau unui organism privat autorizat Instanța judecătorească poate lua această măsură în cazul divorțului în condițiile art.42-44 din C. fam. sau Comisia pentru protecția copilului în condițiile art. 7-10
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
pentru protecția copilului sau unui organism privat autorizat Instanța judecătorească poate lua această măsură în cazul divorțului în condițiile art.42-44 din C. fam. sau Comisia pentru protecția copilului în condițiile art. 7-10 din Ordonanța de urgență nr. 26/1997. Încredințarea copilului se poate face unei persoane, familii, Serviciului public specializat pentru protecția copilului sau unui organism privat autorizat. Măsura încredințării copilului se poate lua și în cazul în care acesta este adoptat. Persoana fizică sau persoana juridică la care a
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
42-44 din C. fam. sau Comisia pentru protecția copilului în condițiile art. 7-10 din Ordonanța de urgență nr. 26/1997. Încredințarea copilului se poate face unei persoane, familii, Serviciului public specializat pentru protecția copilului sau unui organism privat autorizat. Măsura încredințării copilului se poate lua și în cazul în care acesta este adoptat. Persoana fizică sau persoana juridică la care a fost încredințat copilul are față de acesta numai drepturile și obligațiile ce revin părinților cu privire la persoana copilului (art.43 din C.
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
fizică sau persoana juridică la care a fost încredințat copilul are față de acesta numai drepturile și obligațiile ce revin părinților cu privire la persoana copilului (art.43 din C.fam. și art.10 alin.1 din Ordonanța de urgență nr. 26/1997). Încredințarea făcută conform dispozițiilor din C. fam. presupune ca drepturile și îndatoririle părintești cu privire la bunurile copilului să rămână adoptatorului, cu excepția cazului în care s-a dispus decăderea lui din drepturile părintești, instanța de judecată putând să decidă cu privire la reprezentarea minorului ori
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
adoptatului sau îl reprezentă pe acesta, domiciliul adoptatului este la acel părinte, iar dacă a fost încredințat copilul unei persoane fizice sau unei persoane juridice, în condițiile art.8 și 9 din Ordonanța de urgență nr. 26/1997, pe durata încredințării, domiciliul acestuia este la persoanele cărora le-a fost încredințat (art.10 alin.2). Dacă ar fi vorba de un adoptat care s-ar încredința ori ar fi dat în plasament în condițiile Ordonanței de Urgență nr. 26/1997, domiciliul
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
le-a fost încredințat (art.10 alin.2). Dacă ar fi vorba de un adoptat care s-ar încredința ori ar fi dat în plasament în condițiile Ordonanței de Urgență nr. 26/1997, domiciliul copilului este diferit fata de situația încredințării acestuia de către instanța de judecată. i. Locuința adoptatului Locuința minorului adoptat este la părinții săi și când soții adoptatori nu locuiesc împreună, aceștia decid la care dintre ei va locui copilul. În caz ca părinții adoptatori nu cad la învoială
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
de chemare în judecată, iar nu de la o dată ulterioară acesteia, cum ar fi data pronunțării hotărârii; ori , de la data formulării 279 ei când cererea a fost adresată în cursul dezbaterilor. Acțiunea principală poate avea ca obiect divorțul, stabilirea paternității, de încredințarea spre creștere și educare a copiilor minori sau stabilirea domiciliului minorilor. În toate aceste situații, competența soluționării aparține instanței investită cu judecarea acțiunii principale. și se stabilește după aceleași criterii aplicabile și în cazul în care ea se solicită pe
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
cu un grad de pericol pentru a realiza venituri mai mari și a plăti o sumă mai mare cu acest titlu Împrejurarea că și reclamanta va folosi locuința nu este de natură să ducă la altă soluție deoarece hotărârea de încredințare a copiilor implică prezența acesteia pe lângă minori 281. La calcularea pensiei de întreținere se are în vedere nu numai salariul pe care îl primește ci toate veniturile pe care le realizează efectiv debitorul. c. Modificarea modalității de executare Executarea obligației
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
-și manifesta voința..." Scindarea ocrotirii părintești se produce în cazul desfacerii căsătoriei prin divorț, în care situație, odată cu pronunțarea divorțului, instanța judecătorească va hotărî căruia dintre părinți îi va încredința copilul minor. Art.42., alin.2, C. fam reglementează posibilitatea încredințării acestora, atunci când există motive temeinice, unor rude sau altor persoane cu consimțământul acestora sau unor instituții de ocrotire. In situația desfacerii căsătoriei prin divorț, pot exista două cazuri de scindare a ocrotirii părintești, când în raport de împrejurări, instanța va
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
altor persoane cu consimțământul acestora sau unor instituții de ocrotire. In situația desfacerii căsătoriei prin divorț, pot exista două cazuri de scindare a ocrotirii părintești, când în raport de împrejurări, instanța va adopta după caz, una din următoarele două soluții: * încredințarea minorului unui dintre părinți; * încredințarea minorului unor rude sau persoane străine, ori instituției de ocrotire; În conformitate cu dispozițiile art.43, alin.1 C.fam., "părintele divorțat căruia nu i s-a încredințat copilul exercită în privința acestuia drepturile părintești", iar prin art.
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
sau unor instituții de ocrotire. In situația desfacerii căsătoriei prin divorț, pot exista două cazuri de scindare a ocrotirii părintești, când în raport de împrejurări, instanța va adopta după caz, una din următoarele două soluții: * încredințarea minorului unui dintre părinți; * încredințarea minorului unor rude sau persoane străine, ori instituției de ocrotire; În conformitate cu dispozițiile art.43, alin.1 C.fam., "părintele divorțat căruia nu i s-a încredințat copilul exercită în privința acestuia drepturile părintești", iar prin art.43, alin.3 C.fam
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
crește copilul continuă să revină în egală măsură părinților și după divorț. Soluția este valabilă și pentru copilul rezultat dintr-o căsătorie anulată, cât și pentru copilul din afara căsătoriei, a cărui filiație a fost stabilită față de ambii părinți. În situația încredințării copilului unei terțe persoane, unei familii sau unei instituții de ocrotire, acestia dobândesc față de copil numai drepturile și îndatoririle părintești privitoare la persoana minorului, iar drepturile părintești referitoare la bunurile copilului rămân în continuare spre a fi exercitate de către acela
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
de divorț unei rude sau persoane străine ori unei instituții de ocrotire. * Copilul a fost încredințat de instanța de divorț unuia dintre părinți Art.42 C.fam. dispune că instanța judecătorească este obligată să hotărască odată cu pronunțarea divorțului și cu privire la încredințarea copilului minor, stabilind contribuția fiecărui părinte la cheltuielile de creștere, educare, învățătură, pregătire profesională a acestuia. Incredințarea se face unuia dintre părinți și numai dacă există motive temeinice, în interesul copilului, el poate fi încredințat uneia a treia persoane sau
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
26/1997, respectiv comisiei pentru protecția copilului și celorlalte organe prevăzute de lege, iar nu instanței judecătorești. Când ambii părinți sunt decăzuți din drepturile părintești, problema reîncredințării minorului revine în competența instanței judecătorești potrivit art.109 C.fam. În cazul încredințării minorului unei terțe persoane sau unei instituții de protecție prevăzute de O.U.G. nr.26/1997, este posibil ca inițial, măsura să fie luată de instanța judecătorească și apoi să fie modificată de organul prevăzut de ordonanță, sau invers
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
să fie luată de instanța judecătorească și apoi să fie modificată de organul prevăzut de ordonanță, sau invers, măsura luată de acest organ din urmă să fie modificată de instanța de judecată. Indiferent care dintre organe a luat măsura de încredințare sau modificare în fapt, ea produce aceleași efecte, iar odată cu măsurile luate de către organul competent, ocrotirea părintească se exercită de către părintele căruia i-a fost încredințat minorul, deoarece, el are exercițiul drepturilor părintești, într-un mod diferit anterior divorțului. Părintele
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]