3,714 matches
-
Tulcea și Constantă, a fost înființată Gardă de Coastă. La frontiera cu Republică Moldova a fost înființat Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Iași, la frontiera cu Bulgaria, pe Dunăre - Inspectoratul teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu, la frontiera cu Șerbia - Inspectoratul teritorial al Poliției de Frontieră Timișoara, la frontiera cu Ungaria - Inspectoratul teritorial al Poliției de Frontieră Oradea, la frontiera cu Ucraina - Inspectoratul teritorial al Poliției de Frontieră Sighetu Marmației, iar la frontiera maritimă, Delta Dunării, Dunărea interioară și frontieră
Poliţia de Frontieră s-a reorganizat în 5 inspectorate şi Garda de Coastă () [Corola-journal/Journalistic/24181_a_25506]
-
România, o insulă, un arhipelag măcar cât Noua-Zeelandă, pentru ca românii să se obișnuiască cu marea expediție, cu supunerea popoarelor născute sclave. Numai această politică de domni ne va vindeca de complexul de inferioritate strecurat în sufletele noastre prin secole de șerbie și exploatare. (Ioanide: "Tudorel al meu are farmecul unor paranoici, delirează spiritual".) Tata va construi atunci în voia fanteziei sale, creând o lume nouă fără a se depărta de ideea patriei lui. O va proiecta pe ocean. (Ioanide: "Ce curiozități
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și administrative. Constantin Mavrocordat, domn al Moldovei în patru rânduri și al Țării Românești în șase rânduri, în răstimpul dintre 1730-1769, a încercat modernizarea administrației, a realizat o reformă a justiției, una fiscală etc. Cea mai importantă a fost abolirea șerbiei, dar tot atât de însemnată a fost trecerea în sarcina statului, în anul 1741, a cheltuielilor de întreținere a serviciului poștal din Moldova. El pune la menziluri: “Căpitani, oameni de Curte Domniei Mele”, cumpărând și caii necesari. A mai hotărât, să li
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și marilor demnitari otomani, guvernatorul unei provincii. nume dat membrilor care alcătuiau Sfatul ce conducea un orașătârg). sigiliu, ștampilă. unitate militarăăcorespunzătoare regimentului de mai târziu). politie potică poslușnic poștalion raia sameș schimbător bavarez serasâr spătar staroste stock suman sunder surugiu șerbie șoltuz ștemplu teșcherea oraș, așezare omenească formând o unitate administrativă. drum foarte îngust. servitor, slujbaș. trăsură de poștă trasă de mai mulți cai. teritoriu ocupat militar de către otomani. funcționar, administrator, îndeplinind funcția de casier, contabil. aparat special format din mai
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
progresului societății umane. Când apa intra în istoria omenirii sub forma fluviilor, identificăm un exemplu al factorilor creatori de interactiune și cooperare.9 Atât Ierihonul cel mai vechi oraș cunoscut până în prezent, cu excepția, poate, a celui descoperit pe Dunăre, în Șerbia, la Lepenski Vir10 care se află la Apus de Iordan, la cca. 50 de km. pe un afluent al acestuia, cât și celelalte mari centre de civilizație ale Antichității, de la cele din Mesopotamia și Egipt, până la cele din Chină, toate
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
regulamentul de navigație și de poliție fluviala ce urma să se aplice pe Dunăre semn al începutului emancipării economice și politice a acestor țări; în acest scop s-au întrunit la Viena reprezentanții Austro-Ungariei, Wurtembergului, Imperiului otoman, Munteniei, Moldovei și Șerbiei, și în noiembrie 1857 țărmurenii semnează proiectul acestui regulament. Dar acesta s-a izbit de opoziția marilor puteri semnatare ale Tratatului de la Paris, care, prin prevederile sale, elaborate după indicațiile Austro-Ungariei, isi vedeau știrbite interesele la gurile fluviului. Prin acest
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
Dunărea: Puterile Centrale instituiau o Comisie Europeană a gurilor Dunării, alcătuită spre deosebire de Tratatul de la Paris, unde s-a stabilit statutul de membru a acelor puteri care erau garanția aplicării principiilor convenite la Viena în 1815 numai din riveranii fluviului, fără Șerbia, și din riveranii europeni ai țărmului Mării Negre. Aceștia erau Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria, Turcia și România.58 Tendința de acaparare și monopolizare a Dunării ce s-a manifestat la București de către Germania și Austria culminează cu solicitarea concesiunii porturilor Dunării pe
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
la Galați și care funcționează în baza unui acord între guvernele celor doi vecini 76 (partea română și partea rusă/ucraineană); și de Administrația Fluviala Specială a Porților de Fier, care este compusă numai din reprezentanți ai României și RPFI/Șerbiei, care, de asemenea, functioneaza în baza unui acord convenit de către guvernele acestor doi vecini, ea avându-și sediul la Orșova și Tekija.77 Aceste acorduri urmau a fi aduse la cunoștința Comisiei Dunării.78 Comisia Dunării, înființată în 1948, și-
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
pe agenda tuturor statelor. Interesele speciale, care au putut fi promovate numai după recunoașterea drepturilor care izvorăsc din suveranitatea celor două state vecine, în conformitate cu mențiunile Convenției din 1948, sunt avute în vedere de cei doi riverani (în prezent România și Șerbia). Soluția satisfacerii simultane a intereselor generale și a celor speciale putea fi găsită numai prin îmbinarea acestor două interese, iar utilizarea forței hidraulice de către cele două state riverane urma să se realizeze astfel încât niciun fel de atingere să nu fie
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
fluviul Dunărea în zona sectorului comun româno-sârb al Porților de Fier Pe sectorul de frontieră româno-iugoslav Dunărea trece prin cel mai important defileu de pe tot cursul sau: defileul Porților de Fier. Lungimea sectorului comun româno-sârb între Nera (România) și Timok (Șerbia) este de 229 km, iar al Defileului Porților de Fier este de 107 km. Dunărea dispune pe sectorul comun româno-iugoslav de un potențial specific excepțional, cel mai mare din Europa. Acest potențial extraordinar este rezultatul: debitelor mari ale Dunării, care
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
curs principala este de la Vest spre Est. Populația riverana Dunării, interesată de buna funcționare a acestei artere numără cca. 250 milioane de oameni;287 în cursul sau spre Marea Neagră, Dunărea străbate teritoriile a 10 state: Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Șerbia, România, Bulgaria, Moldova (pe o distanță de 300 metri, la Giurgiulești) și Ucraina, pentru că în apele sale să se oglindească clădirile impunătoare din patru capitale Viena, Bratislava, Budapesta și Belgrad. Toate aceste elemente scot în evidență importantă Dunării pentru țările
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
și s-a mâncat, gata nu mai e. EL UȘA: Baby, voi ați vrut în NATO, ani buni, v-ați milogit, ați cumpărat Airbus, dat pe nimic bancă, petrol, doar doar va primim și acuma suntem alături în Afganistan, Croația, Șerbia, instalăm scutul, avem baza la Constantă, Deveselu, nevy și ce va cerem mare lucru, să nu mai furați, să vă spălați și voi oleacă și să vă dați cu DDT că aveți păduchi. De aia va cerem jos corupția, jos
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
de Francezi...). Așadar, acel merituos (din Întâmplare, italian) a primit o moșie. Cum Însă pe acest pământ nou-ocupat singurele mari-proprietăți erau cele mânăstirești (fiind ortodoxe, pravoslavnicii ocupanți ezitau să le dea unui papistaș); cum țăranii moldoveni de la noi nu cunoșteau șerbia - nici cuvântul, ei știindu-se de când se știau: răzeși, dacă nu: mazili, Italianului cu pricina i s-a dăruit, prin ukaz, un sat: Mana. I s-au dat “ În folosință veșnică, lui și urmașilor lui”, nu doar pământul (ogoare, fânețe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
literare, Junimea, 1974) relatând despre o școală de meșteșuguri, Kogălniceanu introducea și următoare șopârlă, aluzie la mama protectoare Rusia, spunând că „din ea“, adică de pe băncile școlii, „are să iasă o clasă numeroasă de industriași pământeni, carii să ne desrobească de șerbia față de străini“. De altfel, cum la noi publicațiile satirice lipseau, aluziile cele mai vânate de cenzori vizau împlinirea unor proiecte naționale și politice. Nu știu ce va fi conținut nuvela „Toderică“, semnată de Costache Negruzzi în „Propășirea“, dar autoritățile au găsit și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2202_a_3527]
-
Așa cum zicea Miruna: lumea intra în diferite camere și vorbesc acolo. - Hmmm... Ce zic? Ce vorbesc? - Tot felul. Depinde de cameră. Uite aici: pe hobby, pe categorii de vârstă, pe naționalitate... Aici unde sunt eu, suntem vreo șapte. Vorbesc despre Șerbia, în engleză. - Mmmm... Tu nu ai treaba? - Nu prea. Fă și tu ceva deștept. - Ca de exemplu? Aș ieși... Mai ai mult? - Nu cred că pot ieși undeva. Nici mâine. Poate o oră... - Te-am rugat să mai faci câte ceva
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
22005A0722(05) Acord-cadru între Comunitatea Europeană și Șerbia și Muntenegru de stabilire a principiilor generale ale participării Șerbiei și Muntenegrului la programele comunitare COMUNITATEA EUROPEANĂ, denumită în continuare "Comunitatea", pe de o parte, si ȘERBIA ȘI MUNTENEGRU, pe de altă parte, cele două părți fiind denumite în continuare
22005A0722_05-ro () [Corola-website/Law/293346_a_294675]
-
22005A0722(05) Acord-cadru între Comunitatea Europeană și Șerbia și Muntenegru de stabilire a principiilor generale ale participării Șerbiei și Muntenegrului la programele comunitare COMUNITATEA EUROPEANĂ, denumită în continuare "Comunitatea", pe de o parte, si ȘERBIA ȘI MUNTENEGRU, pe de altă parte, cele două părți fiind denumite în continuare "părți contractante", ÎNTRUCÂT: (1) Consiliul European de la Copenhaga din decembrie
22005A0722_05-ro () [Corola-website/Law/293346_a_294675]
-
22005A0722(05) Acord-cadru între Comunitatea Europeană și Șerbia și Muntenegru de stabilire a principiilor generale ale participării Șerbiei și Muntenegrului la programele comunitare COMUNITATEA EUROPEANĂ, denumită în continuare "Comunitatea", pe de o parte, si ȘERBIA ȘI MUNTENEGRU, pe de altă parte, cele două părți fiind denumite în continuare "părți contractante", ÎNTRUCÂT: (1) Consiliul European de la Copenhaga din decembrie 2002 a confirmat perspectivele europene ale țărilor din Balcanii de Vest în calitate de candidate potențiale și și-a
22005A0722_05-ro () [Corola-website/Law/293346_a_294675]
-
comunitare, în conformitate cu principiile stabilite pentru participarea țărilor candidate, care urmăresc familiarizarea țărilor în cauză și a cetățenilor acestora cu politicile și metodele de lucru ale Uniunii, consolidând astfel ancorarea lor în Uniune și încurajându-i pe calea integrării europene. (4) Șerbia și Muntenegru și-a exprimat dorința de a participa la mai multe programe comunitare. (5) Modalitățile și condițiile specifice, în special contribuția financiară, privind participarea Șerbiei și Muntenegrului la fiecare program specific ar trebui să fie stabilite în cadrul unui acord
22005A0722_05-ro () [Corola-website/Law/293346_a_294675]
-
consolidând astfel ancorarea lor în Uniune și încurajându-i pe calea integrării europene. (4) Șerbia și Muntenegru și-a exprimat dorința de a participa la mai multe programe comunitare. (5) Modalitățile și condițiile specifice, în special contribuția financiară, privind participarea Șerbiei și Muntenegrului la fiecare program specific ar trebui să fie stabilite în cadrul unui acord între Comisia Comunităților Europene, acționând în numele Comunității, și autoritățile competente ale Șerbiei și Muntenegrului, CONVIN DUPĂ CUM URMEAZĂ: Articolul 1 Șerbia și Muntenegru este autorizată să participe
22005A0722_05-ro () [Corola-website/Law/293346_a_294675]
-
multe programe comunitare. (5) Modalitățile și condițiile specifice, în special contribuția financiară, privind participarea Șerbiei și Muntenegrului la fiecare program specific ar trebui să fie stabilite în cadrul unui acord între Comisia Comunităților Europene, acționând în numele Comunității, și autoritățile competente ale Șerbiei și Muntenegrului, CONVIN DUPĂ CUM URMEAZĂ: Articolul 1 Șerbia și Muntenegru este autorizată să participe la următoarele programe comunitare: 1. programele comunitare în curs menționate în anexa I, care sunt deschise participării Șerbiei și Muntenegrului de la data intrării în vigoare a
22005A0722_05-ro () [Corola-website/Law/293346_a_294675]
-
în special contribuția financiară, privind participarea Șerbiei și Muntenegrului la fiecare program specific ar trebui să fie stabilite în cadrul unui acord între Comisia Comunităților Europene, acționând în numele Comunității, și autoritățile competente ale Șerbiei și Muntenegrului, CONVIN DUPĂ CUM URMEAZĂ: Articolul 1 Șerbia și Muntenegru este autorizată să participe la următoarele programe comunitare: 1. programele comunitare în curs menționate în anexa I, care sunt deschise participării Șerbiei și Muntenegrului de la data intrării în vigoare a prezentului acord (denumit în continuare "acord"); 2. programele
22005A0722_05-ro () [Corola-website/Law/293346_a_294675]
-
Europene, acționând în numele Comunității, și autoritățile competente ale Șerbiei și Muntenegrului, CONVIN DUPĂ CUM URMEAZĂ: Articolul 1 Șerbia și Muntenegru este autorizată să participe la următoarele programe comunitare: 1. programele comunitare în curs menționate în anexa I, care sunt deschise participării Șerbiei și Muntenegrului de la data intrării în vigoare a prezentului acord (denumit în continuare "acord"); 2. programele comunitare stabilite sau reactualizate după data intrării în vigoare a acordului și care conțin o clauză de salvgardare care prevede participarea Șerbiei și Muntenegrului
22005A0722_05-ro () [Corola-website/Law/293346_a_294675]
-
deschise participării Șerbiei și Muntenegrului de la data intrării în vigoare a prezentului acord (denumit în continuare "acord"); 2. programele comunitare stabilite sau reactualizate după data intrării în vigoare a acordului și care conțin o clauză de salvgardare care prevede participarea Șerbiei și Muntenegrului. Articolul 2 Șerbia și Muntenegru contribuie financiar la bugetul general al Uniunii Europene pe baza programelor specifice la care aceasta participa. Articolul 3 Reprezentanții Șerbiei și Muntenegrului sunt autorizați să participe, cu titlu de observatori și pentru punctele
22005A0722_05-ro () [Corola-website/Law/293346_a_294675]
-
de la data intrării în vigoare a prezentului acord (denumit în continuare "acord"); 2. programele comunitare stabilite sau reactualizate după data intrării în vigoare a acordului și care conțin o clauză de salvgardare care prevede participarea Șerbiei și Muntenegrului. Articolul 2 Șerbia și Muntenegru contribuie financiar la bugetul general al Uniunii Europene pe baza programelor specifice la care aceasta participa. Articolul 3 Reprezentanții Șerbiei și Muntenegrului sunt autorizați să participe, cu titlu de observatori și pentru punctele care privesc Șerbia și Muntenegru
22005A0722_05-ro () [Corola-website/Law/293346_a_294675]