7,853 matches
-
lucrează la o carte cu titlul Basarabia, „provincie-model”. A luat titlul dintr-un raport făcut de o serie de ideologi ai perioadei Antonescu, prefer să nu dau nume: ideea era ca Basarabia să devină o zonă etnic pură, fără evrei, țigani, găgăuzi, nimic altceva decât arhetipul mitologic al românului pur. Nu știu ce Înseamnă român pur! Mircea Mihăieș: Am putea să-l Întrebăm pe Antonescu! Sau pe Mironov! Vladimir Tismăneanu: Dar nu e vorba numai de faptul că a avut loc un Holocaust
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
permis prelungirea gândirii apusene până în această parte a continentului. Banatul, de pildă, l-am văzut deseori ca o placă turnată, așa cum istoria l-a hărăzit, ca o arie de interferențe spirituale între români - șvabi - sârbi - maghiari - evrei - slovaci - turci - bulgari - țigani, aducând cu sine o imagine sui-generis a zonei de tranziție între Europa Occidentală și Europa Orientală. Epoca extrem de complexă, contradicțiile nemaiântâlnite până atunci sunt consecințele din urmă ale mișcărilor sociale, politice și religioase. Oamenii instruiți, admiratorii artei și ai culturii
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
secret din biografia artistului, faptul că era homosexual și frecventa asiduu lumea acestei minorități sexuale. Ca și în cazul altor anchete, investigația de fapt divers trebuie să scoată la lumină un aspect nebănuit al întâmplării de la care pleacă. Dacă niște țigani prinși la furat lemne dau în judecată pe pădurari pentru agresiune și privare de libertate, miza anchetei se va muta pe o problemă juridică mai puțin cunoscută: legitima apărare și felul în care legea apără proprietatea de stat. Dinamică și
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Tribunalul din București. Activează în comitetul societății secrete „Frăția”, iar în timpul revoluției de la 1848 e, împreună cu N. Bălcescu, secretar al Guvernului Provizoriu, care îl rânduiește vornic al Bucureștilor. Redactor la „Popolul suveran”, militantul pașoptist participă la lucrările pentru eliberarea robilor țigani. Exilat după înfrângerea revoluției, izbutește să evadeze la Orșova și se refugiază la Brașov, unde editează „Espatriatul” (1849) și pledează pentru apropierea dintre revoluționarii români și unguri. Hărțuit din pricina unei afaceri cu diamante, fuge la Atena și, de acolo, la
BOLLIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285808_a_287137]
-
Calfoglu. Aici T. Codrescu a republicat mai multe studii ale lui Gh. Săulescu despre limba textelor vechi bisericești, precum și documente istorice. La sfârșitul primului an de apariție, în numărul 12 din februarie 1876, apar întâiele fragmente din Țiganiada sau Tabăra țiganilor de I. Budai-Deleanu, manuscrisul A, publicate, de asemenea, de T. Codrescu. În 1876 și în anul următor, tipărirea Țiganiadei a continuat, realizându-se astfel prima editare a epopeii. Au mai colaborat cu versuri și proză D. Gusti, Gr. S. Stamatin
BUCIUMUL ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285889_a_287218]
-
Timișoara, 1997; Satul din pământ, București, 1997. Traduceri: Federico García Lorca, Carte de poeme, București, 1958 (în colaborare cu Victor Const. Bercescu), Nunta însângerată, în García Lorca, 4 piese de teatru, București, 1958, Poeme - Poemas, ed. bilingvă, București, 1968, Romancero țigan și alte poeme, pref. Vasile Nicolescu, București, 1977; Lope de Vega, Mofturile Belissei și Vitejiile Belissei, în Lope de Vega, Comedii, București, 1962; Miguel Hernández, Poeme, pref. Andrei Ionescu, București, 1968; Guillaume Apollinaire, [Versuri], în Guillaume Apollinaire, Scrieri alese, îngr
BALS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285588_a_286917]
-
se citește cu plăcere și cu interes. Are o notă senzațională și, uneori, voit tenebroasă. Balanța dezvoltă, totuși, o temă sentimentală: iubirea dintre doi tineri intelectuali în timpul marilor inundații. Violențe, răpiri, anchete, intrigi, alianțe bizare (dintre o prințesă și un țigan), crime (uciderea unui economist justițiar), detenție (medicul Mitică Bostan traversează, nevinovat, și această experiență), treceri și petreceri, toate există în acest roman scris cu inteligență, cu umor de bună calitate și, de multe ori, cu o fantezie explozivă. Literatura lui
BAIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
obiecția de abstracțiune și obscuritate: „Mă strigă umbra mereu:/ Cine iese-n locul meu?/ Azi o naștem pe Alcest, / testimonium ludus est / En, ten, tin, / o ce joc sublim!”. Ciclul - pus pe muzică de Cornel Țăranu - valorifică folclorul și limba țiganilor, ca și pasionalitatea lor specifică. Limbajul argotic și împestrițat cu idiotisme țigănești, caracterul ritualic, incantatoriu al versurilor fac din acest volum cea mai pitorească și exotică scriere a lui B. În Unicorn în oglindă (1975), critica a văzut o etapă
BALTAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285591_a_286920]
-
cu puterile străine care amenințau cu invazia (Rusia și Turcia), cât și în aplicarea reformelor sociale anunțate în Proclamația de la Islaz. Este adeptul rezistenței armate în cazul unui atac străin, cere în ședințele Guvernului Provizoriu împroprietărirea țăranilor prin despăgubiri, eliberarea țiganilor robi, votul universal și direct. În același scop, colaborează la redactarea ziarelor „Învățătorul satului” și „Popolul suveran”. După înlocuirea Guvernului Provizoriu cu o Locotenență domnească, B. este propus în deputăția care va pleca la Constantinopol pentru a obține recunoașterea unor
BALCESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285581_a_286910]
-
nici de aprobare ca să facă ceva. Studiul de caz 2 S.I. - născută la data de 5.04.1952 , în comuna I., județul P., fiica lui M.V. și al M.I. Tatăl inculpatei s-a născut într-o familie de oameni săraci, țigani romanizați. Au fost frați mulți, dar au supraviețuit doar el și o soră. În jurul vârstei de 25 de ani, sora tatălui este omorâtă prin împușcare de concubin, fiind acuzată de infidelitate. Tatăl inculpatei nu și-a cunoscut părintele (,, copil din
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
infidelitate. Tatăl inculpatei nu și-a cunoscut părintele (,, copil din flori”), mama i-a murit când el avea 5 ani, fiind crescut de niște mătuși din partea mamei. Absolvise doar 4 clase și muncea ca muncitor necalificat la sonde. Tatăl, fiind țigan romanizat, avea abilitatea de a cânta la muzicuță și la fluier. Mama provenea și ea dintr-o familie numeroasă, de condiție socială și materială modeste. Nu a urmat școală, era analfabetă și era casnică. Au fost trei frați buni la
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
în România, 1999, ARSPMS, INS, CDC, USAID, UNFPA, UNICEF. Usaci, D. (2003), Imunodeficiența psihoafectivă și comportamentală în raport cu HIV/SIDA, Editura Polirom, Iași. Zamfir, C. (1999) (coord.), Politici sociale în România:1990 - 1998, Editura Expert, București. Zamfir, C.; Zamfir E. (1993), Țiganii între ignorare și îngrijorare, Editura Alternative, București. UNDP - Romania, Center for Health Policies and Services (2003/2004), Social Assessment of Roma and HIV/AIDS in Central East Europe, București. *** (2002), Organizația Salvați Copiii, Copiii străzii și drogurile. *** Ministerul Sănătății, Comisia
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
nu este niciodată un revoluționar, este un revoltat care nu ajunge să-și exprime revolta decât la nivelul propriului său mod de a se construi pe sine ca Eu. Autenticitatea trăirilor individului este pusă între paranteze, celălalt (nebunul, străinul, negrul, țiganul, evreul, femeia, bolnavul, copilul din perspectiva freudistă ori lacaniană) fiind supus, de-a lungul timpului, mijloacelor corective, coercitive, represive, violente, instituționalizate de către societatea occidentală. Desigur, normalitatea este determinată și impusă cultural, are coduri perscriptive și chiar mitice diferite, maniera de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
amestecă medievalități (lupta lui But la Marienburg, dispute cavalerești) și „tradiții poporane”, departe însă de valoarea artistică a baladei. Scenetele comice ocazionale, Înturnarea plăieșului din Anglia (1851), ce absoarbe textul idilei Piatra Teiului (în care jucase și Matei Millo), și Țiganii (1856, la momentul dezrobirii lor), ce aduce un personaj insolit de țigan bucătar, trecut prin civilizația Parisului, sunt menite a risipi prejudecăți sociale. Preocupat de a servi un repertoriu național, A. compune, eclectic, pastorale idilice, cu aer desuet și interstiții
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
departe însă de valoarea artistică a baladei. Scenetele comice ocazionale, Înturnarea plăieșului din Anglia (1851), ce absoarbe textul idilei Piatra Teiului (în care jucase și Matei Millo), și Țiganii (1856, la momentul dezrobirii lor), ce aduce un personaj insolit de țigan bucătar, trecut prin civilizația Parisului, sunt menite a risipi prejudecăți sociale. Preocupat de a servi un repertoriu național, A. compune, eclectic, pastorale idilice, cu aer desuet și interstiții de agrement, și drame istorice, ce preiau elemente de recuzită romantică (efecte
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
Fabule alese, Iași, 1836; ed. 3 (Fabule versuite), Iași, 1844; ed. 4 (Fabule... adăogită cu viața lui Esop), Iași, 1862; Dochia și Traian dupre zicerile populare a românilor cu itinerarul muntelui Pionu, Iași, 1840; Petru Rareș, I-II, Iași, 1853-1863; Țiganii, Iași, 1856; Nouvelles historiques de la Moldo-Roumanie, Iași, 1859; Notiție biografică, Iași, 1863; Elena Dragoș de Moldavia, Iași, 1863; Turnul Butului, Iași, 1863; Voichița de Românie, Iași, 1863; Nuvele istorice a României, I, ed. 3, Iași, 1867; Culegere de fabule, București
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
Expert, București. Zamfir, E., Bădescu, I., Zamfir, C. (coord.), 2000, Starea societății românești după 10 ani de tranziție, Editura Expert, București. Zamfir, E., Preda, M. (coord.), 2000, Diagnoza problemelor sociale comunitare, Editura Expert, București. Zamfir, E., Zamfir, C. (coord.), 1993, Țiganii. Între ignorare și îngrijorare, Editura Alternative, București. *** Center for Economic and Social Inclusion, website: HYPERLINK "http://www.cesi.org.uk" www.cesi.org.uk. *** Joint Report on Social Inclusion, Partea I, „The European Union”, website: europa.eu.int/comm/employment social
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
interdisciplinară, comparatistă complexă. Datele furnizate de istoria limbii, dialectologie, lexicografie, etimologie sunt valorificate în scopul unei mai adânci înțelegeri și explicitări a fenomenelor culturii orale. Student fiind, a publicat mai întâi în „Revista nouă”, inițiată de B.P. Hasdeu, studiile Influența țiganilor asupra literaturii poporane române (1893), demonstrație ale cărei concluzii sunt considerate, parțial, depășite, și Poreclele la români (1895). A făcut parte din ceea ce s-ar putea numi „școala folcloristică” de la „Grai și suflet”. Numirea în postul de conferențiar la București
CANDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286063_a_287392]
-
și folclor romanic. Raporturi între limbă și cultură (1929-1930), autorul evidențiază rolul psihologiei în studiul limbii. Spirit deschis progresului în cercetarea umanistă, C. oferă lucrări care rămân modele de metodologie și rigoare științifică. SCRIERI: Dicționar de rime, București, 1890; Influența țiganilor asupra literaturii poporane române, București, 1893; Dicționar de proverbe și zicători, București, 1912; Straturi de cultură și straturi de limbă la popoarele romanice, București, 1913; Iarba fiarelor. Studii de folclor, București, 1928; Dialectologie și folclor romanic. Raporturi între limbă și
CANDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286063_a_287392]
-
late, picioare de piatră pe care le legă cu lut. Pe ele fură așezați urșii, patru grinzi groase de ulm, pe sub care holteiul umplu cu bolovani temelia. în unghiul urșilor fratele mai mare ridică popii prinși cu scoabe făcute la țigan, iar deasupra lor așeză costoroabele. Când ajunse la acoperiș, puse scaun pentru haizaș și legă într-o prăjină lungă prosopul cu fire de busuioc, semn că se ridică casă nouă. S-a băut atuncea un șip cu rachiu tare de
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
galbeni și-o gâlcă de piele pe obraz, moșneagul ascute topoarele și din când în când oțelește gazdei câte-o pereche de foarfeci. Bun meșter, mai ales de zăvoare. Când are de jugănit purceii, orice gospodar îl cheamă pe Mazarache. țiganul supune godacii între picioare și, c-o custură de oțel, îi ușurează cât te-ai șterge la ochi. Din mâna lui se tămăduiesc ușor și nu obrintesc defel. După ce jugănește purceii, moșneagul le pune fuduliile pe jăratic și nu cere
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
de la semințele de cânepă. în mătăsuri țipătoare, două fete cu capul gol și obraji frecați cu roșu chicoteau, ținându-se cu mâinile de o năframă și făcându-și loc prin mulțimea nădușită. Cu capul gol și alb de puf, un țigan cumpărase purcica cea tărcată și i-o dase țigănușului de lângă el, care țipa de bucurie. Cu înfățișarea bătrâncioasă, copilul avea părul pe creștet ca o batistă neagră, cu colțul aproape de sprâncene. De fericire, pe frunte îi apărură, pronunțate, două
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
l-a și pocnit în moalele capului. - Mai trăiește ? întrebă altul, gâfâind. - He, trăiește... răspunse nedecis povestitorul. Numai crieri împrăștiați... Mulțimea se scurgea pe cărări dinspre iarmaroc, vorbind tare, cu glasuri bete de femei care nechezau ca niște iepe. Un țigan pleca cu mâinile la spate, urmat de chiranda aplecată din șale, cărând în spate un tăbultoc legat cruciș cu frânghioară. în urma lor se lăsa o dâră de miros amestecat - urină, sudoare și tutun -, vestitul miros de țigan. ANCHETA Când înseră
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
niște iepe. Un țigan pleca cu mâinile la spate, urmat de chiranda aplecată din șale, cărând în spate un tăbultoc legat cruciș cu frânghioară. în urma lor se lăsa o dâră de miros amestecat - urină, sudoare și tutun -, vestitul miros de țigan. ANCHETA Când înseră, gazda lui Zalomir intră în odaie cu o lampă aprinsă. Pe marginea patului procurorul, care tocmai se dezbrăca, își dezgolea picioarele. Speriat, acesta și-aruncă pantalonii peste genunchii nearătoși și-și sticli ochelarii către femeie. Cu glas
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Toate jivinile sunt în privală. Primarul se opri să vadă dacă oaspetele n-a obosit. Interesat, Zalomir îl ațâță : - Bine, dar cum îți explici dumneata că tocmai ei l-au ucis pe perceptor ? - Apoi asta n-au făcut-o decât țiganii de sub pădure. N-au, cucoane, ce mânca. Ce să le iei din vatră ? Toată vara mută în ogradă țolul după soare iar iarna rabdă de foame. Două găini în fereastra bordeiului și-o javră care și-a scociorât bortă sub
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]