7,946 matches
-
încrucișate peste pântece și pline de sânge. Striga, cerând apă. Dar ceilalți, cufundați încă în surzenia pricinuită de cele din urmă explozii, nu-l auzeau. În dogorâtoarea coacere a durerii, i se părea că nimeni din univers nu-l auzea țipând. Se înșela. Un om venea spre el, foarte încet, căci se temea să nu cadă. Omul acela, fără carne, fără mușchi, acoperit cu zdrențe vărgate, înainta ca un copil care învață să meargă și tot echilibrul lui stătea în strachina
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
și reapăru ducând un termos roșu. Se apropie, Vinner mi-o prezentă, ea îmi strânse mâna, iar eu am avut răgazul să zăresc pe chipul ei urma acelei neatenții matinale pe care femeile își îngăduie s-o răpească familiei. Copiii țipau de nerăbdare, împingându-și tatăl spre mașină. Aveam încă sub braț harta Floridei, iar în sac, un pistol încărcat. Am împins spre spate cu o mână sacul petrecut peste piept, așa cum faci ca să ascunzi de copii un obiect tăios. Vinner
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
ne grăbim spre un loc anume. Lipsa de experiență îi face pe debutanți să supraliciteze dramatismul unei scene (o cabină de teleferic defectă, suspendată deasupra unei prăpăstii): „Sunt în telecabină de ore întregi. Nimeni nu vorbește. Toți ne speriem și țipăm iarăși și iarăși. Fără rost ne calmăm. Frigul serii devine insuportabil, chiar dacă suntem închiși. Încercăm să deschidem ușa. Bărbatul cere ajutor, noi ne împingem cu toții. Ușa nu se deschide. Încercăm cu toții să ne gândim la o soluție” etc. Dincolo de unele
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
în mână o minge pe care o aruncă Ralucăi. Raluca o prinde și o aruncă lui Gigel, care o scapă în stradă. Gigel fuge să o prindă deși semaforul este pe roșu. Fond sonor de mașini care se apropie. Raluca (țipă ): Gigel, stai ! Gigel, mașina Ana II: Stop! Stop! Gigel ( cu mingea în mână, în mijlocul străzii, o bate de caldarâm, sfidând pericolul la care se expune ). Priviți- l pe Hagi! ( joacă mingea pe picior ) Auzim zgomot de motor și frâne. Intră
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
uși de autobuz deschise. Gigel: Mamă, a sosit autobuzul pentru școală! (se desprinde de mama lui, care face eforturi disperate pentru a-l opri să traverseze. Dar el se angajează să treacă în fugă pe roșu. Mama îl urmează disperată, țipând). Mama: Gigel stai, nu fugi. Gigel!... (îl ajunge în mijlocul străzii; îl cuprinde în brațe, pe fondul unor frâne, claxoane, voci speriate). Gigel izbucnește în plâns, ca și mama lui. Apare ofițerul. Ofițerul: Copii, ați văzut ce tragedie putea să se
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
către sală) Nu, copii?(către sală) Copii, vreți să vă spun cum l-am cunoscut eu pe Coco și l-am adus acasă? Vreți...? Eram într-un târg de păsări. Un tip fioros, cu mustață și o privire de pirat țipă: ,,ia papagalu’, ia papagalu’! Din Africa, rasa yako. Nu bea apă, mănâncă doar semințe. Priviți frumusețe! Și un cioc care vorbește!’’ L-am cumpărat. Am ascuns colivia pe balcon, departe de Miki și Piki dar și de mama și de
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
să dea lăbuța și mă chinuiam de vreo zece zile. COCO! Scena 3 Miki „toarce” leneșă pe o canapea. Piki, cu căștile pe urechi, ascultă muzică și dirijează de zor, urmărit de Coco, care se dă în leagăn. Din senin țipă Coco: Scrisoarea!Scrisoarea! (scoate din colivie un plic) Mama, tata a scris... Miki: Și nouă, mă moțatule, că doar facem parte din familie...S-o desfacem... Coco: Nu! Nu! Gigel!...Și cine o citește? Miki: Eu, mă moțatule, că nu
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
lua în ghiare un pui. Miki: Ăsta-i rock? Mânca-v-ar Vulpea, să scap de gălăgia voastră! Lupul: Coana Vulpe? Nu, ea se mai descurcă, dar eu...Mai întâi o să-i laud...(intră în curte cocoșul și puii speriați țipă și se ascund în spatele cocoșului) Bravo!Bravo! Am ascultat rockul pregătit pentru Raluca, prietena mea veche. Cocoșul: Cine ești de pătrunzi în ograda noastră? Lupul: Sunt Suru’, un vechi prieten al lui Raluca. Cocoșul: Și de ce n-ai venit
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
la el femeia din tindă. Ce dai acolo? - Dă bocancu’ încoace, zic eu răpede și i-l smulg. Pe loc l-am văzut cum se moaie. - Bade Dumitre, zice el, stai că-ți dau toporul. - Ce faci, omule, ai înnebunit ? țipă femeia și se repede la el și-l prinde de umăr. - Dă-te la o parte, fa, crucea și dumnezeu’ mă-tii ! Și umblă în fân sub pocladă și scoate toporul meu. Când a văzut toporul în mâna lui, femeia
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
câmp se aduna lume : Adam al lui Marafet, Jana Paraschivei lui Peatră, Ion Tremurici. îi schimbară pe ceilalți la frecat. Animalul însă se umfla din ce în ce și începu a se clătina pe picioare, gata să se prăbușească. Femeile țipară și Jana răcni a bocet. Gâfâind, în cămeșă, apăru și Costan cu o sticlă murdară de untdelemn. - Bagă-i untul de lemn în gură, îl îndemnă Hortolomei. Noul venit prinse vaca de nări și-i vârî adânc în beregată gâtul
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Ce, are el grija ta ? Când te-ai dus ieri peste dânsul, a ieșit bietul om prin spate, c-un picior încălțat și cu altul nu, și-a intrat la vecin, fa ! - Păi, că nu-s eu de-acelea, fa, țipa otrăvită Savastița. Că-mi găsesc eu zece, numai să le dau douăzeci de prăjini cu acte și vaca pe numele lor. Fiind pe înțelesul tuturor, aluziile înveseleau întreaga adunare. - Răutatea asta a ei a avut-o din tinerețe moașa Paraschiva
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
frecați cu roșu chicoteau, ținându-se cu mâinile de o năframă și făcându-și loc prin mulțimea nădușită. Cu capul gol și alb de puf, un țigan cumpărase purcica cea tărcată și i-o dase țigănușului de lângă el, care țipa de bucurie. Cu înfățișarea bătrâncioasă, copilul avea părul pe creștet ca o batistă neagră, cu colțul aproape de sprâncene. De fericire, pe frunte îi apărură, pronunțate, două vine, iar ochii negri scăpărau. Mătăhăind, doi ciobani beți își făceau loc prin mulțime
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
cum are să se întâmple ; ce zice unul, ce zice celălalt... întinzând degetele, lingurarul începu iar să numere : la noi nu-i primblare, nu-i restioran. își bate unul nevasta și hai cu toți să vedem cum o bate. Deodată fata țipă ușor și se strânse de perete. Dintre doi saci ieșise un guzgan cu coada solzoasă și ochișori lucind bulbucați. Mișcându-și mustățile groase, dihania începu să roadă grăunțele care se scurgeau dintr-un sac. Când, descântând de spaimă, fata zvârli
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
ce-a dires ea, că îndată l-a înhățat. Atunci să vezi joacă pe ea : îl lăsa pe bietul ins să fugă, ba încă se uita în altă parte și se spăla. Șoarecele s- amăgea, dar ea, haț !... Și el țipa, cică se ruga de dânsa : ia așa boldea ochii. Mai dormi, babă, dacă poți”. Chioară și înceată, Bocoaia pășea în urma celorlalte. - Hai, fa hăi, că ne-ajunge amiaza pe drum, o zădărî Aglaia. - Fiecare cu a’ lui, observă înciudată Bocoaia
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
plânge. Stau în geam cu părere de rău că nu-i pot desluși cuvintele micuței și așa nu pot dezlega nici enigma supărării ei. Mama îi mai explică odată și încă odată, apoi se enervează și ea și începe să țipe la copilă: ori te dai cu bicicleta, ori mergem în casă! Fetița alege o altă variantă, dar nu e ascultată. Mama din nou întreabă răspicat, de aud și eu, același lucru. Fetița răspunde ca o frunză tremurând în vânt. Sunt
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
Napoleon nu voia să renunțe la pământuri ce nu-i aparțineau. - Dar ce mai vrea împăratul Alexandru, după două războaie în urma cărora el a luat Finlanda, Moldova, Valahia și alte teritorii, de ce nu e mulțumit? Nu vă e rușine? a țipat, ca scos din minți, Napoleon către trimisul lui Alexandru, generalul Balașov. După un schimb de replici care dovedeau mai mult calm din partea rusului decât a francezului, Bonaparte a întrebat, pe un ton deloc protocolar: - Care e drumul spre Moscova? întrebare
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
erau două coronițe de nuntă făcute din frânghie și, Încolăcite ca șerpii, două șuvițe lungi de păr, legate fiecare cu câte o panglică neagră, sfărâmicioasă. A Împuns una dintre șuvițe cu degetul arătător. Chiar În acel moment un papagal a țipat, iar fratele meu a sărit, a Închis cutia, și-a vârât-o sub braț și a coborât cu ea la parter, la Desdemona. Ea era Încă În prag. Aștepta. A luat cutia pentru viermi de mătase din mâinile lui și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
tăcerea. Celelalte femei Își mușcau buza de jos, privind, așteptând. În primul minut lingura nu s-a mișcat deloc. Mâna Desdemonei tremura și, după trecerea unor secunde bune, mătușa Lina o liniști. Lingura se Învârti; eu dădui un șut; mama țipă. Și apoi, Încet, mișcată de un vânt pe care nu-l simțea nimeni, În felul acela nepământean al meselor de spiritism, lingura de argint Începu să se miște, să se legene, la Început Într-un mic cerc a cărui orbită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
o citiți de la Început ca să ajungeți la capăt, când apar eu. Așadar, acum, că m-am născut, am să derulez filmul Înapoi, așa că păturica mea roz zboară, leagănul Își ia tălpășița, În vreme ce cordonul ombilical se lipește la loc, iar eu țip, fiind supt Înapoi Între picioarele mamei mele, care se face din nou foarte grasă. Și Încă puțin Înapoi, când o lingură de argint se oprește din legănat și un termometru se Întoarce În cutia lui de catifea. Sputnikul Își fugărește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
În buricul ăla gras? Vrei una din aia? Ascultă la mine! Știi de ce-și acoperă fețele turcoaicele alea? Crezi că e din cauza religiei? Da’ de unde! E pentru că altfel nimeni n-ar putea să se uite la ele! De-acum țipa de-a binelea: ― Rușine să-ți fie, Eleutherios! Ce-i cu tine? De ce nu-ți găsești o fată din sat? În punctul ăsta, Lefty, care acum Își peria haina, Îi atrase atenția surorii sale asupra unui lucru de care ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
pălărie albă Împodobită cu cireșe de sticlă, un șal peste umerii goi, o rochie verde aprins, decoltată, și pantofi cu toc, din cauza cărora nu se mișca, de frică să nu cadă. Mama ei grasă intră cu mers legănat, rânjind și țipând: ― Uite-l că vine! Nici un minut n-a putut să stea cu Victoria!... ...Deja simțea mirosul de oțet. Lefty tocmai intrase pe ușa joasă a casei familiei Kafkalis. Tatăl Lucillei Îi ură bun venit, apoi spuse: ― Vă lăsăm singuri. Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
modern. Dar destul despre mine deocamdată. Trebuie să continuu acolo unde m-au Întrerupt exploziile de ieri. La urma urmei, nici Cal nici, Calliope n-ar fi putut exista fără ce s-a Întâmplat mai apoi. ― Ți-am spus eu! țipă Desdemona cât o țineau bojocii. Ți-am spus eu că nu-i a bună cu tot norocul ăsta! Așa ne eliberează ei? Numai grecii puteau să fie așa de tâmpiți! Vedeți voi, În dimineața de după vals premoniția Desdemonei se adeverise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
scoase banii pe care-i Îndesase În ciorapii cu miros stătut. Ajuns Înapoi pe chei, o căută pe Desdemona. ― Uite ce-am găsit, spuse el, fluturând banii. Cred că i-a scăpat cineva. Acum putem să luăm un vapor. Desdemona țipă și Îl Îmbrățișă. Îl sărută direct pe buze. Apoi se trase Înapoi, Înroșindu-se, și se Întoarse spre apă. ― Ascultă, zise ea, iar a Început muzica la englezii ăia. Se referea la orchestra de pe Iron Duke. În fiecare seară, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
marchiza. Mulțimea se trase Înapoi dinspre căldură. Însă Lefty, sesizând șansa care i se arăta, stărui În continuare. ― N-o să știe nimeni, spuse el. Cine să știe? N-am mai rămas decât noi. ― Nu-i bine. Se prăbușeau acoperișuri, oamenii țipau, dar Lefty Își lipi buzele de urechea surorii lui: ― Mi-ai promis c-o să-mi găsești o grecoaică drăguță. Ei bine, tu ești aia. Într-o parte, un bărbat sări În apă, hotărât să se Înece; În cealaltă, o femeie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Lefty Îl ținu pe doctorul Philobosian, care Încă mai amenința că se Îneacă. Desdemona Își deschise cutia cu viermi de mătase și despături pânza albă ca să-și verifice ouăle. Pe lângă ei, În apa hidoasă, pluteau trupuri. Unele erau vii și țipau. Un reflector dezvălui un băiat urcat până la jumătate pe lanțul de ancoră al unei nave de război. Marinarii aruncară cu ulei peste el și băiatul alunecă Înapoi În apă. Pe puntea vasului Jean Bart, cei trei proaspeți cetățeni francezi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]