3,653 matches
-
les relations raciales en Afrique, trad. fr., Paris, Payot (prima ediție În engleză: 1945). Φ Bricolaj, Culturalism, HIBRIDITATE, INTEGRARE, Metisaj, Sincretism, SOCIALIZARE Adaptaretc "Adaptare" Φ INTEGRARE, SOCIALIZARE, Tranzacție Alienaretc "Alienare" Derivat din latinescul alienatio, termenul are mai multe semnificații. În accepțiune juridică, se referă la cedarea unui drept de proprietate, În urma unui contract sau a unei tranzacții. Într-un sens mai pasiv, desemnează distanța, Îndepărtarea sau destructurarea: să ne gândim, de exemplu, la destrămarea legăturilor dintre oameni și zei sau, Într-
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
destrămare, mai mult sau mai puțin temporară, a solidarității organice și evocă În primul rând o formă patologică a diviziunii muncii, caracterizată de lipsă de reglementare, cooperare insuficientă și antagonism Între salariați și deținătorii mijloacelor de producție. O a doua accepțiune, care se bazează pe conceptul de reglementare, face trimitere la un tip de sinucidere legat, În lumea dominată de industrie și comerț, nu de vreo disciplină oprimantă, ci de escaladarea dorinței și a pasiunii, de lipsa de determinare la nivelul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și până la fondatorii economiei politice (Adam Smith, David Ricardo), de la istoricii liberali francezi (Augustin Thierry, François Guizot) până la socialiștii utopici (Etienne Cabet, Robert Owen sau Wilhelm Weitling), avem o listă foarte lungă a celor care au folosit această expresie, În accepțiuni ă este drept ă dintre cele mai diverse și, cel mai adesea, Într-un mod destul de vag și de imprecis. Recunoscând, Într-o celebră scrisoare adresată lui Joseph Weydemeyer la 5 martie 1852, cât le datorează celor mai mulți dintre gânditorii pomeniți
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
DREPT ȘI CULTURĂ, DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), MULTICULTURALISM, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, Recunoaștere (politică de Î) Creolitatetc "Creolitate" Creolitatea despre care discutăm aici nu se referă la simpla constatare a existenței unui fapt creol În sensul pur lingvistic al termenului. În această accepțiune, ar trebuie să discutăm despre departamente sau țări cum sunt Insula Réunion, Insulele Seychelles, Insula Mauritius sau Guyana, unde limba creolă este nu doar o limbă vorbită, ci o limbă care servește drept suport unei culturi vii. În Insula Réunion
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
p. 25). Trebuie să punem aceste deosebiri pe seama unor diferențe de „instinct”, de „obișnuință” sau de „climat”? Nu ar fi oare mai judicios să ne aplecăm asupra factorilor socioculturali? Un tot complex Concurat multă vreme de termenul civilizație, care, În accepțiunea sa clasică și cu referire la „rafinarea atitudinilor” și la „Îmblânzirea moravurilor”, se opune celui de barbarie, evocând totodată „cea mai Înaltă expresie a umanismului”, cuvântul cultură ă provenit din latinescul cultura, el Însuși derivat din verbul colere ă are
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
adaptare decât individul de rasă pură. Într-un fel, hibridul este „pre-adaptat”, devansează adaptarea. În planul comunităților umane, termenii de hibridare și de metisare se folosesc În mod impropriu pentru a desemna un amestec de „rase”, caracterizat În principal, În accepțiunea populară, de pigmentarea pielii și de alte câteva trăsături. Din punct de vedere genetic, aceste elemente sunt Însă aproape lipsite de interes. Este vorba despre trăsături pur exterioare, care au fost puse În corelație cu alte trăsături legate de istorie
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
punct de vedere, un rezervor inepuizabil, cu condiția să Înțelegem acest concept nu În sensul restrictiv al unui ansamblu de elemente care țin În principal de arte și de litere ă ceea ce unii numesc „cultura Înaltă” ă, ci Într-o accepțiune mai largă (antropologică), care să Înglobeze și ansamblul producțiilor rezultate din interacțiunea omului cu mediul său (unelte, habitat, instituții etc.) și cu semenii. Organizarea globală a unei culturi constituie astfel un ansamblu de scheme interpretative care Îi permit fiecăruia, În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Le Bon sau Gabriel Tarde, pe prezența unor lideri carismatici, capabili să subjuge, să Îmblânzească sau să „hipnotizeze” masele. Acestea sunt considerate schimbătoare, credule și iresponsabile. Se valorizează astfel constrângerile și persuasiunea, cutumele și tradițiile. S-au propus și alte accepțiuni. Vilfredo Pareto va vorbi despre „derivații”, Raymond Aron despre „religii seculare” și despre „opiul intelectualilor”, Roland Barthes despre „mituri”, Michel Foucault despre „formarea discursivă”, iar Pierre Bourdieu despre doxa și despre habitus. În ceea ce-l privește, Max Weber va prefera
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Învecinate, mai clar definite. Un concept imprecis definit Printre numeroasele conotații ale cuvintelor marjă, margine, există și câteva care interesează științele sociale. Din punct de vedere etimologic, este vorba despre un spațiu alb, liber, lăsat spre exteriorul unei pagini. Următoarea accepțiune este aceea de interval, de spațiu sau de timp, de care dispunem. Astfel, expresia „a avea o marjă” Înseamnă a avea o anumită libertate de acțiune. O altă perspectivă ne trimite cu gândul la un individ care iese din normă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
unui anumit număr de sinonime, mai mult sau mai puțin apropiate de original, ca „obiceiuri”, „uzanțe”, „tradiții” sau „practici”. Ea are probabil legătură și cu ambiguitatea termenului, acesta aparținând atât câmpului lexical al moralei, cât și celui al științei. O accepțiune normativă O Întreagă tradiție filosofică se ocupă de moravuri din punct de vedere etic. Aceasta Începe În Antichitate cu Legile lui Platon și, mai ales, cu scrierile lui Aristotel. Conform acestuia din urmă, obiceiurile colective (ethos) nu sunt În mod
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ν În Grecia antică, este privilegiat primul registru: poporul atenian (demos) deliberează În mijlocul ecclesiei; el include doar cetățenii ă indivizii care se bucură de deplină libertate În cetate ă și ține la distanță sclavii și veneticii. Cea de-a doua accepțiune nu este total ignorată: Împotriva demagogilor care exploatează răbufnirile mulțimii este elaborată o procedură de proscriere. În republica romană, poporul este definit În mod unitar (populus universus); el este singurul abilitat să se prevaleze de suveranitate (majestas) În fața altor popoare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Bouglé, 1906, p. 255). În plus, trebuie să menționăm importanța lui Fourier. Într-adevăr, doctrina sa fusese rezumată, sub titlul de Solidaritate, În 1842, de către colonelul Henri Renaud, și se știe că republicanii de dinainte de 1848 utilizau deja cuvântul În accepțiunea dată de Fourier pentru a recuza ideea potrivit căreia corpul social s-ar limita la simpla juxtapunere a unor interese individuale. Claude Nicolet remarcă de asemenea că regăsim, cam În aceeași perioadă, termenul și la Constantin Pecqueur (Nicolet, 1982, p.
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
apariției unei situații sau a unui obiect care reactualizează o experiență angoasantă. Atât utilizările psihiatrice ale compușilor, cât și cuvântul În sine suferă de pe urma unei moșteniri etimologice stânjenitoare și a istoriei haotice a conceptului și a derivaților săi. Toate aceste accepțiuni apar spre sfârșitul secolului al XIX-lea și la Începutul secolului XX, simultaneitate cronologică ce a facilitat confuziile Între teoriile psihiatrice sau psihanalitice, pe de o parte, și cele sociologice sau antropologice, pe de alta. Evident, xenofobia nu poate intra
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
moduri comportamentul principalilor actori: universitățile de stat, dar și ministerul și alte organisme intermediare, precum Consiliul Național pentru Finanțarea Învă țământului Superior (CNFIS) sau Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS). Acest complex de reguli (sau, în accepțiunea celebră a lui D. North, 1990, această instituție) generează pentru actorii implicați un set de stimulente, de patternuri de comportament și de procese organizaționale specifice (bunăoară, la nivelul universităților) care sunt esențiale pentru a înțelege sistemul educațional românesc. Dată fiind
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Mircea Ţeca () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1823]
-
dintre care au supraviețuit 14, „a izbucnit În stația Mircești XE "Mircești" o epidemie de nebunie șși soldațiiț au tras În vagoane”19. Marele profitor de pe urma comerțului cu apă a fost, ca de obicei, fochistul și mecanicul de locomotivă. În accepțiunea epocii, ar putea fi comparat cu un negustor ambulant care merge din sat În altul, ajunge totdeauna În ziua de iarmaroc a județului, cu marfa necesară cumpărătorilor. El sărea primul din vagonul atașat locomotivei (cazanul cu apă râncedă care aproviziona
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
mișcării franceze, fără să critice lipsa acesteia de preocupare pentru calitate În rezolvarea problemelor capitalului uman66. Majoritatea eugeniștilor români erau În favoarea creșterii ratei natalității În rândul populației sănătoase, sperând, În același timp, să limiteze reproducerea populației cu potențial disgenic (În accepțiunea eugeniștilor, aceștia fiind criminalii, alcoolicii, prostituatele și neromânii). Ei criticau „lipsa de tărie” a eugeniștilor francezi În problema controlului calității reproducerii - unul dintre aspectele importante ale mișcării franceze de factură neolamarckiană. Unii dintre susținătorii eugeniei și-au Îndreptat cu toate
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Hitchins, Rumania, p. 298-300, 295-296. 28. Printre susținătorii autorității religioase se număra Nichifor Crainic, care avea să devină un adept convins al extremei drepte și fondator al mișcării „Gândirea”, bazată pe unele precepte fundamentale ale teologiei ortodoxe, asumate Într-o accepțiune largă. Vezi Keith Hitchins, „Gândirea: Nationalism in Spiritual Guise”, În Jowitt, Social Change, pp. 140-173, pentru o analiză critică a acestei mișcări. Un nume de notorietate printre susținătorii secularizării era cel al sociologului Petre Andrei, ale cărui lucrări erau influențate
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
posibilitatea de contrabalansare în cazul unei dezechilibrări a balanței forțelor convenționale; posibilitatea unor acțiuni într-un război desfășurat la scară largă; oferă prestigiu, calitatea de putere nucleară și, implicit, avantajele ce decurg din această postură în cazul unor negocieri. În conformitate cu accepțiunea militară a SUA, descurajarea (deterrence) reprezintă prevenirea acțiunii prin frica de consecințe; este o stare a minții determinată de existența amenințării credibile a unei inacceptabile contra-acțiuni67. Descurajarea poate fi considerată un concept dual: pe de o parte, este clar un
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
puțin relevante 73. Sunt contestate definițiile tradiționale ale puterii și structurii în termeni militari, teorii care nu iau în considerare și schimbările unei lumi caracterizate prin comunicații globale și relații transnaționale, unei lumi multipolare din punct de vedere economic. În accepțiune liberală, viitorul este optimist, dorința de luptă pentru prestigiu, pentru dominație va fi înlocuită cu dorința de tihnă autoconservatoare, susținută de raționalitatea girată de mecanismul științei moderne. Tot raționalitatea, în speță raționalitatea economică, este cea care va eroda trăsăturile tradiționale
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
teorie în relațiile internaționale în ultimii ani, elemente constructiviste fiind prezente anterior, în lucrările lui Karl Deutsch, Ernst Hass, Peter Berger, Thomas Luckmann, Emanuel Adler, Richard Ashley etc.110. Constructivismul nu consideră că lumea în sine este fundamental diferită de accepțiunea realistă, idealistă sau marxistă, diferă, în schimb, mecanismul necesar înțelegerii ei. Politica internațională este abordată dintr-o perspectivă socio-culturală, cu accent pe distribuția ideilor în sistem, rolul identității în definirea interesului național, al acțiunilor de politică externă. Constructivismul studiază modul
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
la sistem, toate speculațiile potrivit cărora Rusia ar propune noi linii de demarcație în Europa nefiind simple speculații, ci speculații periculoase 441. Cooperarea în ceea ce privește scutul antirachetă rămâne neclară, NATO vizând interacțiunea în domeniu, iar Rusia, un sistem comun. În această accepțiune, o apărarea antirachetă eficientă, capabilă să facă față chiar mai multor potențiali adversari, nu poate fi realizată decât prin crearea unui sistem european, unificat, ceea ce, din punct de vedere operațional și organizațional, (...) este imposibil fără participarea Federației Ruse. Iar, dacă
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
ceea ce este omenesc ne lasă să Întrezărim, ca sub o subită lumină de fulger, fondul de disperare din care e plămădită Încrederea În sine a personajului. Este cu totul bizar faptul că Al. George, combătându-l pe Liviu Petrescu În ce privește accepțiunea cuvântului dandy, recurge, ca la o ultimă instanță, la dicționarul lui Littré, trecând cu vederea peste accepțiunea baudelairiană, singura care interesează În cazul de față, Întrucât a influențat În mod direct concepția despre dandysm a lui Mateiu. După dicționarul „pozitivistului
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
din care e plămădită Încrederea În sine a personajului. Este cu totul bizar faptul că Al. George, combătându-l pe Liviu Petrescu În ce privește accepțiunea cuvântului dandy, recurge, ca la o ultimă instanță, la dicționarul lui Littré, trecând cu vederea peste accepțiunea baudelairiană, singura care interesează În cazul de față, Întrucât a influențat În mod direct concepția despre dandysm a lui Mateiu. După dicționarul „pozitivistului”, de care Baudelaire nu s-a sinchisit câtuși de puțin, deși era un mare „mâncător” de dicționare
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
tip de regim poate funcționa cu succes în cazuri de coabitare, atunci când președinția și Camerele aparțin la două partide/coaliții diferite. În fine, în cadrul unui asemenea regim nu se pot semnala conflicte intra-executive, de vreme ce instituția șefului de guvern, în accepțiunea ei actuală, nu mai există 1. 2. Regimul semi-prezidențial pe model francez în această ipoteză, actuala arhitectură instituțională de la noi este menținută, cu recalibrarea prerogativelor Președintelui. Îi va reveni șefului de stat dreptul de a iniția referendumuri care să poată
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
3250 de cuvinte care nu spun aproape nimic... Pentru a înțelege de ce drepturile au o problemă majoră nu doar în Constituția României, ci și în percepția asupra democrației, e necesar un mic excurs istorico-filosofic. Termenul de "drept" are mai multe accepțiuni, aici interesându-ne ceea ce anglo-saxonii numesc right, dreptul subiectiv, cel care are în vedere facultatea unui subiect de a face ori de a nu face ceva. Ideea de drepturi subiective se bazează pe o concepție ce pornește de la sofiști, de la
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]