7,542 matches
-
că un medic ar putea răspunde și penal, în legătură cu realizarea necorespunzătoare a actului medical, a dat naștere la numeroase polemici și s-a cristalizat greu. Astfel, în timp, doctrina 1 amintește de dezvoltarea mai multor teorii: - Teoria imunității medicale - fără adepți în prezent - ori de câte ori medicul respectă prescripțiile cărților medicale, el va fi apărat de răspundere, iar diploma medicului reprezintă dovada supremă a competenței sale, brevetul său de neimputabilitate; - Teoria rigoristă - care consideră obligațiile medicului nu de mijloace, ci de rezultat, și
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
Ioan audiază și cursurile retorului Libaniu și cele ale filosofului Andragațiu, luând parte alături de mama sa, deși nebotezat, la încercările bisericii din Antiohia. Era timpul când creștinismul nu luase peste tot locul păgânismului și când se exploata orice greșeală a adepților noii religii pentru a fi compromisă. O purtare demnă, conformă doctrinei creștine, aducea cinste, pe când o greșeală putea compromite numele de creștin. Ori Antusa se voia creștină. Dacă fusese lipsită de soț, la începutul vieții sale conjugale, n-a fost
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
se simtă amenințați și chiar terorizați de ideea de a merge la școală. 3. Școala ca sursă a violenței Fenomenul violenței școlare este extrem de complex, iar la originea lui se află o multitudine de factori. Din acest motiv nu suntem adepții ideii conform căreia violența este un fapt de societate, iar rădăcinile și cauzele ei trebuie căutate exclusiv În exteriorul școlii. Școala, pe lângă familie, mediu social, sau factorii interni ce declanșează conduitele agresive, poate reprezenta o sursă a unor forme de
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
-și clarifica raporturile sale cu acele culte din provinciile românești (Bucovina, Basarabia, Banat, Transilvania), inexistente în Vechiul regat, dar care funcționau în virtutea legislațiilor din statele în care fuseseră încorporate înainte de anul 191859. În condițiile create după Unire, prin creștere ponderii adepților cultelor minoritare și diversificarea activității acestora, se impunea cu necesitate adoptarea unei legi speciale, cerință stipulată și de Constituția din 1923, în ultimul alineat al art. 22. Însuși reprezentanții cultelor s-au pronunțat pentru necesitatea reglementării legale a raporturilor acestora
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
p. 187. 76 rezervat față de mișcarea legionară și față de curentele de dreapta. Unicul său gest față de legionari, dictat de presiunea timpurilor l-a reprezentat o cotizație de 2000 lei la fondul “Ajutorul Legionar”58. În ceea ce privește atitudinea sa față de situația politică, adept al democrației politice, el considera că: ,, Viața politică a țării a fost complet încătușată, supusă fiind în toate rosturile și manifestările sale voinței unice și bunului plac al celor ce-au uzurpat, prin mijloace de terorizare, întreaga conducere a țării
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
sufletești, Bernard abandonează visul teologic al unei vieți de apoi în care ne-am îndeplini, chipurile, dorințele, și face saltul din ficțiune în viață. Cu toate avantajele și primejdiile ei, inclusiv problemele financiare ale unei moșteniri, bineînțeles lăsate de Ursula. Adept al "pluralismului estetic" în detrimentul romanului conștient de sine practicat de postmoderniștii duri, Lodge se dovedește a fi și în acest roman un abil artizan al combinațiilor heterotextuale, reușind să păstreze dreapta cumpănă între rețeaua de citate, derutante și relatarea realistă
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Antoine încearcă mai multe soluții. Prima va fi beția sau alcoolismul, adică dezinhibarea în fața jocurilor omenești și chiar integrarea socială și, pe cale de consecință, dezagregarea eului profund și a conștiinței. După o documentare exhaustivă asupra alcoolului (care are mai multi adepți decât creștinismul), se lasă inițiat de barmanul alcoolic Léonard din Montreuil. Testul practic îl va aduce pe discipolul de ocazie în stare de comă etilică, dovadă că Antoine n-avea darul de a fi ales de alcool. Internat în spital
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
vie", întrupată în sultanul Mehmet, pe care-l cunoscuse și-i depistase imensa patimă megalomană, fanatismul, cruzimea și obsesiile demne de marii dictatori moderni. Jean Ange, cititor al marilor erudiți ai veacului al XV-lea, discipol al artei lor antiscolastice, adept al revoluționarei științe a contrariilor care nu se exclud aprioric (nominalismul și realismul coexistă) veștejește crunt fanatismul religios, atât cel al ascetului Ghenadios, cât și al Fraților Liberului Cuget, în ciuda faptului că aceștia îl ajutaseră odinioară să evadeze din închisoare
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
om dintr-o bucată. În schimb megaducele Notaras respinge orice amestec al latinilor în viața Bizanțului, văzând în ei stricăciunea și fraudarea credinței ortodoxe. Tiradele lui antioccidentale și antieuropene sunt susținute și de călugărul Ghenadios, șeful spiritual al adversarilor Uniunii, adept al compromisului istoric cu Sultanul, care așa cum nădăjduia partida ortodoxistă, n-ar fi știrbit cu nimic continuitatea civilizației și credinței grecilor. Waltari oferă cifre precise în privința celor două armate prinse în război, descrie tehnici, tactici și armamentul de asediu pe
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
-și clarifica raporturile sale cu acele culte din provinciile românești (Bucovina, Basarabia, Banat, Transilvania), inexistente în Vechiul regat, dar care funcționau în virtutea legislațiilor din statele în care fuseseră încorporate înainte de anul 191859. În condițiile create după Unire, prin creștere ponderii adepților cultelor minoritare și diversificarea activității acestora, se impunea cu necesitate adoptarea unei legi speciale, cerință stipulată și de Constituția din 1923, în ultimul alineat al art. 22. Însuși reprezentanții cultelor s-au pronunțat pentru necesitatea reglementării legale a raporturilor acestora
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
p. 187. 76 rezervat față de mișcarea legionară și față de curentele de dreapta. Unicul său gest față de legionari, dictat de presiunea timpurilor l a reprezentat o cotizație de 2000 lei la fondul “Ajutorul Legionar”58. În ceea ce privește atitudinea sa față de situația politică, adept al democrației politice, el considera că: ,, Viața politică a țării a fost complet încătușată, supusă fiind în toate rosturile și manifestările sale voinței unice și bunului plac al celor ce-au uzurpat, prin mijloace de terorizare, întreaga conducere a țării
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
la reglementarea viitorului printr-un acord comun și sincer. O realizare a istoriografiei de larg interes istoric este reprezentată de cele patru volume a Istoriei României, apărute în 1964 la editura Academiei. În volumul IV, Mihail Kogălniceanu,este prezentat ca adept al neutralității României, dar pe măsură ce evenimentele se precipită el se pronunță, pentru participare la război. Cu energia și talentu-i caracteristic, Mihail Kogălniceanu a apărat cauza independenței naționale - susținea Andrei Oțetea în studiul său, Un făuritor al României moderne, Mihail Kogălniceanu
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
ale limbajului și ale gândirii în genere.49 Una din întrebările la care trebuie să răspundă cei ce susțin o interpretare nonrealistă a Tractatus-ului este: „Ce sunt obiectele?“ Plauzibilitatea interpretărilor nonrealiste depinde de formularea unui răspuns satisfăcător la această întrebare. Adepții interpretării realiste îi pot da, dimpotrivă, un răspuns simplu și direct.50 Heidé Ishiguro apreciază că expresiile „obiect“ și „lucru“ sunt înșelătoare deoarece sugerează că ceea ce are în vedere autorul sunt entități identificabile independent de limbaj. În realitate, prin aceste
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
de guvernare, Bodin susținea că monarhul, neputând să guverneze singur, dispune de un ansamblu de instituții: Consiliul permanent (denumit Senat sau Parlament), Stările Generale și provinciale, funcționari, toate aceste instituții desfășurând activități cu caracter statal în numele Coroanei. El a rămas adeptul menținerii, deși sub control regal, al stărilor și Adunărilor reprezentative ale acestora. Tot Bodin menționa ca atribute ale suveranității puterea legislativă, executivă, judecătorească, puterea de a declara război și de încheia tratate etc., fără a face o distincție netă a
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
puterea suverană distribuie onoruri și funcții conform unor criterii stabilite de uzanțe 57. Rezultă că, după modul în care suveranul se raportează principiului propriei sale puteri, monarhia poate fi "regală sau legitimă, seniorială și tiranică". Germanul Althusius (Politica methodice digesta), adept la teoriei dreptului natural 58, afirma că suveranitatea aparține poporului, este inalienabilă și nimeni nu va îndrăzni să spună că poporul poate transfera cuiva suveranitatea sa (acesta fiind un drept indivizibil, inalienabil și imprescriptibil). Althusius face remarcabila observație că poporul
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
sa anumiți magistrați sau funcționari, să exercite în numele său anumite prerogative sau funcții. Spre deosebire de Jean Bodin, Hugo Grotius a respins ideea că suveranitatea monarhilor este de origine divină, de care s-ar bucura aceștia fără nici o condiție sau restricție 59. Adept al dreptului natural, el o atribuie în această calitate poporului, marcând o clară distincție față de Bodin și situându-se pe poziția celor care vor netezi calea monarhiei constituționale (de pildă, E. Burke). Jean Bodin a înțeles Republica în manieră antică
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
suveranului și cealaltă descendentă, a exercitării puterii. Presupunând existența unui suveran (monarh instalat în deplinătatea drepturilor sale), guvernarea este net delimitată de instituția care deține puterea. Numai absolutismul monarhic a reușit să refacă, oarecum, plenitudinea puterilor suveranului. Thomas Hobbes 70, adept al monarhiei absolute, considera că suveranul poate atribui sarcina de a îndeplini acte de guvernare unor dregători, dar numai sub controlul său nemijlocit. Hobbes a devenit unul din criticii separației puterilor. Prin ideile promovate în opera sa îndeosebi Leviathan recomandă
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
principal restabilirea echilibrului între monarhie și stările privilegiate, adică repunerea instituției Statelor Generale, cu rol activ și efectiv, în guvernare. Aceste idei, care au inspirat deputații Stării a treia în adunarea Statelor Generale de la Tours, îi vor inspira și pe adepții monarhiei temperate în secolul al XVII-lea. Dar membri Statelor Generale nu au știut să-și asume rolul de "gardieni ai suveranității" și au rămas în continuare doar supuși fideli. Ludovic al XII-lea (1498-1515), Francisc I (1515-1547) și Henric
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
tron258. Regele, plecat atunci în Scoția, a luat cunoștință de "Mustrare" la 25 noiembrie, când s-a reîntors la Londra. Orice urmă de viață "constituțională" monarhică a dispărut. Războiul civil era inevitabil. Carol I a părăsit Londra, și-a strâns adepții la Nottingham, în timp de Parlamentul ridica o armată proprie. La început, evenimente militare l-au favorizat pe Carol I, care s-a instalat la Oxford încercând să convoace un contra Parlament. Pentru a-și atinge scopul, Parlamentul ales în
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
ca guvernator al Boemiei (1452) și apoi ca rege în Dieta de la Praga din 2 martie 1458, nu s-a consemnat nicio încercare notabilă de a limita puterea stărilor privilegiate. Opera de consolidare a statului sub domnia lui George Podiebrad, adept al unei monarhii puternice, prin reînvierea sentimentului național, a fost curmată însă de Vladislav Jagello, rege al Ungariei în perioada 1490-1516. Ales El a întemeiat dinastia străină. Regatul era din nou condus de stări și Diete. Politica nobilimii cehe urmărea
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
țăranii și locuitorii orașelor care nu erau burghezi. În 1798 trupele franceze au intrat în Elveția, iar supușii cantoanelor s-au eliberat. Berna a fost ocupată după o rezistență hotărâtă a milițiilor locale. Căderea puternicei republici i-a stimulat pe adepții vechii Confederații. A fost proclamată Republica Helvetică, "una și indivizibilă", iar Geneva era anexată Franței. Timp de patru ani, de la l799 la 1802, țara a avut patru Constituții, conform cererii majorității, când federalizată, când unitară. Intervenția lui Napoleon Bonaparte a
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
particulară, a cărei funcționare amintește pe undeva de logica terțului inclus a lui Ștefan Lupașcu. Sau, și mai bine, de logica terțului tainic inclus a lui Basarab Nicolescu. Evident, cu o observație: prezența-absență, cea care asigură relația secretă postulată de adeptul transdisciplinarității în act și în limbaj, așadar însuși terțul tainic inclus (dacă prin primii doi factori avuți în vedere înțelegem instanța producătoare și cea receptoare de sens) este moartea. Sigur că încă din titlu este clar că tema dominantă a
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
demonstrația coerentă, unitară și bine scrisă care este Paralelisme și influențe culturale în lirica română actuală, Iași, 2005) teoreticianului și criticului literar Radu Andriescu, multe sunt recunoscute sau implicite în poezia acestuia: beatnicii americani (Gary Snyder, Jack Kerouac, Alan Ginsberg), adepții noii propoziții (Ron Siliman, Gertrude Stein, Lyn Hejinian), metarealiștii, prezentiștii și conceptualiștii din al treilea val al literaturii ruse (Anatoli Gladilin, Andrei Voznesenski, Alexandr Eremenko) ș.a. Pe corpul textual sau peritextual marca Radu Andriescu sunt de altfel vizibile mai întâi
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Wittgenstein, ale cărui lucrări (Tractatus Logico-Philosophicus, 1921 și Cercetări filosofice, 1953), au influențat covârșitor analiza posibilităților și esenței limbajului și gândirii în descrierea științifică a lumii, este citat în mai multe rânduri de Dan Bogdan Hanu. Neîndoielnic, poetul român este adeptul teoriei despre funcția esențială a relației limbaj lume, căci notează, la rândul lui, propoziții aproape wittgensteiniene despre eficiența stilului lacunar, dar concis (o cunoscută frază a filosofului, "ceea ce poate fi spus, se poate spune pe scurt", este transcrisă într-una
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
transpune în teatru principiile esteticii realiste sau naturaliste sunt numeroase pe parcursul secolului al XX-lea171. Zola vizează extinderea naturalismului asupra teatrului, considerând că ultimul poate deveni cel mai important propagator al curentului. Pentru Zola, literatura este salvarea teatrului. Zola se declară adeptul teatrului care iese dincolo de interiorul burghez spre spații scenice largi, cum ar fi mină, orașul, piața, halele, gară etc. Aceste reflecții demonstrează că teatrul spre care tinde Zola nu este doar al dramaturgului, ci și al regizorului [Levbarg, p.128
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]