204,613 matches
-
că măsura obligativității măștii în spațiile publice a fost dispusă în temeiul art. 5 alin. (2) lit. d) coroborat cu art. 13 din Legea nr. 55/2020. Prin Sentința nr. 10/2021 din 11 februarie 2021, Curtea de Apel Brașov, Secția contencios administrativ și fiscal, a admis excepția de necompetență teritorială a Curții de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal, a declinat competența de soluționare a cererii formulate de reclamantul Secu Cristian Adrian în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Afacerilor Interne
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
lit. d) coroborat cu art. 13 din Legea nr. 55/2020. Prin Sentința nr. 10/2021 din 11 februarie 2021, Curtea de Apel Brașov, Secția contencios administrativ și fiscal, a admis excepția de necompetență teritorială a Curții de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal, a declinat competența de soluționare a cererii formulate de reclamantul Secu Cristian Adrian în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Sănătății în favoarea Curții de Apel București - Secția a VIII-a Contencios administrativ și
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
contencios administrativ și fiscal, a declinat competența de soluționare a cererii formulate de reclamantul Secu Cristian Adrian în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Sănătății în favoarea Curții de Apel București - Secția a VIII-a Contencios administrativ și fiscal. A constatat ivit conflictul negativ de competență între Curtea de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal și Curtea de Apel București - Secția a VIII-a Contencios administrativ și fiscal, a suspendat judecarea cauzei până la soluționarea conflictului
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Sănătății în favoarea Curții de Apel București - Secția a VIII-a Contencios administrativ și fiscal. A constatat ivit conflictul negativ de competență între Curtea de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal și Curtea de Apel București - Secția a VIII-a Contencios administrativ și fiscal, a suspendat judecarea cauzei până la soluționarea conflictului negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția contencios administrativ și
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
favoarea Curții de Apel București - Secția a VIII-a Contencios administrativ și fiscal. A constatat ivit conflictul negativ de competență între Curtea de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal și Curtea de Apel București - Secția a VIII-a Contencios administrativ și fiscal, a suspendat judecarea cauzei până la soluționarea conflictului negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția contencios administrativ și fiscal în vederea soluționării conflictului de competență. Prin Decizia nr. 1.393/4.03.2021 Înalta Curte
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
contencios administrativ și fiscal și Curtea de Apel București - Secția a VIII-a Contencios administrativ și fiscal, a suspendat judecarea cauzei până la soluționarea conflictului negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția contencios administrativ și fiscal în vederea soluționării conflictului de competență. Prin Decizia nr. 1.393/4.03.2021 Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal a stabilit competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul Secu Cristian Adrian, în contradictoriu cu
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
la soluționarea conflictului negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția contencios administrativ și fiscal în vederea soluționării conflictului de competență. Prin Decizia nr. 1.393/4.03.2021 Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal a stabilit competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul Secu Cristian Adrian, în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății și Ministerul Afacerilor Interne, în favoarea Curții de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal. La data
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal a stabilit competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul Secu Cristian Adrian, în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Sănătății și Ministerul Afacerilor Interne, în favoarea Curții de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal. La data de 4.05.2021 reclamantul a depus o notă de ședință prin care a invocat noi excepții și a adus noi argumente în susținerea suspendării și anulării actului administrativ atacat. Cu titlu preliminar a invocat excepția lipsei calității
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
Interne, în favoarea Curții de Apel Brașov - Secția contencios administrativ și fiscal. La data de 4.05.2021 reclamantul a depus o notă de ședință prin care a invocat noi excepții și a adus noi argumente în susținerea suspendării și anulării actului administrativ atacat. Cu titlu preliminar a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Sănătății și excepția inexistenței Hotărârii CNSU nr. 58/10.12.2021. Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Sănătății, reclamantul
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
a arătat că, deși la momentul promovării acțiunii a considerat că cele două părți au calitate procesuală pasivă, așa cum ar fi decurs din prevederile Legii nr. 55/2020, după cum se poate observa din preambulul actului normativ și din documentația administrativă depusă la dosar, cele două părți nu au nicio contribuție, în sensul că Ministerul Afacerilor Interne nu a propus prelungirea stării de alertă, cu încălcarea art. 4 alin. (1) din Legea nr. 55/2020, ceea ce atrage nulitatea absolută a H.G.
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
pentru destinatarii lor. Potrivit art. 7 alin. (2) din O.U.G. nr. 21/2004, comitetele pentru situații de urgență sunt organisme interinstituționale cu rol decizional în managementul situațiilor de urgență, hotărârile acestora având caracter obligatoriu pentru destinatarii acestora. Pentru ca un act administrativ cu caracter normativ să fie opozabil și să producă efecte juridice general obligatorii trebuie să fie publicat pentru a fi adus la cunoștința destinatarilor. A susținut reclamantul că, distinct de actul juridic civil tipic a cărui nepublicare în condițiile legii
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
juridice general obligatorii trebuie să fie publicat pentru a fi adus la cunoștința destinatarilor. A susținut reclamantul că, distinct de actul juridic civil tipic a cărui nepublicare în condițiile legii atrage sancțiunea inopozabilității față de terți, pentru ca un act administrativ cu caracter normativ să fie valid și să producă în mod legal efecte juridice general obligatorii trebuie să fie publicat. Deși nu este prevăzută o sancțiune expressis verbis, nepublicarea actului administrativ normativ atrage sancțiunea inexistenței acestuia, conform jurisprudenței Curții Europene
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
sancțiunea inopozabilității față de terți, pentru ca un act administrativ cu caracter normativ să fie valid și să producă în mod legal efecte juridice general obligatorii trebuie să fie publicat. Deși nu este prevăzută o sancțiune expressis verbis, nepublicarea actului administrativ normativ atrage sancțiunea inexistenței acestuia, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, Înaltei Curți de Casație și Justiție și Curții Constituționale a României. A concluzionat că, potrivit principiului actului subsecvent, nulitatea actului principal atrage și nulitatea actelor subsecvente. Întrucât hotărârea
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
dispuse reprezintă ingerințe în drepturile și libertățile fundamentale, Legea nr. 55/2020 nu conține dispoziții care să reglementeze procedura de contestare de către orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin actele administrative emise de autoritățile publice indicate în aceasta. Măsurile dispuse prin H.G. nr. 1.065/2020 sunt măsuri care, deși au aplicabilitate pe termen scurt, respectiv 30 de zile, au fost preluate identic în următoarele hotărâri de Guvern care prelungesc la nesfârșit starea
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
lege și cu încălcarea principiilor proporționalității și necesității), sau persoanele asimilate acestora au dreptul la o cale de atac efectivă pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale. A subliniat reclamantul că, potrivit art. 11 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, actele administrative cu caracter normativ pot fi atacate oricând. Cu privire la interesul legitim privat și interesul legitim public pentru promovarea acțiunii, reclamantul are interes în promovarea acțiunii întrucât măsurile atacate afectează libera circulație, dreptul la viața intimă, familială și privată, dreptul
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
așa cum au fost modificate de Legea nr. 212/2018. Legiuitorul a dorit ca prin eliminarea obligativității recursului grațios în cazul actelor juridice intrate în circuitul civil să dea eficiență maximă principiilor celerității și securității juridice care guvernează raporturile de contencios administrativ. În opinia reclamantului, o interpretară contrară a dispozițiilor art. 7 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, în sensul că este obligatorie realizarea procedurii prealabile în cazul unui act administrativ cu caracter normativ care nu și-a epuizat efectele juridice, dar
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
maximă principiilor celerității și securității juridice care guvernează raporturile de contencios administrativ. În opinia reclamantului, o interpretară contrară a dispozițiilor art. 7 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, în sensul că este obligatorie realizarea procedurii prealabile în cazul unui act administrativ cu caracter normativ care nu și-a epuizat efectele juridice, dar care a intrat în vigoare și a produs efecte juridice, cum este cazul ordinului comun atacat, ar pune probleme din perspectiva clarității legii. O interpretare a legii în sensul
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
incidente doar în cazurile în care cererea de suspendare vizează ocrotirea unui interes public și că prin cererea de chemare în judecată a cerut suspendarea efectelor Ordinului comun nr. 23/15/2021, în ceea ce îl privește. Măsura suspendării executării unor acte administrative cu caracter normativ este dispusă de instanțele judecătorești în considerarea situației particulare a reclamantului, dar și a unor acțiuni ale acestuia, întinderea în timp a efectelor acestei măsuri depinzând, în egală măsură, și de conduita sa. A mai arătat că
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
efectelor acestei măsuri depinzând, în egală măsură, și de conduita sa. A mai arătat că în contextul legislativ actual nu poate fi reținută aplicabilitatea dispozițiilor art. 5 alin. (3), hotărârile judecătorești prin care a fost dispusă suspendarea executării unor acte administrative cu caracter normativ producând efecte exclusiv inter partes, fără a vătăma interesul public ocrotit de dispoziția legală. Referitor la nelegalitatea H.G. nr. 1.065/2021, reclamantul a precizat că, după încetarea stării de urgență, Guvernul a înțeles să prelungească mereu cu perioade
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
nr. 1/1995, Rezoluția Parlamentului European din 13.11.2020 și a concluzionat că pentru a se restabili ordinea constituțională și democrația în România este necesar ca instanța să suspende și să anuleze dispozițiile din hotărârea de Guvern atacată. Referitor la nelegalitatea operațiunilor administrative care au stat la baza emiterii H.G. nr. 1.065/2021, reclamantul a arătat că aceasta a fost emisă la propunerea CNSU, iar nu la propunerea MAI, iar întrucât dispozițiile imperative ale art. 4 alin. (1) au fost eludate, H.G. nr. 1.065/2020
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
A mai arătat că obligațiile instituite în sarcina autorităților executive, prin art. 4^1, art. 4^4, art. 4^5 și art. 4^6, de a dispune „măsuri și acțiuni“ sunt formulate într-un mod generic și lipsit de predictibilitate. Prin emiterea unor acte administrative cu caracter normativ, de rang infralegal, este determinată o stare de incertitudine juridică, deoarece reglementarea primară, fiind neprevizibilă, lipsită de rigurozitate, oferă autorităților administrative o marjă extrem de largă de apreciere și, în același timp, discreționară în privința acțiunilor și
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
și acțiuni“ sunt formulate într-un mod generic și lipsit de predictibilitate. Prin emiterea unor acte administrative cu caracter normativ, de rang infralegal, este determinată o stare de incertitudine juridică, deoarece reglementarea primară, fiind neprevizibilă, lipsită de rigurozitate, oferă autorităților administrative o marjă extrem de largă de apreciere și, în același timp, discreționară în privința acțiunilor și măsurilor ce pot fi dispuse. A menționat reclamantul că, prin jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat de principiu că „prin nicio lege nu se
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
și de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, raportat la art. 20 din Constituția României, ca urmare a faptului că nu i se permite, în mod nelegal, ca fondul plângerii care vizează încălcarea unor drepturi fundamentale prin actul administrativ atacat să fie analizat de către o instanță. A concluzionat că nu există niciun temei de drept pentru admiterea excepției lipsei de interes actual invocată de instanță din oficiu, iar admiterea acestei excepții echivalează cu încălcarea dreptului la un proces
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
de art. 6 CEDO, respectiv a dreptului de acces la o instanță, motiv pentru care a solicitat respingerea excepției ca netemeinică și nelegală. ... I. Soluția primei instanțe Prin Sentința civilă nr. 44 din 7.05.2021 Curtea de Apel Brașov, Secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția lipsei de interes; a respins ca lipsită de interes acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul Secu Cristian Adrian în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Sănătății și a respins ca
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
excepției ca netemeinică și nelegală. ... I. Soluția primei instanțe Prin Sentința civilă nr. 44 din 7.05.2021 Curtea de Apel Brașov, Secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția lipsei de interes; a respins ca lipsită de interes acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul Secu Cristian Adrian în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Sănătății și a respins ca lipsită de interes cererea de suspendare. ... II. Calea de atac exercitată Împotriva Sentinței nr. 44 din 7.05.2021 a
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]