35,844 matches
-
Alex, spuse ea printre lacrimi, și Ina făcu o pauză, Alex, Olga mi-a spus, mi-a spus...dar înăbușită de un plâns pe care nu reușea să și-l stăpânească, nu putu să articuleze nici un cuvânt. - Calmează-te dragă, adună-ți cuvintele... și spune-mi te rog, ce te-a adus în această stare? Pentru un moment, Ina păru că își revenise, dar când încercă să-i mărturisească cauza suferinței sale, izbucni din nou într-un plâns hohotit. Reuși totuși
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
Alex, al nostru e cel mai important! Simt că nu mai am mult și mă prăbușesc.Îți dai seama că mi-au cedat nervii, am devenit nerăbdătoare, irascibilă. În sufletul meu s-a deschis o grotă în care s-au adunat atâtea lacrimi, că dau în afară, de plină ce e. Nu mai pot, nu mai pot...! Și Ina izbucni într-un plâns care-i zgudui întreaga ființă, asemenea unui copac aflat în calea unor vânturi vijelioase. - Tu crezi că eu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
avem tribunalul nostru, sfatul de bătrâni ai șatrei. Ei judecă și eu stau chezășie ca judecata să fie dreaptă, fără părtinire. Uneori judecata poate dura și o săptămână. - Și atunci!? - Văzând că cei împricinați nu ajung la nici o înțelegere, se adună cinci, șase babe, vin la locul judecății, se întorc cu spatele, își ridică fustele cât pot de sus și învinuiții o iau la sănătoasa de teamă să nu fie spurcați. Procesul se termină și părțile se împacă. - Asta e un
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
atâtea vise; să le potolească sau să le dea aripi. Ei își oglindesc chipul în lumina lunii și culeg stelele de pe bolta înaltă și când bântuie furtuni, își iau țigăncile, le duc în cort și le pun sub perne stelele adunate în taină, în nopțile de veghe. Și să vă mai spun ceva: pentru țiganii noștri, durerea și lipsa sunt atât de trecătoare că li se par că nici n-au fost. În timp ce bulibașa vorbea cu avocatul s-a apropiat de
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
fata lui Vijelie ce ar fi putut sau nu să devină mireasa lui Vișinel. Alte treburi îi mânau pe Lisandru și Rafira, ca și pe oamenii șatrei, pe drumurile vieții lor pline de atâtea hârtoape nevăzute. * Vișinel începu să-și adune câteva scule, puse nicovala în fața cortului și continuă să lucreze la o tingire începută cu o săptămână în urmă, ascultând fiecare bătaie a ciocanului ca pe un cântec ce voia neapărat să-i prindă zborul de pasăre măiastră. Bucata de
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
Zorul îi făcuseră să nu vândă nimic din marfa aflată în căruțe. Ghicitoarele sau fetele ce-și etalau de regulă bidinelele cu câteva fire de păr de porc, muiate din belșug în smoală, nu coborâră din căruțe ca să poată să adune ceva de-ale gurii. Întreaga provizie a fiecărui sălaș se rezuma la câteva străchini de fasole, o traistă de mălai și câteva cepe. Ori, dacă ar fi poposit la marginea unui sat, în ceaunele lor ar fi plutit și ceva
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
întrebau mereu: Acesta să fie oare copilul nostru? La plecarea copiilor din biroul comandantului Ina îi conduse cu ochii, mai ales pe Vișinel, având inima strânsă ca un ghem de emoție, cu sufletul lăcrimat ca orice mamă care acum își adunase toate nădejdile într-un singur buchet. Își găsise oare fiul? Și dacă da, cât de puține lucruri știa despre el! Rafira se mulțumi să-l măsoare pe Mihăiță din cap până în picioare, neschițând vreun gest din care să reiasă trăirile
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
Iorgu Stănescu. Noaptea cuprinsese întinderile. În depărtări, se auzeau, ca ultime arpegii pe cale să se stingă, trâmbițele unor cocoși întârziați. Întreaga șatră dormea somn de piatră. Vântul se cumințise, nu mai lătra a pustiu. Luna, cu fărașul ei de aramă, aduna cu hărnicia unei gospodine, puzderia de scântei din spuza focurilor mocnite, pentru a aprinde și în alte seri stelele de pe catifeaua nopții. Prin mohor, un greiere își torcea nostalgicul său cântec. Câinii tolăniți sub căruțe visau la bucata de mămăligă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
spre ținuturi pustiite pentru a se pierde în neant. Nu voia cu nici un chip ca acestea să-și facă cuib în șatra sa. Se simțea ca un copac doborât de furtuni nelegiuite și neașteptate. Nu bănuise niciodată că se pot aduna atâtea neliniști și tristeți în ființa sa. Câte lacrimi au vărsat țiganii în lungul drum prin hățișurile lumii, nimeni nu știe. Cuvintele bunicului său, rostite înainte de a se muta pe alt tărâm, îi reveneau mereu, ca o tristă aducere aminte
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
Cum să-mi las eu băiatul, bulibașă!? Cum să mi-l dau de lângă mine? Uite, simt în aceste clipe cum îmi sângerează inima. Mai bine îmi pun capăt zilelor, decât să mi-l înstrăinez, spuse ea. - Te sfătuiesc să-ți aduni mințile acasă... Te înțeleg! Tu crezi că mie îmi vine ușor să vă îndemn la un asemenea pas!? Dar e singurul drum bun din cele mai rele, așa să știți voi, Lisandre, și tu Rafiro! Să trăiți cu gândul că
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
Crezi tu că așa te poți menține la suprafață!? Viața e chiar mai dificilă decât înotul. În ochii Inei se stinse o duioșie plină de tristeți de parcă băuse în acele clipe ceea ce mai rămăsese în cupa amărăciunilor în care se adunaseră, de-a lungul timpului, atâtea și atâtea încercănări. - Nu se poate să nu se poată să izbândesc, o să vedeți... - Știm dragul meu, că niciodată nimeni nu va putea respira în locul tău, dar ne simțim datori, răspunzători, să-ți arătăm un
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
aria cerută. Deși emoțiile își spuneau cuvântul în cel mai înalt grad, el era hotărât să le stăpânească; nu era nici timpul și nici locul să le semnaleze prezența. După ce întâlni ochii concurentului, președintele înțelese că acesta este pregătit să adune de pe strune cu arcușul său toate notele, așa cum le înscrisese marele maestru, și să le aducă în sala de concurs. Într-o așteptare plină de curiozitate, membrii comisiei fură impresionați de modul în care candidatul interpretase această partitură de Bach
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
între ficțiune, memorialistică, monografie, eseu, o carte cu amintiri din copilărie își nu numai), concepută și materializată nu doar de scriitorul, ci și de publicistul Sorin Cotlarciuc, al cărui exercițiu jurnalistic este valorificat și în paginile pe care le-a adunat prin vreme sub numele său. Cîteva din capitolele volumului îUn argument în plus, Ursita copilăriei furate, Liceu, paradis al 6 tinereții mele) sunt o adevărată cronică a unei copilării distruse de nenorocirile, de nelegiuirile pe care dictatura comunistă le-a
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
implica mai puțin în viața de familie, fiind ocupat tot timpul cu biserica, de unde aducea colaci, pomeni și prescuri, cu atelierul și cu bodega din capătul uliței. Ea făcea legea în casa cu două camere și o bucătărie, unde ne adunam când pregătea ceva deosebit, o alivancă sau un balmoș ciobănesc, fie un tocin din cartofi rași, ori nelipsitele scârjele coapte pe plita încinsă și stinse cu lapte acru sau chișleag. Festinul se-ncheia cu procesiunea ghicitului în bobi de porumb
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
în perioada verii, bunica Ecaterina recolta o parte din știuleți de pe tujlean, îi desfăca și usca boabele pe vatra sobei. Apoi, neastâmpăratul Sâlică era sancționat cu învârtirea coarbei unei râșnițe rudimentare de mână, câteva ore bune și plictisitoare, până se aduna făina de-o mămăligă. Într-o zi de marți, când era piață mare la Gura Humorului, bunica a avut neinspirata idee să-l trimită după un tăbuioc cu mălai pe Sâlică, cu trenul. Cum trenurile epocii erau rare și aglomerate
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
știut să-și facă viața cât mai plăcută, folosindu-se de obiceiurile strămoșești, care astăzi ne par naive și demodate. Pe câmpul din preajma Gârlei Morii, moara bunicii Ileana, duminica și în zilele cu cruce roșie din calendarul creștin ortodox, se adunau feciorii și fetele din parohie îmbrăcați cu straiele de sărbătoare, la horă. Pe ritmul muzicii unui cobzar, Vasile Ignatescu zis Puliganul și a unui scripcar, Dumitru Balmuș, excelau în joc o pleiadă de flăcăi de gospodari : Vasilică Ilie a Aureliei
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
m-a consiliat și sprijinit de la distanță în multe ocazii când eram în impas, aspecte pe care le voi relata pe parcurs. Colonelul Mișu Sasu, cum îl cunoșteau cei mai apropiați, era ca un mit al familiei, căci toți ne adunam în jurul său când venea acasă cu cadouri din străinătate pentru rudele și vecinii curioși. Păcat că din Primăria Vama nu s-a gândit cineva să-1 propună, înainte de anul 1989, pentru a i se conferi titlul de cetățean de onoare al
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
și vremurile de răscruce dinaintea primei conflagrații mondiale nepermițându-i continuarea școlii. Cu toate astea, talentul său înnăscut a scos la iveală zvâcniri lirice și incantații memorabile, publicate în perioada interbelică în „Glasul Bucovinei” și în „Gazeta Poporului” de la Suceava, adunate în volumul de poezii populare publicat în 1922 sub titlul Și vechi, și noue... urmat de o carte de cântece intitulată În războiu și după războiu. Combatant în primul război mondial, în iarna anului 1915 se îmbolnăvește grav, degerându-i
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
metaforă, mi-am golit dorurile și durerile mistuite-n memorie, printr un fir narativ curgător, înspre răbdarea cititorului. Durerea fizică se uită repede, dar durerea sufletească și umilința nu se pot uita niciodată. Acel sistem de reguli inumane impuse, a adunat în mine ura și revolta mocnită, gândindu-mă cu naivitate la sintagma „Totul se plătește”. Dar nu toți au plătit pe planeta Pământ, iar din preasfintele ceruri, notele de plată ajung după anilumină. Am regretul sincer că nu posed acea
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
ca mireasa Dă din fund ca cățeaua, hopa! Strigătura era mai lungă și cam vulgară, oamenii de pe stradă curioși să vadă un urs care dansează de se rupe în figuri, culcându-se pe jos imitând mișcările ordonate de țigan, se adunau ciucuri și aplaudau, iar la finalul reprezentației aruncau câte un bănuț în tingirea multifuncțională a ursarului. Fascinat de capitala Ardealului, recomand celor care vizitează Clujul, să nu uite a intra măcar pentru o oră în renumita Grădină Botanică, un verosimil
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
de izvor. * Pe cât socot, iarna era mai greu să ne îmbunătățim meniul pe cont propriu, totuși, dacă se iveau, nu pierdeam ocaziile tradiționale, când, la Ignat, înainte de Sfântul Crăciun, vecinii sau rudele își sacrificau porcii, îngrășați un an întreg. Ne adunam de dimineața devreme și asistam la protocolul de înjunghiere, după care urmau pârlirea la foc de surcele, paie sau tujleni, îmbăierea într-o covată cu uncrop și raderea primului strat de piele, astfel încât să rămână un țesut neted, gălbui, foarte
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
aghesmuit” și de întins mâna după bani, se retrăgea la Casa Parohială. După socoteala unor cârcotași, care de altfel păreau a fi persoane de bună-credință, la Bobotează popa strângea bani pentru cel puțin o mașină nouă, iar cu ce mai aduna în Ajunul Crăciunului, când umbla cu „Icoana” din casă-n casă, în doi-trei ani își amortiza darul oferit la Epitropie pentru numirea sa în Parohie. Stau și mă gândesc că prin unele sate izolate și sărace din munți sau de pe
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
chiar ceferiști: mecanicii de locomotivă ce făceau manevră în stația Vama, Eftimie îportar) Pavel îfundaș central), „Omul de gumă” îîi mai știu doar porecla, fundaș drept), impiegatul Ghiță Flutur îfundaș stâng), toți componenți ai echipei locale „Bradul” Vama. După-masa ne adunam pe câmpul Morii bunicii Ilinca, cu prietenii cei de dincolo de calea ferată: Ianu și Vasile Balmuș, Ilie Stanciuc, Luțu și Mircea Puiu, Ionel și Valerică Lucuțar, tripleta fraților Puiu - Niculai, Costan și Dragomir -, Ghiță Belei, Costică și Traian Lucan, Ghiță
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
nu agreau acest folclor colorat, erau asimilați mironosițelor și trimiși la promenadă, să plimbe „ursul”, vorba cântecului: „Pleacă, pleacă, mâine o să-ți treacă”! Simțeam că partenerii mei de năzdrăvănii, parascovenii și matrapazlâcuri, apăruți probabil după ce a tunat și i-a adunat, de s-a întâlnit tusea cu junghiul, iar capul lor de retardați care avea muci în creier și era „plin de șmecherii ca WC-ul de hârtii”, mă stimulau întruna să le luminez bezna minții și să-i fac fericiți
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
ordonat, bazat fiind pe discreția subalternilor mei, dublarea cantității de trotil și azotat de amoniu, efectul acestora devenind devastator asupra vilei prezidențiale, care a rămas fără acoperiș și fără geamuri. Consecințele, catastrofale la prima vedere, erau o defulare a umilințelor adunate în conștiința mea, în procesul de formare a „omului nou” prin educația de tip comunist. Mare păcat, că acest drum strategic și pitoresc care face legătura între Tara Făgărașului și Tara Sibiului, este închis, mai bine de jumătate de an
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]