144,219 matches
-
în colegiul de conducere. ... 36. Se susține că se ajunge la o componență nedemocratică a colegiilor de conducere a instanțelor/Înaltei Curți de Casație și Justiție/Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, micșorându-se numărul membrilor aleși de adunările generale, și la creșterea influenței președinților. ... 37. Se critică faptul că, potrivit art. 58 alin. (4) și (5) din legea supusă controlului, sistemul de repartizare aleatorie va fi auditat extern doar sub aspect tehnic, nu și sub aspectul posibilelor eludări
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
secție care participă la soluționarea cauzei. ... 79. În ce privește critica privind prevederile art. 30 alin. (1), în sensul că „sunt diminuate puterile colegiului de conducere și se creează confuzie cu atribuțiile care ar trebui să revină în mod automat adunării generale“, apreciază că este nefondată, întrucât, potrivit textului de lege criticat, conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție este asigurată de președintele acesteia, vicepreședintele acesteia, precum și de Colegiul de conducere. Așadar, nu se susține afirmația autorilor sesizării potrivit căreia
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
ci, dimpotrivă, dau expresie acestora. ... 101. Consideră că nu este întemeiată nici critica privind diminuarea puterilor Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție și crearea unei confuzii cu atribuțiile care ar trebui să revină în mod normal adunării generale. Astfel, pe de o parte, atribuțiile Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt cvasiidentice cu cele reglementate anterior de lege și de Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
atribuțiile Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt cvasiidentice cu cele reglementate anterior de lege și de Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar, pe de altă parte, atribuțiile adunării generale a acestei instanțe sunt distinct reglementate de lege. ... 102. Cu privire la criticile formulate față de dispozițiile art. 31 alin. (4) din lege precizează, cu referire la colegiul de conducere al instanțelor judecătorești, că acesta este un organism colegial
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
31 alin. (4) din lege precizează, cu referire la colegiul de conducere al instanțelor judecătorești, că acesta este un organism colegial format din judecători cu funcții de conducere și de execuție din cadrul instanței, aceștia din urmă fiind aleși de adunarea generală a judecătorilor, organism colegial care hotărăște cu privire la problemele generale de conducere ale instanței stabilite de lege în competența sa. Legiuitorul a prevăzut atât exercitarea de către președintele instanței a unor atribuții manageriale, în scopul organizării eficiente a
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
căror responsabilitate legală pentru actul managerial este inexistentă. Soluția propusă prin norma criticată menține un rol deliberativ al colegiului de conducere în anumite probleme manageriale, iar în cadrul acestuia sunt reprezentați în continuare judecători (cu funcții de execuție) aleși de adunarea generală a judecătorilor instanței. ... 103. Referitor la critica adusă art. 58 alin. (4) din lege arată că auditul are ca obiect identificarea și remedierea oricărei vulnerabilități a sistemului, astfel cum rezultă din redactarea normei, inclusiv a celor de natură să
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
conducere hotărăște cu privire la problemele generale de conducere ale instanței stabilite de lege în competența acestuia. (...) (3) Președintele, vicepreședinții, președinții de secții și 4 judecători, câte unul de la fiecare secție, aleși pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor, constituie colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Când se dezbat probleme economico-financiare și administrative, la ședințele colegiului de conducere participă managerul economic al Înaltei Curți de Casație și Justiție, care are vot consultativ
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
Art. 54 alin. (2) și (5): (2) Colegiile de conducere au următoarea componență: a) la curțile de apel și tribunale: președintele, vicepreședintele sau vicepreședinții, după caz, președinții de secție și 2 judecători, aleși pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor; ... b) la tribunale specializate și judecătorii: președintele, vicepreședintele sau vicepreședinții, după caz, președinții de secție, după caz, și 2 judecători, aleși pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor. (...) ... (5) Hotărârile colegiului de conducere
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
aleși pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor; ... b) la tribunale specializate și judecătorii: președintele, vicepreședintele sau vicepreședinții, după caz, președinții de secție, după caz, și 2 judecători, aleși pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor. (...) ... (5) Hotărârile colegiului de conducere se adoptă cu votul majorității membrilor săi. Votul președintelui instanței este decisiv în caz de paritate de voturi. ... – Art. 57: (1) Colegiile de conducere stabilesc compunerea completurilor de judecată la începutul anului
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
Înalta Curte de Casație și Justiție este constituit din procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorii-șefi de secție și 2 procurori aleși pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a procurorilor. (3) Dispozițiile art. 54 alin. (4)-(10) se aplică în mod corespunzător. Votul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este decisiv în caz de paritate de voturi. ... – Art. 90 alin.
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
a doua: (2) Colegiul de conducere al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este constituit din procurorul-șef al direcției, adjuncții acestuia, procurorii-șefi de secție și 2 procurori aleși pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a procurorilor. (3) Dispozițiile art. 54 alin. (4)-(10) se aplică în mod corespunzător. Votul procurorului-șef al direcției este decisiv în caz de paritate de voturi. ... – Art. 93: (1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
97 alin. (2) și alin. (3) teza a doua: (2) Colegiul de conducere al Direcției Naționale Anticorupție este constituit din procurorul-șef al direcției, adjuncții acestuia, procurorii-șefi de secție și 2 procurori aleși pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a procurorilor. (3) Dispozițiile art. 54 alin. (4)-(10) se aplică în mod corespunzător. Votul procurorului-șef al direcției este decisiv în caz de paritate de voturi. ... – Art. 107 alin. (2): „(2) Colegiile de conducere ale parchetelor de pe
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
107 alin. (2): „(2) Colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângă curțile de apel sunt constituite din procurorul general, adjunctul sau adjuncții acestuia, după caz, procurorii-șefi de secție și 2 procurori aleși pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a procurorilor. Votul procurorului general este decisiv în caz de paritate de voturi. “ ; ... – Art. 115 alin. (1): „Institutul Național al Magistraturii este condus de un director, ajutat de 2 directori adjuncți, numiți și revocați de Plenul Consiliului Superior al
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
ceea ce privește prevederile art. 30 alin. (1) din lege se susține că sunt diminuate puterile Colegiului de conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție și se creează confuzie cu atribuțiile care ar trebui să revină în mod normal adunării generale, încălcându-se prevederile art. 1 alin. (3) și (5) și art. 124 alin. (3) din Constituție. Prin legea criticată, colegiului de conducere a Înaltei Curți îi este diminuată puterea prin faptul că acesta hotărăște doar cu privire la problemele
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
art. 124 alin. (3) din Constituție. Prin legea criticată, colegiului de conducere a Înaltei Curți îi este diminuată puterea prin faptul că acesta hotărăște doar cu privire la problemele generale de conducere. Se intră astfel pe domeniul de competență al adunării generale, fiind încălcat art. 124 din Constituție, și este neclar ce rol mai poate avea în aceste condiții adunarea generală. ... 140. Curtea observă că afirmațiile autorilor sesizării nu susțin pretinsa neconstituționalitate a prevederii de lege criticate, având în vedere că
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
prin faptul că acesta hotărăște doar cu privire la problemele generale de conducere. Se intră astfel pe domeniul de competență al adunării generale, fiind încălcat art. 124 din Constituție, și este neclar ce rol mai poate avea în aceste condiții adunarea generală. ... 140. Curtea observă că afirmațiile autorilor sesizării nu susțin pretinsa neconstituționalitate a prevederii de lege criticate, având în vedere că atribuțiile colegiului de conducere și cele ale adunării generale sunt distinct individualizate în cuprinsul legii, diferențiindu-se net și
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
și este neclar ce rol mai poate avea în aceste condiții adunarea generală. ... 140. Curtea observă că afirmațiile autorilor sesizării nu susțin pretinsa neconstituționalitate a prevederii de lege criticate, având în vedere că atribuțiile colegiului de conducere și cele ale adunării generale sunt distinct individualizate în cuprinsul legii, diferențiindu-se net și acoperind problematici clar determinate. Astfel, atribuțiile Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt enumerate la art. 31 alin. (1) din lege, iar cele ale adunării
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
adunării generale sunt distinct individualizate în cuprinsul legii, diferențiindu-se net și acoperind problematici clar determinate. Astfel, atribuțiile Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt enumerate la art. 31 alin. (1) din lege, iar cele ale adunării generale a judecătorilor Înaltei Curți sunt precizate expres la art. 32 alin. (2) din lege. Astfel, în esență, colegiul de conducere aprobă Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă, precum și statele de funcții și de personal ale Înaltei Curți de
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
de funcții și de personal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție; aprobă înființarea completurilor de judecată, compunerea acestora și listele de permanență corespunzătoare; organizează și supraveghează rezolvarea petițiilor; propune proiectul de buget al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Adunarea generală a judecătorilor se întrunește pentru aprobarea raportului anual de activitate; aprobarea proiectului de buget al Înaltei Curți de Casație și Justiție; alegerea și revocarea membrilor aleși ai colegiului de conducere al Înaltei Curți; alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
2) și ale art. 107 alin. (2) din lege se critică, în esență, faptul că includerea de drept în colegiul de conducere a președintelui, a vicepreședinților, a președinților de secții și alegerea unui număr foarte mic de alți magistrați în adunarea generală sunt de natură să transforme colegiile de conducere în echipa de suport a președinților de instanță, cu încălcarea prevederilor art. 1 alin. (3) și ale art. 124 alin. (3) din Constituție. Or, componenta decizională ar trebui să revină tuturor
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
colegiul de conducere, pentru că în reglementarea criticată se ajunge la o componență nedemocratică a colegiilor de conducere a instanțelor/Înaltei Curți de Casație și Justiție/Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, micșorându-se numărul membrilor aleși de adunările generale, și la creșterea influenței președinților. ... 148. În ceea ce privește prevederile art. 30 alin. (5) din lege, Curtea reține că se critică posibilitatea Colegiului de conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție de a funcționa fără numărul legal
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
conducere rezultă în mod inechivoc din trimiterea expresă pe care textul de lege criticat o face la dispozițiile alin. (3) și (4) ale art. 30, potrivit cărora membrii colegiului de conducere sunt aleși pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor, iar în caz de vacantare a unui loc de membru ales se vor organiza alegeri pentru desemnarea unui nou membru, în termen de cel mult 30 de zile de la vacantare. Așadar, nu este vorba despre o
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
temeiul Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării cu modificările şi completările ulterioare, prin Ordinul Ministrului Economiei şi Comerţului nr.183/14.04.2005. Structura organizatorică a societăţii Structura de guvernare a societății este structurată pe 3 niveluri ierahice, după cum urmează: Adunarea Generală a Acţionarilor, Consiliul de Administraţie, Conducerea executivă. Adunarea Generală a Acţionarilor este organismul societății care decide asupra Strategiei societăţii. Administrarea societăţii se face în sistemul unitar, de către un Consiliu de Administraţie, compus din 3 administratori numiți prin ordin
PLAN din 28 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261367]
-
privatizării cu modificările şi completările ulterioare, prin Ordinul Ministrului Economiei şi Comerţului nr.183/14.04.2005. Structura organizatorică a societăţii Structura de guvernare a societății este structurată pe 3 niveluri ierahice, după cum urmează: Adunarea Generală a Acţionarilor, Consiliul de Administraţie, Conducerea executivă. Adunarea Generală a Acţionarilor este organismul societății care decide asupra Strategiei societăţii. Administrarea societăţii se face în sistemul unitar, de către un Consiliu de Administraţie, compus din 3 administratori numiți prin ordin de ministru și confirmați de Adunarea Generală a Acţionarilor
PLAN din 28 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261367]
-
Administraţie, Conducerea executivă. Adunarea Generală a Acţionarilor este organismul societății care decide asupra Strategiei societăţii. Administrarea societăţii se face în sistemul unitar, de către un Consiliu de Administraţie, compus din 3 administratori numiți prin ordin de ministru și confirmați de Adunarea Generală a Acţionarilor, pe o perioadă determinată de 4 plus încă 2 luni. Competenţele Consiliului de Administraţie au fost stabilite prin prevederile Statutului Societăţii şi sunt completate de prevederile Legii societăţilor comerciale nr. 31/1990, republicată cu modificările şi completările ulterioare
PLAN din 28 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261367]