7,836 matches
-
și în alte contexte. • Punctele de sprijin (schelele construcției) date privesc: facilitarea condițiilor, motivarea acțiunilor, actualizarea experienței anterioare, flexibilizarea activității, sugerarea de alternative, punerea în diferite situații și contexte, sprijinirea comunicării și colaborării sau a formulării de ipoteze sau a afirmării metacogniției sau a sugerării de deschideri noi. • Situații constructiviste facilitate: de integrare în experiența anterioară, de rezolvare prin comparare a diferite contexte, de inițiere în cunoașterea științifică, de schimbare a perspectivei de abordare a sarcinii, de analiză a diferențelor între
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cu metodologia de înțelegere și rezolvare a problemelor, în căutarea critică de semnificații ale experienței acumulate și a posibilităților proprii pentru noua construcție, în autocontrolul, autoevaluarea și autoreglarea cunoașterii, în a reflecta asupra propriei activități cognitive, în a descifra perspectivele afirmării, în a lua decizii raționale, în a-și diversifica alternativele procedurale. Soluții metodologice de facilitare, de optimizare a metacogniției în procesul construirii cunoașterii: prin formularea de întrebări variate asupra evoluției proceselor de construire a cunoașterii proprii, formularea de reflecții și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a cerceta și a adapta la mediul pedagogic dat. O astfel de abordare satisface obiectivul elaborării de instrumente eficiente, necesare educatorului, care să concretizeze aceste preocupări, incluse clasic în "pregătirea pentru activitate", unde își poate manifesta înțelegerea problemei, dar și afirmarea creativității manageriale, aici (proiectare, organizare, decizie, coordonare, evaluare, reglare) a realizării scopurilor educative în diferite categorii de activități. Într-o primă fază de schimbare a stilului clasic de pregătire a activității, pe fondul teoriei behavioriste, a găsirii condițiilor pentru o
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
releva atunci înțelegerea, cercetarea, perfecționarea relației: • între baza științifică pedagogică, interdisciplinară (constructivistă acum) și concretizarea ei în proiecte-construct, • între proiectele-instrument flexibilizate conceptual și metodologic și realitatea contextului pedagogic centrat pe educat, necesar formării prioritare a competențelor educaților, • între nivelul formării, afirmării competenței educatorului care implică aici reflecții proprii, acțiuni-cercetare și mobilizarea variatelor resurse achiziționate de către educați, în rezolvarea situațiilor-problemă, în baza facilitării, îndrumării, stimulării, metacogniției, • între experiența analizată critic continuu și nevoia adaptării la diversificarea contextelor, situațiilor concrete sau corelate interși
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
programarea riguroase, exacte, strict aplicative a unui model prescris, esențial nemodificabile în raport cu dinamica contextului, a evoluției educaților. Proiectarea centrată pe formarea competențelor: • promovează evoluția, dezvoltarea, alternativele, ipotezele cu soluții perfectibile, reglarea chiar în desfășurare, • identifică obstacolele, ambiguitățile și soluțiile posibile, afirmarea creativă, • permite conceperea pe o durată variabilă și pe obiective generale și specifice, cu rute diferite de parcurs, • permite o mai bună comunicare și interacțiune între cei implicați, • reconsideră rolurile clasice ale lor, • promovează negocierea și consensul, • permite o mai
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
progresivă a unor procedee de învățare activă. Or, tocmai această atenție dată progresiv, diversificat a metodologiei active, fundamentată și pe teorii noi ale învățării sau pe schimbarea de orientare către alte tipuri de așteptări postșcolare, în timp a condus la afirmarea paradigmei noului design. Acesta, ca proiectare de tip cognitivist și apoi constructivist sau ca proiectare bazată pe rezolvarea de situații-problemă complexe, a fost promovată de către importanți cercetători (apud Joița E, 2006, pp. 125-270) Dar se insistă acum și pe altă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pe doar o teorie a învățării, la evidențierea priorității aspectului alternativelor, flexibilității metodologice ale facilitării contextului adecvat, ale îndrumării, sprijinirii educaților în construcția înțelegerii și rezolvării situații-problemă date, în mobilizarea resurselor proprii achiziționate aici, în exersarea prioritară a competențelor, în afirmarea interactivă a educaților. Ceea ce implică chiar modificarea abordării instruirii clasice, încă tot astfel tratată, deși problematica ei a marcat evoluții importante. ► Conceperea perfecționată a designului, pe fondul schimbării abordării instruirii, oferă educatorului explicit puncte de sprijin (cognitive, instrumentale, sociale, afective
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
informațiilor de oferit (exemple, descrieri, criterii de analiză, experiențe anterioare, instrumente, probleme diversificate), necesare pentru angajarea activă și reflexivă a educaților, oportunități, pentru folosirea feedbackului în consilierea diferențiată în obținerea performanței, dar și pentru activarea elementelor de motivare intrinsecă, de afirmare a metacogniției. Într-o asemenea proiectare, spre deosebire de clasica planificare sau elaborare a unui plan de activitate, importantă nu este inserarea detaliată a informațiilor (adesea limitată la prezentarea conținutului de transmis) și a enumerării de metode. Ci designul nou trebuie să
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
conturat noi ipoteze și soluții pentru dezvoltarea activității sau pentru acțiuni-cercetare. Doar numai și analizând fiecare dintre fazele inserate, chiar și numai a acestor modele de design clasic, putem deduce nevoia eliberării din rigiditatea designului de tip programare standard, a afirmării complexității proiectării unei activități centrate pe educați, ca și posibilitatea construirii a numeroase alternative de microproiecte, ca modele secvențiale. Ele pot pune accent pe unul sau altul dintre aceste aspecte, încât fiecare educator își poate demonstra deosebit de diversificat competența de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cercetare și rezolvare de situații-problemă în instruire, poate fi verificată și concretizată chiar prin apelul la paradigma alternativelor metodologice în perfecționarea formelor clasice (lecții) ale organizării activităților. Este un pas al educatorilor către trecerea de la planificarea, designul instrucțional behaviorist la afirmarea competenței proiective necesară în instruirea centrată pe formarea competențelor educaților. Într-o unitate de învățare, ca sistem (capitol, precizat în programa curriculară), lecțiile se definesc clasic după sarcinile dominante (pe categorii de obiective) ale activităților în parte, având o anume
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
eficientă a acestora ca resurse. ► Date fiind noile roluri ale educatorului în instruirea constructivistă, centrată pe învățarea proprie a educaților, atunci proiectarea să implice, să prevadă și elemente de management și leadership: organizare, coordonare, decizie, îndrumare, comunicare, colaborare, participare, negociere, afirmarea reflecțiilor, utilizarea continuă a feedbackului, reglarea, afirmarea metacogniției. ► Dar deconstrucția-construcția-reconstrucția au loc și la nivelul educatului, situat în centrul formării, căci apelează la experiențele cognitive și procedurale anterioare, le descompune și le utilizează selectiv în noua cunoaștere, prelucrează noul și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
noile roluri ale educatorului în instruirea constructivistă, centrată pe învățarea proprie a educaților, atunci proiectarea să implice, să prevadă și elemente de management și leadership: organizare, coordonare, decizie, îndrumare, comunicare, colaborare, participare, negociere, afirmarea reflecțiilor, utilizarea continuă a feedbackului, reglarea, afirmarea metacogniției. ► Dar deconstrucția-construcția-reconstrucția au loc și la nivelul educatului, situat în centrul formării, căci apelează la experiențele cognitive și procedurale anterioare, le descompune și le utilizează selectiv în noua cunoaștere, prelucrează noul și vechiul cu propriile mecanisme mentale, rezultând o
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
problemelor didactice, implicate în sprijinirea inițierii în cunoașterea științifică. Motiv pentru care s-a propus corectarea, dar arătând și continuitatea, sintagmei behavioriste Instructional Design prin Designing Constructivist Learning Environments CLEs (D.H. Jonassen, l999), cu importanța acordată mediului calitativ pedagogic, necesar afirmării rolului central al educaților, în construcția mentală. Într-o proiectare dezvoltată apoi ca o diagramă, se pot insera concentric modurile de rezolvare și îndrumare, sprijinire. 6.6. Principii, metode, instrumente pentru proiectarea constructivistă Proiectarea behavioristă, aplicată în designul instrucțional inițial
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de înțelegere, • prezentarea inițială a sarcinilor ca schemă generală, a instrumentelor, pentru motivare, • prevenirea obstacolelor dar valorificarea erorilor, ca probleme, • organizarea timpului pentru prelucrări, interacțiuni, negocieri, reflecții, • prevederea momentelor de evaluare calitativă, de progres, în context, • prevederea instrumentelor de autocontrol, afirmare a metacogniției, • prevederea situațiilor de colaborare, cooperare, • prevederea de sarcini, probleme de continuat extrașcolar, • prevederea de multiple perspective de concepere, ghidare, facilitare, îndrumare,moderare, • redactarea în formule flexibile a proiectului-produs, construct. Dar în timp, metoda s-a apropiat de abordarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
care îi facilitează declanșarea și menținerea ca instruire centrată pe educat. Adică se verifică rolul său pentru învățarea autentică pe situații reale date, pentru învățarea activă prin explorarea directă și procesare mentală independentă și în colaborare, pentru învățarea motivată de afirmare și succes, pentru învățarea bazată pe construcție autonomă și reflecție, iar apoi pe colaborare și negociere de obiectivizare. În acest sens, educatorul este sprijinit să prevadă și să asigure: situații reale, materiale multiple, condiții ergonomice și de climat emoțional și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ale educaților și ale educatorului pentru dirijare. Dar se detaliază partea asiguratorie a condițiilor necesare învățării autonome și a rolurilor manageriale preventive și de monitorizare, manifestarea contextului fiind însă și în principalele etape ale demersului. Se lasă astfel câmp de afirmare a flexibilității, adaptării raționale la situațiile conturate în clasă sau reflecției asupra diferitelor probleme ivite și pot fi transformate în ipoteze de cercetare. În acest punct, se poate verifica și ipoteza parțială că, dacă proiectarea curriculumului unei activități este concepută
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
acestor elemente învățate deja în același stil și efectuarea recuperărilor, • nivelul capacităților cognitive solicitate în demersul constructivist, • calitatea abilităților implicate în folosirea instrumentelor menționate, • calitatea pregătirii portofoliului proiectării temei, • nivelul consolidării motivației și a atitudinii cerute de această construcție, • stadiul afirmării componentelor competenței proiective în variante și decizionale apoi, • stadiul pregătirii pentru aplicarea rolurilor ca educator constructivist. Matricea construită în acest model CECERE, prin structura și conținutul ei, asigură libertatea, flexibilitatea, afirmarea proprie a educatorului în a menționa succint, iar nu
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
motivației și a atitudinii cerute de această construcție, • stadiul afirmării componentelor competenței proiective în variante și decizionale apoi, • stadiul pregătirii pentru aplicarea rolurilor ca educator constructivist. Matricea construită în acest model CECERE, prin structura și conținutul ei, asigură libertatea, flexibilitatea, afirmarea proprie a educatorului în a menționa succint, iar nu prescriptiv, detaliat: cuvinte-cheie ale situațiilor și problemelor, obiective și sarcini, întrebări și ipoteze metodologice de soluționare, roluri și relații între actori, criterii și așteptări, metode și instrumente, etape și ațiuni, probleme
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
limite, alte alternative posibile ș.a.) Capitolul 7 Evaluarea: paradigma evaluării calitative (formativ-constructiviste și sumativ-integrative) versus paradigma evaluării cantitative (standardizate a randamentului) 7.1. Noi sensuri pentru (macro)paradigma evaluării Reconceperea, reorientarea educației către satisfacerea asteptărilor pregătirii educaților, din perspectiva calității afirmării lor în realitatea complexă viitoare, au modificat sensibil, progresiv după anii '60 și modalitățile de abordare a etapei finale a unui proces educațional proiectat acum curricular. Tot mai multe sisteme educative își pun problema succesului și a performanțelor educatului, dar
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
individuale, a articula selecția cu formarea, a reconcepe curriculumul astfel. • Accentuarea evaluării criteriale a progresului în dezvoltarea personală și profesională, prin raportarea la noi indicatori în aprecierea eficacității rezultatelor formării. • Recursul la situații de evaluare în contexte date de realitatea afirmării socio-profesionale, pentru a descrie cel mai bine de ce este capabil fiecare, ce competențe și la ce nivel sunt formate. • Corelarea rezultatelor variate ale învățării cu analiza activităților, a proceselor, a motivațiilor, a relațiilor interactive, a rolurilor în diferite situații și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
derularea procesului învățării centrate pe educat, de esență constructivistă. Evaluarea formativă oferă informații utile asupra evoluției educatului în timpul programului educațional (cu efecte asupra îndrumării sau a adecvării proiectului conceput anterior), pe când cea sumativ-integrativă oferă judecăți asupra valorii performanțelor obținute prin afirmarea finală a competențelor și a valorii programului desfășurat, în raport cu criteriile precizate. Potrivit lui Ph. Perrenoud (1999, pp. 5-6), evaluarea nu este "o tortură medievală", ci o invenție mai târzie, în secolul XVII, aplicată pentru școala de masă și apoi în secolul
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în vedere și ca o practică socială, un fapt de conduită interactivă, sub două atribute relevante. În primul rând, este un proces de informare asupra diferitelor aspecte ale evoluției și finalizării procesului educațional, potrivit normelor. Apoi este un prilej de afirmare a relațiilor de comunicare, colaborare evaluator-evaluat, asupra valorilor găsite și puse în acțiuni sau asupra relațiilor cu alți evaluatori privind valorile pe care le evaluează, criteriile, utilizarea lor. Nu este aici vorba de evaluarea-măsurare, certificativă, ci de cea formativă, unde
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
alternative metodologice. • Constată realizarea progresului în raport cu elementele contextului. • Provoacă reflecții pe probleme distincte, critice, pe proceduri pentru a găsi oportunități imediate. Formează atitudinea pozitivă de corectare, depășire, de învățare a obținerii succesului, performanței. • Nu descurajează, ci mobilizează. Îndepărtează frustrările. • Susține afirmarea rolului educatorului în leadership. • Învață să se gândească critic și în sistem, pentru a găsi cauze, interrelații, sugestii, colaborare, valorificare a altor experiențe. • Stimulează dialogul variat pentru clarificare, corectare, dezvoltare, noi proiecte. • Facilitează obținerea unui rapid și precis feedback asupra
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
dialog cu educatul, pentru conștientizare, completare, corectare. • Ridică problema managementului comunicării educator-educați-grup Criteriul Evaluarea formativ-constructivistă și în diferite situații, iar educatorul să-și dovedească și competențele ca lider real: în îndrumare, în facilitare, în stimulare, în asigurarea climatului adecvat dialogului, afirmării, a menținerii raportului autoritate-libertate. • Să fie raportată mereu la drumul spre împlinirea obiectivelor generale și specifice date, rezultând astfel urmărirea conștientizată și apreciată critic, constructiv, stimulativ a procesului formării competențelor de învățare, la fiecare educat. Metode și instrumente • Metode pentru
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
o astfel de probă de verificare va depăși modelul clasic și va cuprinde progresiv ca itemi construiți: itemi de pură restituire, itemi de aplicare a unei proceduri, itemi de rezolvare de probleme, itemi de realizare practică (un proiect), itemi de afirmare, reflecții proprii. Realizarea practică a evaluării integrate a competențelor ar însemna precizarea competențelor reprezentative (generale și derivate) pentru profilul evaluat, apoi precizarea celor mai solicitate în viitoarea situație, varierea competenței specifice pentru a vedea integrarea, stabilirea de criterii și indicatorii
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]