6,939 matches
-
și cheamă la o rezistență națională împotriva cotropitorului german. El instalează foarte curînd rețele de rezistență în acest scop, ajungînd astfel într-o totală contradicție cu orientarea oficială a partidului comunist norvegian, care mersese pînă la a refuza să critice agresiunea germană împotriva Norvegiei, din 9 aprilie 1940. Partidul suferă pierderi foarte importante, care-l fac vulnerabil. De asemenea, cînd trupele naziste invadează Franța în iunie 1941, Furubotn nu întîmpină nici o dificultate în a se afirma drept reprezentantul noii linii. Fără
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
și trebuie să fie. Dacă PCI-ul nu mai ocupă prim-planul scenei naționale, el focalizează, în schimb, atenția la nivel internațional. Intervenția sovietică din Afganistan marchează o cotitură în cadrul relațiilor sale externe. Partidul comunist vorbește despre un act de agresiune. În octombrie 1981, comitetul central face URSS-ul responsabil de agravarea tensiunii internaționale, fapt ce constituie o premieră pentru un partid comunist. Relațiile sale cu țările socialiste, îndeosebi cu Uniunea Sovietică, se degradează rapid. În 1981, la congresul PCUS, sovieticii
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
folosit de ce mai multe ori pentru impunerea voinței statului celui mai puternic. Dreptul internațional fiind un “produs al contractului încheiat între voințe libere și egale “ trebuia să aibă ca scop - în concepția lui Nicolae Titulescu - menținerea păcii, interzicerea războiului de agresiune și facilitatea colaborării pașnice între state independente, suverane și egale în drepturi. Fundamentarea juridică și compararea principiilor generale ale dreptului ginților ca bază a raporturilor interstatale reprezintă contribuția cea mai de seamă a lui Nicolae Titulescu la dezvoltarea științei dreptului
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
rostit la 27 mai 1916 spunea: “Principiile dreptului public trebuie să preveleze de acum înainte asupra intereselor particulare a oricărei națiuni. Toate națiunile universului trebuie să instituie un fel de Ligă pentru a reuși ca dreptul să preveleze în contra oricărei agresiuni egoiste, pentru a evita ca o alianță să se ridice în contra altei alianțe. Se va institui o forță colectivă pentru a apăra dreptul, interesul primordial și cel mai important pentru toate popoarele și toate guvernele. Forța aceasta nu va mai
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
condițiile speciale ale fiecărei țări”, până la minimul necesar apărării ordinii interne. Principiul integrității teritoriale a statelor a fost consacrat de articolul 10 din Pactul Ligii Națiunilor în care se stipula obligația membrilor ei “să respecte și să apere, împotriva oricărei agresiuni exterioare, integritatea teritorială și independența politică existentă a tuturor statelor membre.” . Conform Pactului Societății Națiunilor, mijloacele și procedeele care trebuiau folosite în cazul conflictelor, erau: arbitrajul; respectarea unui termen de 3 luni după darea sentinței sau întocmirea raportului de către Consiliu
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
Braziliei, Spaniei și Greciei erau membri ai Consiliului. Competența Consiliului era definită în Pact în mod identic cu cea a Adunării. El avea și unele atribuții proprii, care priveau rezolvarea pașnică a diferendelor, luarea unor măsuri corespunzătoare în cazul unei agresiuni precum și repartizarea mandatelor. Hotărârile Consiliului trebuiau luate cu unanimitate de voturi (nu se calculau voturile statelor care se abțineau). Nu se luau în considerare nici voturile părților implicate în diferendul supus rezolvării. Consiliul se întrunea în sesiuni de trei-patru ori
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
Societății Națiunilor. La 27 august 1928 a fost semnat, între Franța și Statele Unite ale Americii, la Paris, un alt document: Pactul Briand - Kellogg. În total, reprezentanții a 63 de state au semnat acest document care de asemenea condamna războiul de agresiune. Dar “efectul” Pactului Briand-Kellogg a fost unul foarte redus deoarece nu erau prevăzute sancțiuni la adresa statului care ar fi recurs la război. În legătură cu Pactul Briand-Kellog, Titulescu spunea că era vorba de “interesul politic concret al lui Kellog de a avea
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
În prima parte intitulată “Conferința pentru reducerea și limitarea armamentelor” se stipulau două obiective: reducerea substanțială a armamentelor mondiale care va trebui să fie aplicată în ansamblu printr-o convenție generală a armamentelor terestre, navale și aeriene; reducerea mijloacelor de agresiune, ca un scop esențial de urmărit. În partea a doua intitulată “ Concluziile primei faze a conferinței” sunt inserate punctele asupra cărora se căzuse de acord . În esență, conferința se pronunța, în această primă fază a ei, pentru reducerea armanentelor mondiale
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
gravă lovitură dată cauzei securității în Europa. A doua sesiune a Conferinței a început în luna martie 1933 prin dezbaterea planului propus de Anglia referitor la reducerea forțelor armate ale tuturor statelor până la o limită care să nu permită declanșarea agresiunii. Planului britanic s-au alăturat Franța cu aliații săi din Mica Înțelegere și cu Polonia. Planul propus de primul ministru britanic Mac Donald la 16 martie 1933 fixa efectivul diferitelor armate: Franța, Germania, Italia, Polonia urmau a beneficia de efective
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
astăzi. Nu știu să joc tenis dar am simțit că o minge atinge racheta mea de om politic. Am aruncat-o imediat înapoi spunând spre uimirea generală căci Litvinov și cu mine eram până atunci adversari ireductibili: România acceptă definiția agresiunii, așa cum o propune Dl. Litvinov” . Titulescu sublinia necesitatea elaborării unei definiții a teritoriului: “O definiție a agresorului era bună, dar a defini teritoriul asupra căruia ea nu trebuie să se producă, era și mai bine”. Nicolae Titulescu a propus o
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
măsuri în puterea lui pentru a lipsi zisele bande de orice ajutor sau protecție”. În articolul 3 se preciza că “nici o considerație de ordin politic, militar, economic sau de altă natură nu va putea servi drept cauză sau justificare a agresiunii prevăzute la articolul 2”. Convențiile de la Londra, stabileau precis, pentru prima dată în viața internațională, agresorul și cazurile de agresiune. În legătură cu importanța definiției agresiunii, Nicolae Titulescu spunea: “A defini cu precizie agresiunea ca fapt pur și simplu, independent de orice
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
nici o considerație de ordin politic, militar, economic sau de altă natură nu va putea servi drept cauză sau justificare a agresiunii prevăzute la articolul 2”. Convențiile de la Londra, stabileau precis, pentru prima dată în viața internațională, agresorul și cazurile de agresiune. În legătură cu importanța definiției agresiunii, Nicolae Titulescu spunea: “A defini cu precizie agresiunea ca fapt pur și simplu, independent de orice considerație teoretică, a preciza cu grijă noțiunea teritoriului asupra căruia agresiunea nu s-ar putea exercita, a se angaja cu
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
politic, militar, economic sau de altă natură nu va putea servi drept cauză sau justificare a agresiunii prevăzute la articolul 2”. Convențiile de la Londra, stabileau precis, pentru prima dată în viața internațională, agresorul și cazurile de agresiune. În legătură cu importanța definiției agresiunii, Nicolae Titulescu spunea: “A defini cu precizie agresiunea ca fapt pur și simplu, independent de orice considerație teoretică, a preciza cu grijă noțiunea teritoriului asupra căruia agresiunea nu s-ar putea exercita, a se angaja cu fermitate de a nu
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
va putea servi drept cauză sau justificare a agresiunii prevăzute la articolul 2”. Convențiile de la Londra, stabileau precis, pentru prima dată în viața internațională, agresorul și cazurile de agresiune. În legătură cu importanța definiției agresiunii, Nicolae Titulescu spunea: “A defini cu precizie agresiunea ca fapt pur și simplu, independent de orice considerație teoretică, a preciza cu grijă noțiunea teritoriului asupra căruia agresiunea nu s-ar putea exercita, a se angaja cu fermitate de a nu face operă de agresor, oricare ar fi rațiunile
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
prima dată în viața internațională, agresorul și cazurile de agresiune. În legătură cu importanța definiției agresiunii, Nicolae Titulescu spunea: “A defini cu precizie agresiunea ca fapt pur și simplu, independent de orice considerație teoretică, a preciza cu grijă noțiunea teritoriului asupra căruia agresiunea nu s-ar putea exercita, a se angaja cu fermitate de a nu face operă de agresor, oricare ar fi rațiunile de ordin internațional sau intern care ar putea-o justifica, însemnează a substitui vagilor Gheorghe Matei, Dezarmarea în contextul
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
si concubinului său. Relația clientei cu aceștia este una tensionată, eleva fiind intrigată că cei doi îi interzic să organizeze petreceri la sfârșit de săptămână. Această restricție a stat la baza a numeroase conflicte, unele concretizându-se în acte de agresiune fizică. Informații despre familia clientei: Nume si prenume R.C. (clienta) R.C.(tatăl) R.M. (mama) R.N. (sora) Data si locul nașterii 25.04.1991 Oraș S. 19.09.1964 com.B., Jud..S. 01.03.1966 Com.D., Jud.S. 25.05.1985 Oraș
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
clientei cu consilierul școlar. Elevul s-a prezentat la cabinetul de consiliere pentru a solicita sprijin în ceea ce privește modalitățile de îmbunătățire cu tatăl. Consilierul îl caracterizează ca fiind matur, sociabil, cu simțul responsabilității. Discuțiile avute cu clientul ilustrează efectele negative ale agresiunii fizice si verbale exercitate de tată asupra acestuia. Relația familie - școală. În prezent, nimeni din familia elevului nu manifestă interes față de situația școlară a acestuia. De altfel, niciodată relația familie - școală nu a fost una foarte eficientă. Școala - proiecții de
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
a obține satisfacția în detrimentul celorlalți, furnizează arme tot mai redutabile (ceea ce constituie una dintre temele cele mai frecvent întîlnite în mituri și însăși tema centrală a Vechiului Testament). Dorințele inextricabil exaltate și transformate prin falsă valorificare în motive constante de agresiune cufundă întreaga lume în catastrofe sîngeroase, care au drept rezultat exaltarea angoasei vitale (în loc să o sublimeze) și chiar spaima redevenită permanentă. Dar nu mai este vorba despre spaima omului primitiv, spaimă izvorîtă din elanul magic și bogată în promisiuni: chemarea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
sînt fenomene intrapsihice înainte de a exploda în inter-reacții sociale. Nu ar fi deci consecința justiției imanente faptul că nimic nu se va schimba esențial atît timp cît persistă falsa justificare de ambele părți și consecința ineluctabilă a acesteia, inculparea și agresiunea reciprocă? La nivelul esențial al motivațiilor secrete, nu contează decît sărăcia sau bogăția sufletească și spirituală. Dacă am vrea să ne dăm osteneala să regîndim istoria umanității, mergînd din generație în generație pînă la originea speciei gînditoare, am descoperi că
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
atît timp cît se află în stare de absență de spirit, de dispersie imaginativă, de chin, toate acestea cauzate de angoasele și de dorințele exaltate. Necesitățile istorice provocate de exaltarea angoaselor, a dorințelor și a obsesiilor privind restabilirea justiției prin agresiune nu constituie idealul pe care pretind ele că îl reprezintă. Idealul este depășirea necesităților istorice atunci cînd acestea sînt fals motivate. Idealul acesta istoric este adevărul etern, tema tuturor mitologiilor și a luptelor lor eroice. Idealul este reprezentat în cel
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
salvată în mod miraculos prin moartea sa. Salvarea are drept sursă doar motivele sublime care 1-au animat pe cel supus chinurilor, aparent învins de lume. Această aparență de pasivitate reflectă cea mai intensă activitate. Ea arată că agitația lumii, agresiunile reciproce, pacturile și compromisurile nu sînt decît o formă de pasivitate, o supunere față de tendințele perverse alt naturii umane, înfrîngerea întîmplă-toare, moartea celui cucificat, constituie o victorie esențială. El moare ca să rămînă credincios vieții, moare pentru propria lui salvare. Bucuria
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
luat drept virilitate. Adevărata virilitate este însă forța rațional și autentic valori-ficatoare a spiritului și forța sublimantă a acceptării, a cărei sublimitate constă tocmai în rezistența lucidă în fața tentațiilor perverse, atît a celor de resemnare, cît și a celor de agresiune cu orice preț. Indignarea este trăsătura comună tuturor vanităților culpabile și tuturor acuzațiilor tînguitoare și agresive. Ca și înțelepciunea mitică, prudența lingvistică condamnă fuga de răspundere reprezentată de indignare și în principiu resentimentul. Dar ea este și un proces dinamic
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
un anumit număr de cazuri, în general grave, medierea sau rezolvarea de către adulți se dovedește a fi indispensabilă. De exemplu, vor fi excluse din medierea de către semeni si abordate în mod diferit de către instanțele de resort (protecția tineretului, poliție, judecătorii...) agresiunile grave si evidente, problemele de trafic si de consum de droguri, agresiunile sexuale, portul de arme etc. Cu toate acestea, se poate admite că medierea practicată a priori previne deseori devierea spre violențe vizibile. Pentru a pune în evidență originalitatea
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3138]
-
adulți se dovedește a fi indispensabilă. De exemplu, vor fi excluse din medierea de către semeni si abordate în mod diferit de către instanțele de resort (protecția tineretului, poliție, judecătorii...) agresiunile grave si evidente, problemele de trafic si de consum de droguri, agresiunile sexuale, portul de arme etc. Cu toate acestea, se poate admite că medierea practicată a priori previne deseori devierea spre violențe vizibile. Pentru a pune în evidență originalitatea unui asemenea demers, afirmăm că punctul comun al tuturor formelor de mediere
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3138]
-
Rusia, 2. o atenție mărită față de atitudinea Turciei și acordă un deosebit interes poziției pe care o vor lua guvernele austro-ungar și francez cu privire la România. Mihail Kogălniceanu voia ca participarea noastră la război, să fie ferită de orice acuzare de agresiune și să o prezinte Europei ca determinată de împrejurările politice. El știa, că încheierea convenției româno-ruse va determina ostilitatea Turciei, dar știa în același timp, că Europa nu era dispusă să intervină armat pentru a salva Turcia. Austro-Ungaria, nu vedea
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]