5,707 matches
-
printr-o arie variată de comportamente agresive. Este motivul pentru care psihologia interculturală încearcă să combine cele două perspective și să extragă semnificațiile "de jos în sus", de la cultura investigată înspre conceptul generic (de exemplu, de la ceea ce înțeleg chinezii prin "agresivitate" înspre termenul global "agresivitate"). Un asemenea demers au întreprins în anii '80 cei din echipa lui M.H. Bond, în proiectul de anvergură derulat în cadrul Chinese Culture Connection, în care subiecții asiatici au fost interogați asupra semnificațiilor personale jucate de o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de comportamente agresive. Este motivul pentru care psihologia interculturală încearcă să combine cele două perspective și să extragă semnificațiile "de jos în sus", de la cultura investigată înspre conceptul generic (de exemplu, de la ceea ce înțeleg chinezii prin "agresivitate" înspre termenul global "agresivitate"). Un asemenea demers au întreprins în anii '80 cei din echipa lui M.H. Bond, în proiectul de anvergură derulat în cadrul Chinese Culture Connection, în care subiecții asiatici au fost interogați asupra semnificațiilor personale jucate de o serie de valori sociale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
supraordonate pot reechilibra tensiunile inerente între in-grup și out-grup; însă dacă climatul social mai larg e caracterizat de experiența unor raporturi intergrupuri ostile, dușmănoase, bazate pe neîncredere și suspiciune, atunci promovarea unor scopuri supraordonate nu mai poate scoate din impasul agresivității reciproce grupurile aflate în contact. Agresivitatea însăși devine substitutul pentru ratare, cea mai "la îndemînă" în relația cu "celălalt diferit", prin consumarea căreia se poate masca ratarea individuală sau colectivă. PARTEA A PATRA PRINCIPALELE PARADIGME ALE PSIHOLOGIEI INTERCULTURALE: STUDIUL DIMENSIUNILOR
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
in-grup și out-grup; însă dacă climatul social mai larg e caracterizat de experiența unor raporturi intergrupuri ostile, dușmănoase, bazate pe neîncredere și suspiciune, atunci promovarea unor scopuri supraordonate nu mai poate scoate din impasul agresivității reciproce grupurile aflate în contact. Agresivitatea însăși devine substitutul pentru ratare, cea mai "la îndemînă" în relația cu "celălalt diferit", prin consumarea căreia se poate masca ratarea individuală sau colectivă. PARTEA A PATRA PRINCIPALELE PARADIGME ALE PSIHOLOGIEI INTERCULTURALE: STUDIUL DIMENSIUNILOR CULTURALE CAPITOLUL 6 Explorarea sistematică a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sporit este îndreptat către individualitate. La nivel politic, în culturile cu DFP crescută, guvernarea e de așteptat să fie militară, autocratică și oligarhică, după cum se poate identifica o luptă pentru putere "între cei mari" și o comunicare intracomunitară redusă, iar agresivitatea socială devine un loc comun. în opoziție, în societățile cu DFP redusă, guvernarea se bazează pe participarea sau reprezentarea echitabilă și responsabilă a majorității, pe împărțirea puterii, dezbateri publice autentice și agresivitate socială scăzută. în organizații, în primul tip de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cei mari" și o comunicare intracomunitară redusă, iar agresivitatea socială devine un loc comun. în opoziție, în societățile cu DFP redusă, guvernarea se bazează pe participarea sau reprezentarea echitabilă și responsabilă a majorității, pe împărțirea puterii, dezbateri publice autentice și agresivitate socială scăzută. în organizații, în primul tip de cultură există o piramidă ierarhică "înaltă" cu concentrarea autorității, domeniu larg de salarizare de la vîrful la baza piramidei (Hofstede, 1991/1996), o modalitate de luare a deciziilor centralizată, iar subordonații așteaptă o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
bază. Astfel, tipul de management este mai mult intuitiv, cu preocupare pentru consens în culturile feminine, și mai mult asertiv și autoritar în culturile masculine. Rezolvarea conflictului se realizează prin negociere și compromis în culturile feminine și prin luptă și agresivitate în cele masculine. Recompensele valorizate sînt calitatea vieții în culturile feminine și performanța în culturile masculine, după cum sînt preferate salariul mare în culturile masculine și timpul liber în culturile feminine. Rețeaua de lucru și interacțiunea interpersonală sînt mai importante pentru
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
culturile cu EI puternică. La fel, sistemul de control este lax, relaxat în culturile cu EI scăzută, dar rigid, strîns în cele cu EI crescută. Riscul este asumat în culturile cu EI modestă, dar evitat în culturile cu EI puternică. Agresivitatea este evitată sau neacceptată în culturile cu EI scăzută, în timp ce comportamentul agresiv orientat spre propria persoană spre alții este acceptat în culturile cu EI mare. Conflictul și concurența în culturile cu EI modestă se pot păstra la un nivel al
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
militară. Subiecții purtau fie uniformele lor, fie robe de judecători, cu glugi prelungi, la fel ca în varianta originară nord-americană. Din nou, rezultatele au fost neașteptate, căci întocmai ca în versiunea islamică, în cea de-a doua condiție (purtarea robelor), agresivitatea era diminuată, deoarece printr-o asemenea acoperire neobișnuită a trupului subiecții se individualizau. Totodată, prin purtarea uniformelor militare (stare curentă, rutinieră), ei rămîneau mai degrabă anonimi și sensibil mai agresivi, în pofida valorilor interdependente promovate subiacent de mediul militar, care presupune
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
stare curentă, rutinieră), ei rămîneau mai degrabă anonimi și sensibil mai agresivi, în pofida valorilor interdependente promovate subiacent de mediul militar, care presupune întrajutorarea între membrii in-grupului, dar și o atitudine violentă față de exponenții out-grupului. Așadar, mai degrabă anumiți indici de agresivitate (precum mantaua Ku Klux Klan, dezvelirea feței și uniforma militară) potențau comportamentul agresiv și iresponsabil specific deindividualizării decît un anume (mereu același) accesoriu vestimentar (mantaua și gluga), care în lumea "occidentală" întreține anonimatul. Prin urmare, indicii de agresivitate sînt cei
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
indici de agresivitate (precum mantaua Ku Klux Klan, dezvelirea feței și uniforma militară) potențau comportamentul agresiv și iresponsabil specific deindividualizării decît un anume (mereu același) accesoriu vestimentar (mantaua și gluga), care în lumea "occidentală" întreține anonimatul. Prin urmare, indicii de agresivitate sînt cei care devin factorii principali ai deindividualizării și aceștia au semnificații aparte, uneori chiar opuse, în culturi diferite (Lurigio, 2009). 11.7. Self-ul în contextul său fizic distanța proxemică întregi corpuri de cercetări asupra distanței proxemice, înțeleasă ca
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
bărbaților sau femeilor și s-a constatat un larg consens transcultural în privința stereotipurilor de gen, probînd un adevărat "ecumenism" intercultural al acestora. Evaluările privitoare la bărbați în acest demers empiric evidențiau prezența unor scoruri mari la "dominanță" (dominance), "autonomie" (autonomy), "agresivitate" (aggression), "exhibiționism sau etalare de sine" (exhibition), "realizare" (achievement), "răbdare" (endurance). Atributele asociate precumpănitor femeilor au fost următoarele: "acceptarea înjosirii" (abasement), "nevoia de afiliere" (affiliation), "deferența" (deference), "disponibilitate pentru sprijinirea celuilalt" (succorance), "disponibilitate pentru educare" (nurturance). Investigația evocată a mai
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
transculturală mai ridicată le oferă unelte utile în gestionarea adecvată a resurselor metodologice etice de care dispun, căci le ordonează alegerea acelor instrumente și a acelor dimensiuni care s-au dovedit a avea un apetit "universalizant" mai însemnat. CAPITOLUL 14 Agresivitatea și comportamentul prosocial studiate intercultural 14.1. Definirea agresivității și cercetări tematice relevante Termenul agresivitate a avut parte de abordări diverse și uneori contradictorii. O definiție de maximă extensie asupra agresivității a fost furnizată de Segall și colaboratorii săi (1999
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
adecvată a resurselor metodologice etice de care dispun, căci le ordonează alegerea acelor instrumente și a acelor dimensiuni care s-au dovedit a avea un apetit "universalizant" mai însemnat. CAPITOLUL 14 Agresivitatea și comportamentul prosocial studiate intercultural 14.1. Definirea agresivității și cercetări tematice relevante Termenul agresivitate a avut parte de abordări diverse și uneori contradictorii. O definiție de maximă extensie asupra agresivității a fost furnizată de Segall și colaboratorii săi (1999), care descriau această dimensiune ca o resursă energetic-relațională ce
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
care dispun, căci le ordonează alegerea acelor instrumente și a acelor dimensiuni care s-au dovedit a avea un apetit "universalizant" mai însemnat. CAPITOLUL 14 Agresivitatea și comportamentul prosocial studiate intercultural 14.1. Definirea agresivității și cercetări tematice relevante Termenul agresivitate a avut parte de abordări diverse și uneori contradictorii. O definiție de maximă extensie asupra agresivității a fost furnizată de Segall și colaboratorii săi (1999), care descriau această dimensiune ca o resursă energetic-relațională ce coboară în comportament, prin care o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a avea un apetit "universalizant" mai însemnat. CAPITOLUL 14 Agresivitatea și comportamentul prosocial studiate intercultural 14.1. Definirea agresivității și cercetări tematice relevante Termenul agresivitate a avut parte de abordări diverse și uneori contradictorii. O definiție de maximă extensie asupra agresivității a fost furnizată de Segall și colaboratorii săi (1999), care descriau această dimensiune ca o resursă energetic-relațională ce coboară în comportament, prin care o persoană provoacă suferință asupra altei persoane într-un context determinat. Studiul agresivității din perspectivă psihosocială a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de maximă extensie asupra agresivității a fost furnizată de Segall și colaboratorii săi (1999), care descriau această dimensiune ca o resursă energetic-relațională ce coboară în comportament, prin care o persoană provoacă suferință asupra altei persoane într-un context determinat. Studiul agresivității din perspectivă psihosocială a fost exersat și de autorii români (Mitrofan et al., 2000; Mitrofan, 2003; Iluț, 2004; Chelcea, 2008a; Iluț, 2009). Numeroase evaluări în această zonă tematică au pus în legătură agresivitatea cu o serie de dimensiuni din modelele
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
altei persoane într-un context determinat. Studiul agresivității din perspectivă psihosocială a fost exersat și de autorii români (Mitrofan et al., 2000; Mitrofan, 2003; Iluț, 2004; Chelcea, 2008a; Iluț, 2009). Numeroase evaluări în această zonă tematică au pus în legătură agresivitatea cu o serie de dimensiuni din modelele transculturale. Astfel, s-a observat, de exemplu, că agresivitatea corelează negativ cu agreabilitatea din modelul Big Five (Costa, McCrae, 1987, 1996). Agresivitatea cunoaște mai multe forme de manifestare, în intensități diferite ale actului
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
autorii români (Mitrofan et al., 2000; Mitrofan, 2003; Iluț, 2004; Chelcea, 2008a; Iluț, 2009). Numeroase evaluări în această zonă tematică au pus în legătură agresivitatea cu o serie de dimensiuni din modelele transculturale. Astfel, s-a observat, de exemplu, că agresivitatea corelează negativ cu agreabilitatea din modelul Big Five (Costa, McCrae, 1987, 1996). Agresivitatea cunoaște mai multe forme de manifestare, în intensități diferite ale actului agresor. Două dintre cele mai cunoscute specii ale agresivității sînt crima și insulta, care cunosc o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
2009). Numeroase evaluări în această zonă tematică au pus în legătură agresivitatea cu o serie de dimensiuni din modelele transculturale. Astfel, s-a observat, de exemplu, că agresivitatea corelează negativ cu agreabilitatea din modelul Big Five (Costa, McCrae, 1987, 1996). Agresivitatea cunoaște mai multe forme de manifestare, în intensități diferite ale actului agresor. Două dintre cele mai cunoscute specii ale agresivității sînt crima și insulta, care cunosc o importantă variație interculturală. De exemplu, crima a fost abordată din perspective diverse, fie
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Astfel, s-a observat, de exemplu, că agresivitatea corelează negativ cu agreabilitatea din modelul Big Five (Costa, McCrae, 1987, 1996). Agresivitatea cunoaște mai multe forme de manifestare, în intensități diferite ale actului agresor. Două dintre cele mai cunoscute specii ale agresivității sînt crima și insulta, care cunosc o importantă variație interculturală. De exemplu, crima a fost abordată din perspective diverse, fie privită ca fiind de natură instinctual biologică, fie provocată de factori sociali și istorici. Neîndoielnic, există diferențe marcante interculturale din
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
o importantă variație interculturală. De exemplu, crima a fost abordată din perspective diverse, fie privită ca fiind de natură instinctual biologică, fie provocată de factori sociali și istorici. Neîndoielnic, există diferențe marcante interculturale din punctul de vedere al indicatorilor specifici agresivității, iar probele cele mai cunoscute eșuează uneori în cuantificarea precisă a acestor diferențe (Lai Chu, Fung, Yu, Raine, 2009; Fossati et al., 2009). De exemplu, s-a constatat că rata criminalității din Statele Unite este de șapte ori mai mare decît
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ipoteza frustrare-agresiune, testată de psihologii sociali (Dollard, 1939/1998). Insulta constituie o altă specie de comportament agresiv, caracterizat de o raportare brutală expresivă (în registrul verbal și nonverbal) față de partenerul de rol și înregistrează, de asemenea, importante variații culturale. Așadar, agresivitatea, ca resursă psihologică internă, se exprimă diferit în societăți și culturi diferite. Ce comportament, în fond, este considerat agresiune? Fără dubii, crima poate fi inclusă în categoria agresivității extreme, dar insulta dobîndește semantici particulare, luînd forme specifice în funcție de patternul cultural
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
față de partenerul de rol și înregistrează, de asemenea, importante variații culturale. Așadar, agresivitatea, ca resursă psihologică internă, se exprimă diferit în societăți și culturi diferite. Ce comportament, în fond, este considerat agresiune? Fără dubii, crima poate fi inclusă în categoria agresivității extreme, dar insulta dobîndește semantici particulare, luînd forme specifice în funcție de patternul cultural al societății proprii. într-un studiu de factură interculturală, M.H. Bond, K. Wan și colaboratorii (1985) au solicitat unor studenți din Hong Kong și SUA să evalueze un episod
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
1982) a realizat un bilanț al experimentelor asupra agresiunii efectuate în Olanda în ultimii ani și a remarcat că numai în situațiile în care grupurile sînt "mai sigure de sine" și acolo unde normele implicite susțin brutalități expresive și comportamentale, agresivitatea sporește. Altfel spus, contexte sociale și istorice deviante, de genul totalitarismului comunist din perioada cea mai atroce a stalinismului românesc, care favorizau delațiunea și denunțul, creau un "sentiment de noi" patologic, atașat simbolic organelor de represiune (Securitatea), încuviințînd și potențînd
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]