3,666 matches
-
informațiile cu privire la intențiile victimei sau la constrângerile impuse de situație. Variabilele individuale și contextuale. Factorii individuali și contextuali ai abuzului conjugal pot fi clasificați în trei categorii generale: (a) socializarea agresorului într-o familie abuzivă, (b) calitatea relației existente între agresor și victimă, (c) personalitatea agresorului. Una dintre cauzele abuzului conjugal la vârsta maturității constă în faptul că, în copilărie, agresorul a fost martorul violenței părinților sau chiar victima unor părinți abuzivi. Cercetările arată că expunerea copilului la certurile violente ale
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
la constrângerile impuse de situație. Variabilele individuale și contextuale. Factorii individuali și contextuali ai abuzului conjugal pot fi clasificați în trei categorii generale: (a) socializarea agresorului într-o familie abuzivă, (b) calitatea relației existente între agresor și victimă, (c) personalitatea agresorului. Una dintre cauzele abuzului conjugal la vârsta maturității constă în faptul că, în copilărie, agresorul a fost martorul violenței părinților sau chiar victima unor părinți abuzivi. Cercetările arată că expunerea copilului la certurile violente ale părinților îi poate provoca acestuia
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
conjugal pot fi clasificați în trei categorii generale: (a) socializarea agresorului într-o familie abuzivă, (b) calitatea relației existente între agresor și victimă, (c) personalitatea agresorului. Una dintre cauzele abuzului conjugal la vârsta maturității constă în faptul că, în copilărie, agresorul a fost martorul violenței părinților sau chiar victima unor părinți abuzivi. Cercetările arată că expunerea copilului la certurile violente ale părinților îi poate provoca acestuia o confuzie emoțională care să declanșeze agresivitatea față de semeni, mai ales dacă cearta dintre părinți
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
rămâne relativ privat, iar societatea are tendința să-l considere o problemă de familie ce n-o privește. Această diferență importantă dintre cost și recompensă constituie motivația principală a agresivității ce se manifestă atunci când și ceilalți factori sunt întruniți. Personalitatea agresorului a fost de asemenea studiată. În contextul abuzului conjugal, agresorul este caracterizat ca având o personalitate depresivă, impulsivă, agresivă, masculină și ostilă. O'Leary (1993) a constatat că unii agresori au tulburări de personalitate. În opinia autorului, anumite tulburări mentale
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
o problemă de familie ce n-o privește. Această diferență importantă dintre cost și recompensă constituie motivația principală a agresivității ce se manifestă atunci când și ceilalți factori sunt întruniți. Personalitatea agresorului a fost de asemenea studiată. În contextul abuzului conjugal, agresorul este caracterizat ca având o personalitate depresivă, impulsivă, agresivă, masculină și ostilă. O'Leary (1993) a constatat că unii agresori au tulburări de personalitate. În opinia autorului, anumite tulburări mentale pot declanșa agresiuni domestice violente, pe când agresiunile moderate sunt cauzate
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ce se manifestă atunci când și ceilalți factori sunt întruniți. Personalitatea agresorului a fost de asemenea studiată. În contextul abuzului conjugal, agresorul este caracterizat ca având o personalitate depresivă, impulsivă, agresivă, masculină și ostilă. O'Leary (1993) a constatat că unii agresori au tulburări de personalitate. În opinia autorului, anumite tulburări mentale pot declanșa agresiuni domestice violente, pe când agresiunile moderate sunt cauzate de tendințele impulsive și defensive ale individului. S-a demonstrat că ostilitatea și furia îi determină pe indivizi să atribuie
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cu precădere strategii comportamentale agresive în diferite contexte interpersonale. Agresivitatea manifestată de către copii Intimidarea sau "bullying"-ul corespunde abuzului sistematic de putere. Este vorba despre un ansamblu de comportamente agresive caracterizate de aspectul lor repetitiv și de puterea dezechilibrată dintre agresor și victimă (Olweus, 1978 citat de Endersen et al., 2001). În lumea adulților, relația intimidator/victimă pare a fi o relație obișnuită și omniprezentă. Într-adevăr, relația de putere poate exista fără implicarea abuzului, dar un număr destul de mare de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
diferite țări surprind existența acestui tip de schimburi la toate nivelurile de relaționare socială. În familie, este mai degrabă vorba despre abuz decât despre intimidare. Și nu trebuie să uităm că copiii maltratați au mai multe șanse de a deveni agresori sau victime într-o relație de intimidare. Prin definiție, victima nu este în stare să se apere. Anumite victime cred că viața lor este consecința intimidărilor succesive. În ciuda omniprezenței fenomenului, majoritatea indivizilor îl percep ca fiind injust din punct de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de școli primare (7-13 ani) și gimnaziale (14-16 ani) au primit, pe lângă articolele cu privire la comportamentul de intimidare și rezultatele studiilor empirice asupra temei, recomandări referitoare la necesitatea unor intervenții. Trebuia să se intervină și să se discute cu fiecare copil agresor, mai întâi în privat, apoi în grup, ca în final să li se ceară acestor copii să renunțe la comportamentele lor de intimidare. Grija față de victimă era de asemenea recomandată. Se mai propunea confruntarea a doi adversari pentru găsirea unor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
În cazul intimidării, este vorba despre copiii care, de la vârsta de 5-6 ani, încep a-i intimida pe cei mai mici decât ei. Natura și frecvența relației evoluează în timp. Comportamentul în sine are o structură a parte. Relația victimă/agresor se bazează pe un număr relativ restrâns de copii care au întotdeauna același rol (agresor sau victimă). Pentru celelalte tipuri de comportamente, rolurile se schimbă adesea. Datorită caracterului său repetitiv, intimidarea implică o singură victimă vizată de mai multe ori
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
-i intimida pe cei mai mici decât ei. Natura și frecvența relației evoluează în timp. Comportamentul în sine are o structură a parte. Relația victimă/agresor se bazează pe un număr relativ restrâns de copii care au întotdeauna același rol (agresor sau victimă). Pentru celelalte tipuri de comportamente, rolurile se schimbă adesea. Datorită caracterului său repetitiv, intimidarea implică o singură victimă vizată de mai multe ori. Victima nu se poate apăra din mai multe motive: agresori numeroși, vulnerabilitate fizică și/sau
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
care au întotdeauna același rol (agresor sau victimă). Pentru celelalte tipuri de comportamente, rolurile se schimbă adesea. Datorită caracterului său repetitiv, intimidarea implică o singură victimă vizată de mai multe ori. Victima nu se poate apăra din mai multe motive: agresori numeroși, vulnerabilitate fizică și/sau socială și, probabil, atitudini mai puțin flexibile în comparație cu cele ale agresorilor. La nivel psihologic, victima prezintă simptomele depresiei, însoțită de o slabă stimă de sine și de un acut sentiment de confuzie socială (Smorti și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
adesea. Datorită caracterului său repetitiv, intimidarea implică o singură victimă vizată de mai multe ori. Victima nu se poate apăra din mai multe motive: agresori numeroși, vulnerabilitate fizică și/sau socială și, probabil, atitudini mai puțin flexibile în comparație cu cele ale agresorilor. La nivel psihologic, victima prezintă simptomele depresiei, însoțită de o slabă stimă de sine și de un acut sentiment de confuzie socială (Smorti și Ciucci, 2000). Comportamentul victimelor este tentativa disperată a acestora de a rezolva conflictele interpersonale. Victimele trec
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sine și de un acut sentiment de confuzie socială (Smorti și Ciucci, 2000). Comportamentul victimelor este tentativa disperată a acestora de a rezolva conflictele interpersonale. Victimele trec de la o strategie comportamentală pasivă la o strategie activă, folosind, la nevoie, forța. Agresorul este caracterizat de teama de a nu fi denunțat de către victimă. În plan psihologic, el afișează o stimă de sine foarte ridicată, cu o structură complexă. Copiii agresori își supraapreciază aspectul fizic și popularitatea, dar își subestimează performanțele intelectuale, sociale
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
o strategie comportamentală pasivă la o strategie activă, folosind, la nevoie, forța. Agresorul este caracterizat de teama de a nu fi denunțat de către victimă. În plan psihologic, el afișează o stimă de sine foarte ridicată, cu o structură complexă. Copiii agresori își supraapreciază aspectul fizic și popularitatea, dar își subestimează performanțele intelectuale, sociale sau școlare (Salmivalli, Lappalainent și Lagerspertz, 1998). Ei se simt în stare să domine interacțiunile sociale. Agresorii folosesc diferite forme de agresiune, la fete prevalând agresiunile indirecte (certurile
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
o stimă de sine foarte ridicată, cu o structură complexă. Copiii agresori își supraapreciază aspectul fizic și popularitatea, dar își subestimează performanțele intelectuale, sociale sau școlare (Salmivalli, Lappalainent și Lagerspertz, 1998). Ei se simt în stare să domine interacțiunile sociale. Agresorii folosesc diferite forme de agresiune, la fete prevalând agresiunile indirecte (certurile, excluderile). Unele studii au arătat că competențele intelectuale și sociale nu sunt destul de dezvoltate la intimidatori (Crick et al., 1994). Alte studii demonstrează însă contrariul. Se pare că leaderii
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Crick et al., 1994). Alte studii demonstrează însă contrariul. Se pare că leaderii agresiunilor au o inteligență socială destul de ridicată (Smorti et al., 2000), pe care o folosesc doar în scopuri personale și fără consecințe pro-sociale (Andreou, 2000). În comparație cu victimele, agresorii dispun de procese mentale mult mai variate și mult mai bogate. Într-un context de intimidare există mai multe roluri (Salmivalli, Karhunen și Lagerspetz, 1996 citat de Salmivalli et al., 1998). Pe o populație de 573 de copii irlandezi cu
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
motivul pentru care copiii nu-și mai agresează frații sau surorile, pentru că atunci când o fac, un matur intervine și-i împiedică să continue, amenințându-i cu pedeapsa. Înțelepciunea populară, simțul comun, codul penal, sistemul judiciar sunt instanțele care afirmă că agresorul trebuie pedepsit pentru a reduce probabilitatea agresivității. Aforisme precum "Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte!" sau "Cine seamănă vânt adună furtună!" constituie bazele acestei mentalități sociale. Urmărind aceeași logică, copiii sunt pedepsiți dacă comit o greșeală, delicvenții sunt condamnați de la
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
colegii săi arată că copiii însușesc anumite competențe într-o manieră vicariantă, observând consecințele unor acțiuni pe care indivizii le întreprind. Observarea modelului agresiv crește agresivitatea pe care copilul o manifestă față de o păpușă, mai ales dacă copilul constată că agresorul a scăpat fără a fi pedepsit. Mai multe cercetări demonstrează că pedepsirea severă a unei abateri nu diminuează atracția copiilor pentru săvârșirea repetată a acesteia. O pedeapsă mai ușoară, instituită doar pentru a înceta comportamentul deviant, îl poate determina pe
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
totuși avea un efect preventiv asupra adulților. Departamentul de poliție din Minneapolis (Minnesota) a cerut polițiștilor să intervină, timp de șase luni, în toate cazurile de violență domestică în trei feluri diferite: să dea sfaturi celor implicați, să-i ceară agresorului să părăsească casa pentru 8 ore sau să-i oprească manifestările agresive. Analiza minuțioasă a rapoartelor a arătat că în toată această perioadă 19 % dintre agresori care au primit sfaturi și 24 % dintre cei care au părăsit casele au reînceput
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
violență domestică în trei feluri diferite: să dea sfaturi celor implicați, să-i ceară agresorului să părăsească casa pentru 8 ore sau să-i oprească manifestările agresive. Analiza minuțioasă a rapoartelor a arătat că în toată această perioadă 19 % dintre agresori care au primit sfaturi și 24 % dintre cei care au părăsit casele au reînceput să fie agresivi, în timp ce doar 10 % dintre cei care au fost împiedicați să agreseze au mai continuat să acționeze la fel. A vorbi despre propria agresivitate
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și Cantor, 1976 citat de Tedeschi et al., 1994). Inducerea unor comportamente incompatibile cu agresivitatea Care este reacția individului față de suferința victimei? Una dintre ipoteze ar fi satisfacția pentru că scopul agresivității este de a face rău. În cazul în care agresorul este foarte furios sau crede că agresiunile lui sunt justificate, suferința victimei poate induce mai degrabă un sentiment pozitiv. Suferința dușmanului întărește pozitiv reacțiile ostile ale agresorului, crescându-le probabilitatea. Într-o serie de experimente în care s-a folosit
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
satisfacția pentru că scopul agresivității este de a face rău. În cazul în care agresorul este foarte furios sau crede că agresiunile lui sunt justificate, suferința victimei poate induce mai degrabă un sentiment pozitiv. Suferința dușmanului întărește pozitiv reacțiile ostile ale agresorului, crescându-le probabilitatea. Într-o serie de experimente în care s-a folosit un dispozitiv denumit "măsurătorul durerii" (pain meter), Baron (1971a; 1979a citat de Baron et al., 1994) a încercat să măsoare nivelul optimal de suferință în inducerea empatiei
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sunt elemente ce pot diminua tendința de a face rău celuilalt pentru că durerea celuilalt devine durerea ta. Cu cât sentimentul de empatie este mai mare, cu atât mai mult va scădea intensitatea agresivității. Altfel spus, de față cu suferința victimei, agresorul își poate înceta acțiunile. În opinia unor cercetători, empatia sau simpatia pentru celălalt diminuează sau chiar împiedică manifestarea agresivității. Studiile despre relația dintre agresivitate și empatie au permis constatarea acestui efect, atât la copii, cât și la adulți. Aceleași tendințe
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
se învață din lecțiile istoriei, este totuși util de relevat eforturile făcute de către unele țări și organisme internaționale pentru evitarea războiului. Sunt utile, de asemenea, eforturile de descifrare a cauzelor războiului, nu numai a cauzelor care i-au incitat pe agresori, ci și cele care i-au împiedicat pe ceilalți de a se opune energic și la timp, pentru descurajarea agresiunilor. De asemenea, sunt importante reflecțiile asupra principiilor și instituțiilor internaționale care au fost create pentru bunul mers al lumii. Este
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]