4,357 matches
-
Ion Calmuschi și Corina Boghici. Arată că de Paști 1948, Traian Popescu a plecat într-o excursie la Peștera Ialomicioarei cu mai mulți colegi, dar pretinde că nu știe care a fost rostul acestei excursii. La 14 mai 1948, în ajunul arestării sale, Traian Popescu i-a spus că în cazul în care va fi arestat, să ardă pachetele pe care i le-a dat spre păstrare. Întrucât Traian Popescu n a mai venit nici în acea zi și nici a
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
văzut mort, Confucius a izbucnit în plâns pentru că el știa ce prevestește moartea acelui animal misterios și inocent și pentru că în panglica respectivă era cuprins trecutul său. Despre unicorn se vorbește din nou în istoria Chinei în secolul XIII. În ajunul expediției de invadare a Indiei, oamenii lui Genghis-Han au văzut un unicorn în mijlocul deșertului. Avea cap de cal, un corn în frunte, blana verde și semăna la corp cu un cerb. Unicornul li s-a adresat cu următoarele cuvinte: «Este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Galbenul strălucitor al ambalajului îți lăsa impresia că a fost vopsit chiar cu soarele toamnei. Era o vreme perfectă pentru a-l asculta pe Duke Ellington, deși cântecele acestuia s-ar fi potrivit poate mai bine la Polul Sud, în Ajun de Anul Nou. Conduceam mașina și fredonam, alături de trombonul lui Lawrence Brown, Do Nothin’ Till You Hear from Me, apoi Sophisticated Lady - un solo pentru saxofon interpretat de Johnny Hodges. Am oprit mașina lângă parcul Hibiya și ne-am așezat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
ceva mai mult: nu numai reflectă (viața povestitorului dinainte și după 1855), dar și anticipează (ceea ce nici măcar scriitorul scriindu-le nu avea cum să știe). Partea de biografie evocată de ele duce în spate biografia completă a scriitorului. Ce ratat Ajun de An Nou acela al mersului, de la început poticnit, cu plugul! Popa Oșlobanu mai întâi, apoi nevasta lui Vasile Aniței îi obligă pe colindători, care dau numai peste oameni indispuși, să bată în retragere și în cele din urmă să
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
Memorii, ce fixează o perioadă istorică importantă, adică anii neutralității (1914- 1919) și anii de război (1916-1919). Firește, ele sunt revelatoare în primul rând pentru istoria acelei epoci foarte zbuciumate și au o maximă însemnătate pentru descifrarea vieții politice din ajunul și din timpul primului război mondial. Destule pagini dezvăluie însă și calitățile unui scriitor, „unui literat rătăcit în politică”, așa cum s-a spus, care știe să nareze captivant, să observe detaliul semnificativ, să reînvie dramele oamenilor, să evoce momente de
DUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286887_a_288216]
-
altădată (1911), cuprinzând câteva schițe și povestiri. G. a compus narațiuni istorice fluente, cu parfum arhaic (Nunta domniței Maria cu Ianuș Radziwill, Nunta domniței Ruxanda), precum și altele, cu tentă sămănătoristă, avându-și punctul de plecare în viața satului bucovinean (În ajunul despărțirii, Reîntoarcerea, Serafim Cărășel). Scriitor în formare, autorului nu-i lipsesc vioiciunea spiritului, sensibilitatea (vizibilă îndeosebi în descrierea naturii), un anume umor antrenant și, mai ales, priceperea de a valorifica resursele graiului popular. Lucrarea despre Eminescu, subintitulată Contribuții la studiul
GRAMADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287337_a_288666]
-
Europă). Sigismund Báthory, în pofida promisiunilor, acționează mereu nesăbuit. Ambițiile lui se rotesc în jurul încercării de a-l face pe Mihai „să fie mai mic și ascultătoriu de poruncile lui și să-i oprească țara cu tot venitul” și, chiar în ajunul luptei de la Călugăreni, îi stă gândul la nuntă și la „daruri scumpe”. Până la urmă, incapabil să răspundă nevoilor vremii, cere să se retragă undeva în liniște, pentru ca - în pripă - să se răzgândească și să se reîntoarcă, nedorit, la domnie. Ironia
CRONICA DOMNIEI LUI MIHAI VITEAZUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286523_a_287852]
-
răspundeau necesităților fiecărei comunități, astfel: în Jina, „tatăl de vecini era ales în adunarea de vecini, pe unul, doi ani. Aduna oamenii la diferite treburi”; în Ludoș „tată de vecini era ales un om mai destoinic, mai în putere. În ajun de Anul Nou era alegerea. Se alegea pe mai mulți ani, și pe zece ani. Tatăl vecinătății avea grijă să cumpere oale. Când murea cineva, era un pârgar (poștaș) al vecinătății care chema pe toată lumea să participe la pomană cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
asupra filmelor despre cuceritorii eroici de noi teritorii: Western. Filmele Vestului îndepărtat (1966). Filmul va rămâne o constantă a preocupărilor sale: ca autor de scenarii cinematografice-Baladă în piatră (1966), Baladă pentru vechiul drum (1968), consacrat mănăstirii Curtea de Argeș și difuzat în ajunul ocupării Cehoslovaciei, la care se adaugă scenariul pentru filmul de animație Fetița cu chibrituri, după Andersen, premiat la festivalurile de la Teheran, Barcelona, Veneția, scenariul de avangardă Carnavalul (1972), realizat împreună cu cineastul Ion Truică, prin care deschide o cale nouă genului
CHIMET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286196_a_287525]
-
ales, în calitate de comentator de film - cărțile Comedia burlescă (1967), Eroi, fantome, șoricei (1970). Poet suprarealist, prozator fantezist și tandru ironic, scenarist cu premii internaționale, comentator de film, disident singuratic, C. este și un bun critic de artă. În 1976, în ajunul bicentenarului independenței Americii, reușește să publice volumul Grafica americană. Un portret al Americii, pe care cenzura îl aprobă, crezând că e vorba de un comentariu de strictă specialitate. În 1984, apare la București, în premieră mondială, prima sinteză despre spiritualitatea
CHIMET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286196_a_287525]
-
decât îndurerați de moartea năpraznică a copiilor lor. C. nu avea simțul tragicului și nici contextul și tonalitatea narațiunii nu-l favorizau. Romanul, al cărui epic e mai degrabă static, se constituie ca o frescă (parțială) a societății românești din ajunul celui de-al doilea război mondial. Punctul forte îl formează descrierile de medii, de străzi, clădiri, mobilier (de exemplu, salonul lui Saferian), învederând un vrednic urmaș al lui Balzac, și mai ales portretul, gen în care C. excelase dintotdeauna. De
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
parte cultural-literară. Publică aici poezie Tudor Arghezi (Zăpadă) și H. Negrin (Schiță), iar proză, Mihail Sadoveanu (Slujitori boierești, fragment din volumul Oameni vechi, conținând „priveliști și scene din viața rurală de acum 60 de ani”) și Titus Nicolau (Într-un ajun, acolo!...). De reținut sunt amintirile lui B. Brănișteanu despre Nicolae Titulescu (Titulescu orator), cele ale lui I. Massoff despre Calea Victoriei (Calea Victoriei acum nouăzeci de ani), evocarea prieteniei dintre Romain Rolland și Panait Istrati, semnată Alexandru Talex. Publicistică face Tudor Teodorescu-Braniște
ALMANAHUL ZIARULUI „JURNALUL DE DIMINEAŢA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285305_a_286634]
-
Paris. Cu aceeași ocazie urma să fie dezvelită și o placă comemorativă, în numele Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, la istoricul spital Hotel Dieu, unde 6 Prof. Paulescu și-a început cariera, alături de Prof. Lanceraux, mentorul său. În ajunul acestor festivități un articol apărut într-un ziar parizian a readus vehement în discuție controversata activitate politică a Prof. Paulescu din deceniile 2 și 3 ale secolului trecut, fapt care a dus la anularea celor două momente menite să repare
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
oferă o primire cordială în această casă umilă. Locuitorii cerului, aplecându-și capul pentru a intra pe ușa scundă, îl văd pe bătrân care îi invită să se odihnească. Baucis dă la o parte cenușa caldă încă, reînvie focul din ajun, pune pe el frunze uscate și scoarță de copac și reușește, suflând în foc cu greu, ca o bătrână, să-l reaprindă. Ea pune vreascuri uscate și lemne sub o oală mică. Apoi curăță de frunze câteva legume aduse de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de fapt există o asemănare între cei doi, dar o asemănare pe care Barnabe o pune mereu la îndoială" (225). 597 "Servitorii se aseamănă între ei și nu eram sigură că-l voi recunoaște" (269). 598 "K. pretextă oboseala din ajun, era foarte posibil să-i fi scăpat vreo vorbă, în orice caz nu-și mai amintea despre asta" (371) (referitor la rochia patroanei). 599 La fel stau lucrurile cu oboseala erotică: "...ei căutau adâncindu-și capul la pieptul celuilalt... ca
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
a Comerțului. Clasă și națiune De o importanță specială în discutarea marxismului pe planul politicii internaționale este modul în care acesta tratează problemele de ordin național. Marxismul privilegiază solidaritatea de clasă în fața celei naționale, iar apelul la grevă generală din ajunul primului război mondial a fost făcut potrivit acestei logici. Oamenii au ales însă să fie cetățeni mai înainte de a fi proletari, iar greva nu a mai avut loc. Prin apelul la solidaritate internațională adresat muncitorilor de un partid declarat marxist
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
obișnuită diplomației sovietice în asemenea situații, I. Aboimov a declarat doar că asemenea afirmații „provoacă doar nedumerire, nu au nici un fel de temeiuri și nu corespund realității”. într-un interviu acordat ziarului Komsomolskaia Pravda, publicat la 5 ianuarie 1990, în ajunul vizitei sale la București, E. Șevardnadze, ministrul de Externe al URSS, oferă explicații în legătură cu iritarea produsă la București. Acesta precizează, referindu-se la evenimentele din România, că, la 19 decembrie 1989, aflat în vizită la Bruxelles, „răspunzând întrebărilor ziariștilor care
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
păreri în chestiunea susținerii pe viitor a lui Rakosi. Cu toate că, în notele ședinței prezidiului din 12 iulie, această misiune a fost stabilită cu claritate, se vede că nu erau excluse și soluțiile alternative: Mikoian a primit împuternicirile necesare pentru ca în ajunul Plenarei CC al PMU să se lămurească asupra situației la fața locului și să stabilească dacă e rezonabil să se mai pună bază pe Rakosi sau dacă, în interesul menținerii influenței sovietice în Ungaria, trebuie să facă concesii forțelor care
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
trebuit să-și asume misiunea de mediator, inițiind întâlnirea dintre Tito și Gero din Crimeea, de la începutul lui octombrie 1956. Un rezultat al acestei întâlniri a fost și vizita delegației PMU la Belgrad, între 15 și 23 octombrie, chiar în ajunul revoluției maghiare. în acest context trebuie avut în vedere că evoluția evenimentelor, începând cu mijlocul anului 1956, a dus la o nouă răcire evidentă a relațiilor sovieto-iugoslave. Nu doar în Ungaria, dar peste tot comuniștii reformatori, criticând practica epocii staliniste
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
comunistă mondială care ar fi creat premisele reale ale unei dezbinări. în timpul întâlnirilor din septembrie-octombrie cu Tito, Hrușciov a încercat să convingă conducerea iugoslavă, care nu dorea să meargă în coloană cu restul țărilor socialiste, așa cum doreau liderii sovietici. în ajunul revoluției, în condițiile înăspririi până la limită a crizei sistemului stalinist din Ungaria, modelul iugoslav continua să-i atragă pe reformatorii unguri. Factorul iugoslav în diversele sale ipostaze și-a menținut influența asupra politicii interne din Ungaria. Dorin DOBRINCU Un „23
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
era până la 35, 40 de grade de frig, lacrimile s-au uscat, s-a-nghețat la obraz și ne-ntrebam: „caru’ asta mare, vede și a noastră casă dragă?”. Mulți deportați își amintesc că li se dădea liber de Crăciun sau în Ajun și primeau chiar porții suplimentare de mâncare - inclusiv unt - din partea paznicilor ruși, din care încercau să încropească o prăjitură, care, așa cum reiese din descrierea unui deportat, „era mai bună decât un tort de Crăciun”. Totul era apoi urmat de reprize
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
pentru a împinge Albania în direcția indicată de evenimentele din celelalte state est-europene, iar Alia a chemat la „luptă de clasă”, vechea soluție, “împotriva forțelor reacționare din interior”. Reacția era exact aceeași pe care am văzut-o la București în ajunul căderii lui Ceaușescu: declarații de fidelitate ale notabililor - între care directorul Institutului de Istorie din Tirana, Stefanaq Pollo - și o represiune brutală. Cititorii revistei 22 își mai aduc aminte probabil de o manifestație în fața clădirii în care era atunci Ambasada
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
juniusi moszkvai kommunista csucstalalkozo es Magyarorszag”, Tarsadalmi Szemle, Budapest, 1993, 2 sz., p. 94. Vezi A. Sztikalin, „A szovjet nagykovetseg es az MDP-n beluli harc 1956 tavaszan - kora oszen”, Multunk. Politikatorteneti folyoirat, Budapest, 1998, nr. 2, pp. 23-49. `n ajunul discuției dintre Gero și Andropov, din 5 iulie, președintele Consiliului de Miniștri al RPU, A. Hegedus, a atras atenția trimisului RFPI, D. Soldatici, asupra tonului inadmisibil, din punctul lui de vedere, al presei iugoslave `n legătură cu evenimentele din Ungaria
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Apoi, tot ei organizau jocul și bălul în a doua și a treia zi de Crăciun(în prima seară, mergeau cu Bereza, alai de colindători și lăutari, la fetele de măritat, unde, după colinde, urma jocul cu fata gazdei). În ajunul Anului Nou, după ce primeau autorizarea autorităților civile și binecuvântarea preotului, tinerii, unii, îmbrăcați în uniforme de ofițeri ai armatei române, alții, costumați în haiduci(cu căciuli, ițari, jiletci, împodobite cu franjuri, mărgele, oglinzi) sau purtând diferite măști, porneau alaiul de la
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
vechi, care se păstrează, mai ales în satul Badeni, este Ursul, jucat de tinerii așezării, care au obținut, ca și tinerii din Sticlăria, numeroase premii la concursurile județene și naționale. Un alt obicei cunoscut localnicilor din Sticlărie este „Bereza“. În Ajunul Crăciunului, alaiul de băieți merge pe la casele unde sunt fete de măritat pentru a le colinda. Pentru că, printre flăcăi, se află, de regulă, si alesul inimii, fata care primește „Bereza“ se pregătește intens, cu bucate alese, pentru a-și dovedi
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]