10,591 matches
-
de la obârșie, peste Ciric și înălțimea Tătărașilor, până la Casa Apelor din fața mănăstirii Golia. Cel de al doilea proiect, la fel de laborios, numit Planul drumului apelor capitalei redicat în 1843 și pus în aplicație de domnitorul Prințul Mihail Sturza, litografiat la Institutul Albinei mai târziu, în 1857, este însoțit de un tabel lămuritor în privința lungimii tronsoanelor de pe conducta de aducțiune și a rețelelor de distribuție, prin țevi de fier, către cișmelele publice și private din perimetrul orașului, răspunzând astfel așteptărilor sau speranțelor mărturisite
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Moldovei cu Grigore Al. Ghica, în urma Convenției de la Balta Liman (1849), l-au aflat implicat, în continuare, pe cel care dobândise rang boieresc pentru merite profesionale, Carol Mihalic de Hodocin, în problematica edilitar-gospodărească a orașului Iași. Către sfârșitul anului 1849, "Albina românească" aprecia laudativ preocuparea noului departament și sârguința "inginerului de mine" al acestuia de a ameliora rețeaua stradală și comunicațiile în oraș, motiv pentru care Hodocin se deplasase în zona montană a Tarcăului, unde și aflase piatra potrivită și necesară
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
lungul anilor, incluzând și experiența deja acumulată în materie și, nu în ultimul rând, pe cadrul juridic "regulamentar", îndeajuns de stimulativ (din punctul său de vedere) pentru etapa istorică și pentru genul de inițiative urmărit. Astfel, la 13 noiembrie 1849, "Albina Românească" aducea la cunoștința cititorilor ei prospecțiunile efectuate de "montanistul" Carol Mihalic de Hodocin, mai întâi lângă Tarcău, unde găsise piatră potrivită pentru pavarea străzilor capitalei 8, ulterior în zona Comănești (Bacău), în vederea deschiderii unei mine de cărbuni, apreciată ca
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
îi revendică recunoașterea meritelor și locul cuvenit în istoria gândirii și practicii tehnico-economice românești, istorie care până azi i s-a arătat îndeajuns de vitregă. ANEXE I. SCRIERI 1 Observații asupra stărei pădurilor din valea Bistriței de sus, Eșii, Institutul Albinei, 1840, 24 p. de K. MIHALIC, nobil de HODOCIN, Profesor al Academiei În urmarea însărcinărei puse asupră-mi de cătră cinstita Epitropie a Învățăturilor Publice și după încuviințarea Preînălțatului Domn, cercetând, prin știința geognosei șirul munților Moldovei de la Dorna pân
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
lemne de ars este crinul mai bun decât toate celelante soiuri de brazi; cărbunii lui se protimisesc la vărsătorii și băi înaintea celor de fag ș.a. Coaja lui se întrebuințează la dubitul pieilor și la boit. Din floarea lui adună albinele clei și alte materii. Rășina cea limpede ca balsamul, cunoscută supt nume de "terpentin venețian", se capătă prin bortelire, iar cea mai fină, ce curge singură din coajă, se numește bijon și adeseori se înfățoșează supt nume de balsam peruan
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
înțelege că asemine meșteșugite împlământări de crini tineri trebuie să fie bine păzite de vite și, mai ales, de stricătoarele capre 1. 2 Relație despre cercetările geognostice în Moldova, "Spicuitorul moldo-român". Jurnal științific, literar și industrial, iulie-septembrie, Iași, la Institutul Albinei, 1841, pp. 17-35 Geognosticile cercetări care am făcut după însărcinarea cinstitei Epitropii a Învățăturilor Publice încă în vara trecută, 1839, la părțile muntenoase de la nord-vestul țărei Moldovei, iar mai ales însămnătoarele descoperiri în privirea montanistică m-au îndemnat a descrie
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
3 Proiect pentru băi publice și o shoală de înotat 2 de K. Mihailik de Hodocin Director Shoalei de Arte și Disertația despre folosul unui asemene așezământ, cetite în seanță publică a Academiei din 28 mart<ie>, Iași, la Institutul Albinei, 1843 Băi publice și o shoală de înotat Între institutele de educație și de sănătate, scăldătoarele publice și shoalele de înotare au cuprins astăzi posturi foarte însemnătoare. Drept aceea, în țerile țivilizate, nu se află o capitalie, ba nici politie
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ocnei arestanților, în care se vede operațiile scoaterii sării, căratul ei și, în față, un arestant scos, șezând pe un drob de sare, sub paza soldatului ce îndreaptă asupră-i arma, în care poziție artistul nostru compatriot îl desemnează. 5 Albinele "Calendar pentru români pe anul 1849", an VIII, Iași, 1849, pp. 28-33 Cultura albinelor era odineoară, în Moldova, din cele mai însămnate îndeletniciri rurale a<le> locuitorilor. M<i>erea și ceara moldovanului ave, mai ales în comerțul cu Veneția
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
un arestant scos, șezând pe un drob de sare, sub paza soldatului ce îndreaptă asupră-i arma, în care poziție artistul nostru compatriot îl desemnează. 5 Albinele "Calendar pentru români pe anul 1849", an VIII, Iași, 1849, pp. 28-33 Cultura albinelor era odineoară, în Moldova, din cele mai însămnate îndeletniciri rurale a<le> locuitorilor. M<i>erea și ceara moldovanului ave, mai ales în comerțul cu Veneția, așa de mare credit, că și astăzi acest product, de întâie cvalita, poartă acest
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
toate aceste, amorul antic pentru bucolica și gheorghicon 15 înnăscut între români nu s-au stins dintre deviitorii lor și astăzi încă vedem, deși în mic cerc, doritori urmând acestei datini vechi a economiei moldovene. Acestora consfințim puține rânduri despre albine, cu încredere că, pre lângă plăcere, vor afla și câteva învățături folositoare. Aceste insecte, atât de însemnate prin a<l> lor instinct pentru arte, amori și sârguință, de demult s-au numărat de cătră om între animalile dumesnice. Casnica lor
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pentru arte, amori și sârguință, de demult s-au numărat de cătră om între animalile dumesnice. Casnica lor economie este vrednică de mirare. Ele trăiesc în soțietate numeroasă numită roi, ca de 20 mii lucrători fără sex, din 1.600 albine de parte bărbătească și din o femee ce se numește împărăteasă (matcă). Lucrătoarele sînt cele mai mici și înformează statul, ele durează regulate chilii, adună ceară și miere și nutresc pe junime. În un fagu<r> sînt până la 50.000
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
sau cealantă o omoară. Pe tot anul se naște un nou roi, iar de se nasc mai multe, apoi asta nu e spre folosul roiului carele, prin asta scade. Împărăteasa pune câte un ou în fiecare chilie, de care toate albinele se îngrijesc, <în>tâmplându-să ca să moară ea, atunci toate albinele se împrăștie. Pentru sporirea culturei albinelor, s-au adus în toate părțile Europei multe îmbunătățiri atât în forma stupurilor, cum și în manipulația lor. De câțiva ani, s-au înființat
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
nou roi, iar de se nasc mai multe, apoi asta nu e spre folosul roiului carele, prin asta scade. Împărăteasa pune câte un ou în fiecare chilie, de care toate albinele se îngrijesc, <în>tâmplându-să ca să moară ea, atunci toate albinele se împrăștie. Pentru sporirea culturei albinelor, s-au adus în toate părțile Europei multe îmbunătățiri atât în forma stupurilor, cum și în manipulația lor. De câțiva ani, s-au înființat în țânutul Brașovului o soțietate, a căreia dregere au produs
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
mai multe, apoi asta nu e spre folosul roiului carele, prin asta scade. Împărăteasa pune câte un ou în fiecare chilie, de care toate albinele se îngrijesc, <în>tâmplându-să ca să moară ea, atunci toate albinele se împrăștie. Pentru sporirea culturei albinelor, s-au adus în toate părțile Europei multe îmbunătățiri atât în forma stupurilor, cum și în manipulația lor. De câțiva ani, s-au înființat în țânutul Brașovului o soțietate, a căreia dregere au produs rezultate mari; astă soțietate practică au
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de locuitori. Un al doile, al treile sau al patrule roi esă tot în acel minut, se amestecă în aer și se așază în una sau două locuri, unde începe o harță și un război crud și, pe când se omoară albinele, prisecarul se nevoiește toată ziua doară îl va prinde, însă până în sară adună o parte numai, când celelalte de tot s-au pierdut. De este prisaca mare de 100 sau 200 stupi, atunci dauna roiurilor este simțitoare. Toate aceste le
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
sac cu cel mai mare spor. Sacul, de formă țilindrică (ca un știubei), lung <de> 2 palme 6 palmace și lat <de> 6 palmace este țesut din tel galben, având rețele atât de rare încât să nu poată trece o albină. În partea de sus se află o pânză cu care se leagă, iar în partea de gios are un capac carile închide gura, dar cu oarecare întoarcere se poate scoate. Luând ist sac în mână, prisecarul așteaptă minutul când roiul
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de gios are un capac carile închide gura, dar cu oarecare întoarcere se poate scoate. Luând ist sac în mână, prisecarul așteaptă minutul când roiul va să iasă din stup, lucru care fiecare prisecar ghibaci poate cunoaște din zborul singuraticilor albine ce propășesc ieșirea roiului. Îndată ce roiul purcede, sacul, cu partea unde este pânza, se pune înaintea urdinișului stupului, atunci tot roiul, în părere că este în aer, întră în acele rețele și, după ce se va strecura tot roiul, se leagă
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
lăcașul pregătit, legându-se cu pânza, se duce la prisacă și toată operația se încheie. După oarecare practică, lucrarea merge foarte iute; prin asta, în prisacă, domnează pururi liniște, nici un roi nu se pierde, nu se amestecă cu altul, nici o albină se ucide. Prinderea roiului de pe copaci și garduri se înlăturează și, pe când un roi numai se nimerește a se prinde după metodul obicinuit, cu sacul se prind zece roiuri și, așezați în lăcașul lor cel răcoare, până în sară, încep a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
care, dedați la științe sau la meșteșuguri, după a lor menire, vor putè fi folositori patriei și însuși lor" (***Colecție de ofisuri domnești cătră Obșteasca Obici<nuită> Adunare a Moldovei și Adresele acesteia de la anul 1834 până la 1848, Tipografia Institutul Albinei, Iași, 1848, pp. 166). 14 Ibidem, p. 168. 15 Pentru detalii, vezi îndeosebi: D. Ciurea, Moldova sub domnia lui M. Sturza. De la Convenția de la Petersburg (1834) la Convenția de la Balta Liman (1849), Iași, 1947, pp. 139-196; Gh. Platon, Domnitorul Mihail
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
anexa II/ 4). 18 Ibidem, f. 41. 19 Ibidem, f. 35 (vezi anexa II/ 5). 20 SJIAN, Ministerul Cultelor..., dosar 18/1838, f. 4. 21 Ibidem. 22 Apud N. A. Bogdan, Orașul Iași. Monografie istorico-socială ilustrată, Iași, 1904, pp. 211-212. 23 "Albina Românească", Iași, XI (1840), nr. 24, duminică, 24 martie 1840, p. 93. 24 Leonid Boicu, Despre stadiul manufacturier al industriei în Moldova, în "Studii și cercetări științifice. Istorie", an XI, fasc. 1/1960, p. 135. 25 Textul este reprodus după
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
1840), nr. 24, duminică, 24 martie 1840, p. 93. 24 Leonid Boicu, Despre stadiul manufacturier al industriei în Moldova, în "Studii și cercetări științifice. Istorie", an XI, fasc. 1/1960, p. 135. 25 Textul este reprodus după cel publicat în "Albina Românească", XI (1840), nr. 52, din 4 iulie 1840, p. 211, fiind preluat aidoma și de N.A. Bogdan, Orașul Iași. Monografie istorică și socială ilustrată, ediția a III-a anastatică (reprodusă după ediția a II-a din 1904), îngrijită de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Iași, 2004, p. 260. 26 Ibidem. 27 Dumitru Vitcu, Inadvertențe istorice gravate în marmură la Cazarma Mare de la Copou, în AIIX, tom LI, 2014, pp. 361-368. 28 SJIAN, Secretariatul de Stat al Moldovei, dosar 754/1840-1860, ff. 7, 13. 29 "Albina Românească", XII, nr. 48, 19 iunie 1841, p. 200. 30 Ibidem, p. 201. 31 V. A. Urechia, op. cit., II, p. 165. 32 Între ele se aflau și instrumente fotografice (daguerotipie) de curând inventate, cu care s-au realizat mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
31 V. A. Urechia, op. cit., II, p. 165. 32 Între ele se aflau și instrumente fotografice (daguerotipie) de curând inventate, cu care s-au realizat mai multe vederi ale Iașului din acel timp" (apud N. A. Bogdan, op. cit., p. 261). 33 "Albina Românească", XVIII (1847), numerele 77-80, din 28 septembrie, 2, 5 și 9 octombrie 1847, pp. 319-333. 34 Colecție de ofisuri domnești..., p. 192. 35 SJIAN, Secretariatul de Stat ..., dosar 754/1840-1860, f. 17. 36 SJIAN, Eforia Iași, dosar 25/1842
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
231-232), se păstrează în colecția specială de schițe, planuri, fotografii la Biblioteca Centrală Universitară "M. Eminescu" din Iași. 39 ***Colecție de ofisuri domnești cătră Obșteasca Obici<nuită> Adunare a Moldovei și Adresele acesteia de la anul 1834 până la 1848, Tipografia Institutul Albinei, Iași, 1848, p. 262. 40 1 stânjen = 2,23 m (cf. Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 59). 41 Vezi legenda din partea dreaptă-jos a Planului drumului apelor capitalei. 42 SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice. Moldova, dosar 292/ 1843, f. 53 (anexa II/ 9
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
dosar 3459, f. 22. 15 Proiect pentru băi publice și o shoală de înotat, de K. Mihailik de Hodocin, Director Shoalei de Arte și disertația despre folosul unui asemene așezământ, cetite în seanța publică a Academiei din 28 mart., Institutul Albinei, Iași, 1843, p. 3 (anexa I/3). 16 SJIAN, Departamentul din Lăuntru, tr. 1772, op. 2020, dosar 3459, f. 23. 17 Augustin Scriban, Dicționarul limbii românești, Editura Presa Bună, Iași, 1939, p. 1349. 18 SJIAN, Departamentul Lucrărilor Publice. Moldova, dosar
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]