10,371 matches
-
că Romulus a fost inițiat în „misterul” întemeierii unei localități de dascăli etrusci, după vechi „datini și scrieri sfinte” ale acestora. El a săpat întâi o groapă (fossa), pe care a numit-o mundus (lumea), peste care a edificat un altar (ara) (Ovidiu, Fastele, IV, 821-825). „Apoi, în jurul lui ca centru, în formă de cerc, a tras marginile cetății” cu plugul, ridicându-l de la pământ și întrerupând brazda în locurile prevă- zute pentru edificarea porților orașului (Plutarh, Romulus, XI). Episodul asasinării
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
națiunea viitorului prin credință, viitorul credinței în națiune sau credința națiunii în viitor și are să - ajungă tot la rezultatele fenomenale la care a ajuns în numărul său de azi. E o școală privată în București care poartă deviza: "Școala e altarul civilizațiunii". S-ar putea zice: Altarul e școala civilizațiunii, civilizațiunea altarul școalei ș. a. m. d.; fraza nu câștigă mai mult înțeles decât are, adecă nici unul. Asta se numește o frază goală. Altfel, acesta este semnul caracteristic al unei totale lipse
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în națiune sau credința națiunii în viitor și are să - ajungă tot la rezultatele fenomenale la care a ajuns în numărul său de azi. E o școală privată în București care poartă deviza: "Școala e altarul civilizațiunii". S-ar putea zice: Altarul e școala civilizațiunii, civilizațiunea altarul școalei ș. a. m. d.; fraza nu câștigă mai mult înțeles decât are, adecă nici unul. Asta se numește o frază goală. Altfel, acesta este semnul caracteristic al unei totale lipse de cultură, precum și a lipsei de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în viitor și are să - ajungă tot la rezultatele fenomenale la care a ajuns în numărul său de azi. E o școală privată în București care poartă deviza: "Școala e altarul civilizațiunii". S-ar putea zice: Altarul e școala civilizațiunii, civilizațiunea altarul școalei ș. a. m. d.; fraza nu câștigă mai mult înțeles decât are, adecă nici unul. Asta se numește o frază goală. Altfel, acesta este semnul caracteristic al unei totale lipse de cultură, precum și a lipsei de gândire proprie. Tot secretul intelectual
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și ea că starea noastră economică e primejdioasă. Agricultura lâncezește; nici cantitatea, nici calitatea produselor nu mai atrage cumpărători; concurența ne omoară; comerțul român dispare și străinul îl înlocuiește; balanța comercială arată că-n fiece an România jertfește milioane pe altarul civilizației străine. Mergând astfel ajungem la inanițiune, la sleirea puterilor. Iată lucruri pe cari noi le spunem, de patru ani de zile, fără ca nimeni să fi voit să ne asculte. Credem necesar a observa aceasta, căci "Națiunea" face apel la
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
reproducând după "Monitor" statistica importului și esportului pe 1879, zicea următoarele: Cifrele acestei statistice sunt foarte elocinți. Ele dovedesc că Balanța comercială a României e foarte rea și îngrijitoare... În cursul anului trecut averea publică a României a jertfit pe altarul progresului străinătății enorma sumă de aproape 66 milioane lei. Oricari ar fi teoriile ce se pot face asupra balanței comerciale, nimic nu va putea suprima faptul, dat pe față de aceste cifre, că producerea noastră nu e îndestulătoare spre a acoperi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cu hohote groase, nestăpânite. ― Să fi văzut cum i-a bătut. A fost colosal! M-a înfierbîntat! Chit că masturbarea nu e chiar în stilul meu... Părințele, n-am mai avut așa un orgasm de când am făcut-o amândoi în altar! Abatele nu se obosi să o contrazică. Știau amândoi că asemenea lucru nu se întîmplase. ― A fost atât de drăguț! Tocmai îi provocasem pe ăia trei la o partidă și se comportau ca vai de capul lor. Unul era terminat
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
de câteva zile? Ce fel de judecată mai e și asta? ― Una care se călăuzește după legile care domnesc aici în sat! Copil! Impetuos și minunat copil! Nu numai că ești sortit să te jertfești, dar îți construiești singur și altarul! ― Înseamnă că legile sunt strîmbe! ― Nu se poate! Ele au fost stabilite de Abate și... Stin tăcu brusc, realizând că, de fapt, călugării nu le spuseseră niciodată că trebuie să urmeze vreo rânduială anume, în afara interdicției categorice de a provoca
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
era și ea parte a unei înșelătorii mai cuprinzătoare. Fără zgomot, quintul se prelinse pe lângă unul dintre stâlpii de susținere și se strecură la rândul lui în clădire. În centru, luminat palid de câteva luminări, se găsea un fel de altar făcut din piatră cenușie, fără nici un ornament. În partea de sus era sculptat un bărbat cu barbă, care avea gravat un cerc pe frunte. Trunchiul bărbatului se transforma însă într-un fel de masă, în care era săpat conturul unui
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
binișor și bea fără să se oprească, aruncând însă în același timp priviri furișe celor două cupluri. Convins că ceilalți nu au timp de el, Rim începu să analizeze perețiiplini de obișnuitele basoreliefuri din Abație, numai că că bărbatul de pe altar apărea în mai toate din ele în chip de mântuitor. Sfântul Augustin cel Nou? În rest, în afara stranelor care ocupau pereții laterali și în dosul cărora se ascunsese Rim, uriașa încăpere era goală și lipsită total de orice altă sursă
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
cheamă? ― Fiindcă mama mi-a spus să nu mă culc niciodată cu necunoscute, spuse cu glas îngroșat de băutură unul dintre călugări. Femeile râseră și ele, în timp ce celălalt bărbat era prea ocupat să o posede pe cea care stătea pe altar. ― Alidaria, măi fato, știi tu ce păcătoși sunt ăia doi de-acolo? Știi tu că necinstesc însuși Alambicul de Dumnezei? Rim deveni brusc atent. O asemenea denumire nu putea fi purtată decât de ceva cu adevărat important. ― Dacă e să
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
civilizația lor un edificiu gigantic unde puseseră blocul de gheață în care era încastrată mâna Mântuitorului lor, transmisă în secret din generație în generație. Scopul adorației era amintirea perpetuă a felului nemilos în care milioane de clone se sacrificaseră pe altarul unei religii mincinoase și fuseseră exploatate dincolo de orice limită a omenescului. Înainte ca naveta Oksanci să ajungă în piață, Johansson înregistra cu satisfacție că oamenii pe care îi pregătise cu multe luni înainte acționau în perfectă coordonare. Din colțul cel
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
îi va asigura și îi va proteja viitorul. De aceea el nu trebuie să o lase să-i scape. Trebuie să facă lucrul pentru care a venit. Trebuie să-l aducă pe tînăr acasă triumfător și să fie condus la altar în semn de recunoștință. Ea dă întregii povești o notă comică, însă din aceasta înțelegem tot ceea ce trebuie înțeles 104. Acest stil indirect liber, care predomină în întregul citat, cu excepția primei și ultimei propoziții, trimite la o sursă care este
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
și pînă în Evul Mediu inclusiv) ca mijloc de răspîndire a credinței. Liber idiotarum. Imaginea este cartea celor simpli", repeta Grigorie cel Mare. Quod legentibus scriptura hoc idiotis praestat pictura: biblia neștiutorilor de carte. Să vedem. Faceți vitralii, panouri de altar și basoreliefuri. Va rămîne întotdeauna ceva. Sfatul papal a fost urmat atît de bine, încît unii specialiști se întreabă și astăzi dacă, Întruparea întorcîndu-se împotriva ei înseși prin deformare și saturație, imaginea nu va sfîrși prin a-i aduce la
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Stil de viață aparent comun, condiție socială banală sau accesibilă. De unde apare emulația, imitația, atracția. Biserica inversează regula antică. Eroul scapă de moarte fiindcă este erou. Sfîntul devine sfînt murind. Moartea unui om îl poate "diviniza" și mormîntul îi devine altar. Formidabil. Toată lumea va muri într-o zi, în vreme ce un nemuritor homeric sau virgilian e destul de dificil de găsit în viața de zi cu zi. În fața sfințeniei, la fel, credincioșii au șanse egale. Sfîntul catolic nu are nimic divin. Este un
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
care am fi fost muți și izolați pe pămînt, fără de care n-am fi avut nici un Voltaire, nici un Rousseau, nici un Pantheon." Trăim sub Directoratul învingătorilor Bastiliei purtînd cu mare pompă o presă pe ruinele fortăreței, ca un jurămînt sfînt pe altarul patriei. "Omagiile aduse tipografiei" punctează sub diverse forme ultimele decenii ale secolului Luminilor. Le courrier de Provence, în 1790, aduce Revoluția la cheremul "minunatei invenții a tipografiei, al stabilirii serviciilor, asigurînd pentru totdeauna comunicarea ideilor, făcînd imposibil succesul capcanelor care
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
asiro-arabă la 35 de grade la umbră. A fost întemeiată de nepoții lui Adam, fii nu ai lui Cain, cultivator sedentar și întemeietor de orașe, ci ai lui Abel, păstorul. Nomadul care trăiește în cort nu se poate încurca cu altare și efigii. Cultura deșertului nu cunoaște statuile și arhitectura. Cum să ne imaginăm un Panteon pliabil și portabil? Cum ar putea un fugar să care în spinare zeii imobiliari ai sedentarului, toate aceste piedici care cer mijloace de transport pe
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
inteligibil"; și mașina audiovizualului face ca această noțiune să devină palpabilă. A neglija, a nu citi. De obicei, templele sînt făcute pentru a reculege și a se reculege, prin redistribuire și adunare. Noi sîntem prima civilizație care a ridicat un altar domestic disipării, receptorul nostru. Timpul care trece într-o societate, felul în care trece și ceea ce se petrece acolo se clarifică în funcție de timp. Ordo, lex și medium trebuie privite împreună. O mediasferă, am văzut, este o atmosferă, un climat intelectual
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
altă zodie este, firesc, destul de incertă, dar se consideră cel mai adesea, pentru începutul epocii Vărsătorului, anul 1950 (v. tabelul). </footnote> (să ne amintim de cultul taurului la civilizațiile anterioare ale Orientului apropiat, a cărui reminiscențe pot fi exemplificate prin altarul cu coarne iudaic (Exodul, 38), cultura egipteană (reprezentarea cu coarne a zeiței Isis), minoică și greacă (cu toate că mitologia lor este redactată în epoca Berbecului, abundă în amintirea acestuia: Zeus, transformat în taur, o răpește pe Europa, de exemplu), hindusă (caracterul
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
24,4.16. După alianță încheiată cu Abimelec, Abraham „a sădit o dumbrava la Beer-Șeba și a invocat numele Domnului Dumnezeului celui veșnic (’Pl ‘Ol"m)” (Gen 21,33). Aceste nume compuse par a fi legate de anumite sanctuare sau altare din timpul patriarhilor: ’Pl-‘Ol"m - de Beer-Șeba, ’Pl ‘ElyÄn - de Ierusalim, ’ElohQy Yiœer"’Ql - de Sihem, ’Pl Ro’ - de Beer-lahai-roi, ’ Pl-Šaddai - de Bethel 170. Numele generic ’Pl e folosit mai ales pentru a-l descrie pe YHWH, de exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
datorează unor viziuni sau unei inspirații divine; pe acest temei s-au rânduit jertfe și rituri fie autohtone, fie tireniene, fie aduse din Cipru sau de altundeva; pe temeiul unor astfel de tradiții s-au consacrat oracole și statui și altare și temple înzestrate fiecare cu un teritoriu sacru; de acestea toate, legislatorul nu se va atinge câtuși de puțin, iar fiecărei clase de cetățeni îi va desemna un zeu, un daimon sau un erou. 30. Statul totalitar ca stat ideal
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
râs divinitățile de hârtie, de argint ori de fum celebrate de cea mai mare parte a oamenilor. Moare la puțină vreme după aceea, la șaptesprezece ani. Se pare că s-a bucurat de onorurile aduse unor zei, beneficiind de temple, altare, sanctuar, muzeu, sărbători, sacrificii, libații, banchete, cântece, imnuri... Clement din Alexandria, la fel de înverșunat în a-i critica pe gnostici, salvează în mod miraculos câteva din ideile susținute de acest „Rimbaud gnostic”, după expresia plastică a lui Jacques Lacarrière. Printre acestea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de sexualitate, e binevenită orice licență. Nu numai ceea ce e condamnat de Biserică - Alain de Lille definește adulterul ca fiind prea marea dorință de propria soție! -, dar și dincolo de aceasta: să te culci cu mama ori cu sora, într-un altar de preferință... Sade va relua aceste argumente. Jean Țesătorul adaugă chiar că relațiile sexuale potențează castitatea, mai mult: că împreunarea cu un adept al Spiritului Liber restaurează virginitatea! Exercițiul acestei asceze hedoniste conferă fericire și te transformă în Preafericit.... XVI
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Toma d’Aquino 1266-1273: Expunere în rezumat a teologiei, Toma d’Aquino Pe la 1276: Expunere în rezumat a teologiei, de Albert cel Mare 1311: Dante lucrează la Divina Comedie 1323: canonizarea lui Toma d’Aquino William Occam, Tratat asupra tainei altarului J.Duns Scot, Tratat asupra sufletului. 1453: Nicolas de Cues, Despre pacea credinței 1483: nașterea lui Luther 1509: nașterea lui Calvin 1517: tezele lui Luther 1525: Luther, Tratat asupra preasupusului arbitru 1529: Luther, Fortăreața noastră e Dumnezeu 1536: Calvin, Instituția
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
totuși le comite mereu. Are atîta voință de viață, n-a pierit pînă acum și cred că nici de astă dată vremurile nu-l vor birui. Vor muri Încă mulți deși au fost deja foarte mulți sacrificați pe așa-zisele altare, ale civilizației europene, dar vor rămîne Încă destui care să poarte În viitor amintirea celor morți și speranța unei vieți În libertate. Nu vreau să uit și de aceea notez grozăvia și nenorocirea de sîmbăta trecută”) sînt alte motive care
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]