KorAP: Find »[drukola/base=aluzie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...144 145 146 ...212 >

5,281 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332

mă chinuiești cu supravegherea și paza asta. Mi-e urât stând singur, ți-am mai spus de câteva ori, însă dumneata, cu datul permanent din mâini și cu mersul în vârful picioarelor, îmi adâncești și mai mult plictisul. Prințul făcea aluzie la faptul că Lebedev, sub pretextul liniștii de care avea nevoie bolnavul, îi gonea pe toți ai casei, însă el în persoană, în aceste trei zile, intra la prinț aproape în fiecare clipă și, de fiecare dată deschidea mai întâi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
încât ai fi putut crede că în baladă existau tocmai literele respective și că așa erau tipărite în carte. Ceva greoi și neplăcut îl lezase parcă pe prinț. Lizaveta Prokofievna, firește, nu pricepu și nu remarcă nici substituirea literelor, nici aluzia. Generalul Ivan Feodorovici remarcă doar că se recitau niște versuri. Dintre ceilalți ascultători foarte mulți înțeleseră și fură surprinși și de îndrăzneala ieșirii, și de intenție, dar tăceau și încercau să se prefacă a nu fi observat nimic. Însă Evgheni

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
cărți, o susținu Evgheni Pavlovici. Se exprimă cu fraze întregi luate din studiile critice. De mult am avut plăcerea să cunosc modul de discuție al lui Nikolai Ardalionovici, însă de data asta nu vorbește din carte. Evident, Nikolai Ardalionovici face aluzie la gabrioleta mea galbenă cu roțile roșii. Numai că am schimbat-o, ești cam depășit. Prințul trăgea cu urechea la discuția lui Radomski... I se părea că se comportă excelent, modest, vesel și cel mai mult îi plăcea că vorbește

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
o atitudine deosebit de defavorabilă. Dar nici despre ea, nici despre Aglaia, nici chiar despre Ivan Feodorovici, Adelaida și prințul Ș. nu suflară o vorbă în timpul vizitei. Plecând din nou la plimbare, nu-l invitară și pe prinț. Nu făcură nici măcar aluzie la o posibilă vizită a lui; în legătură cu asta, Adelaida chiar lăsă să-i scape o vorbă foarte semnificativă: povestindu-i despre o lucrare a ei în acuarelă, subit dori foarte mult să i-o arate. „Cum s-o fac mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
din Pavlovsk sau chiar tot Pavlovskul deja. Dar ce subtilă a fost remarca ei cu privire la uniformă, după cum mi-a fost relatată, adică în privința faptului că Evgheni Pavlovici a apucat să-și dea la țanc demisia din armată! A fost o aluzie infernală! Nu, ăsta nu-i semn de sminteală. Eu, desigur, refuz să cred că Evgheni Pavlovici putea ști cu anticipație de catastrofă, adică să știe că în ziua cutare, la ora șapte și așa mai departe. Însă putea s-o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
e ceva suspect aici. Prințul Ș. este stupefiat. Totul a luat o întorsătură ciudată. — Dar ce motiv de suspiciune există în comportamentul lui Evgheni Pavlovici? Nici un motiv! S-a purtat cu cea mai mare distincție posibilă. N-am făcut nici o aluzie. Cred că averea lui e întreagă și neatinsă. Desigur, Lizaveta Prokofievna nici nu vrea să audă... Dar mai importante sunt toate aceste catastrofe familiale sau, mai bine zis, toate aceste ciorovăieli, că nici nu mai știi cum să le numești

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
m-am simțit apăsat de gânduri ciudate, așa că m-am decis să mă duc la el a doua zi ca să-i întorc vizita. Probabil că Rogojin nu s-a bucurat de venirea mea și chiar mi-a făcut «cu delicatețe» aluzia că n-are rost să continuăm relația; mi-am petrecut la el, totuși, o oră foarte interesantă, cum probabil i s-a părut și lui. Între noi exista un contrast atât de mare, care nu putea să nu-și pună

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
se pricepe să-și exprime ideea. Cu toată lipsa lui de amabilitate, mi s-a părut că e un om cu scaun la cap și care poate înțelege multe, deși prea puțin îl interesează problemele altora. Nu i-am făcut aluzie la «ultima mea convingere», dar - cine știe de ce - mi s-a părut că, ascultându-mă, mi-a ghicit-o. A tăcut, e grozav de taciturn. Plecând, i-am făcut aluzia că, în pofida deosebirii și contrastelor dintre noi, les extrémités se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
prea puțin îl interesează problemele altora. Nu i-am făcut aluzie la «ultima mea convingere», dar - cine știe de ce - mi s-a părut că, ascultându-mă, mi-a ghicit-o. A tăcut, e grozav de taciturn. Plecând, i-am făcut aluzia că, în pofida deosebirii și contrastelor dintre noi, les extrémités se touchent* (asta i-am explicat-o rusește), așa că, se prea poate ca nici el să nu fie chiar atât de departe de «ultima mea convingere», cum ar putea să pară

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
cu el.) Iată, prințe, ce vă relatez și eu acum: generalul, mai înainte, când mergeam împreună spre acest Vilkin, după ce apucase deja să-mi spună povestea cu incendiul și, firește, fierbând de indignare, a început subit să-mi facă aceleași aluzii cu privire la domnul Ferdâșcenko, dar erau atât de incoerente și alandala, încât, fără voie, i-am pus câteva întrebări de pe urma cărora m-am convins că această informație nu e decât rodul inspirației Excelenței Sale... Ca să zic așa, aluziile le-a făcut din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
să-mi facă aceleași aluzii cu privire la domnul Ferdâșcenko, dar erau atât de incoerente și alandala, încât, fără voie, i-am pus câteva întrebări de pe urma cărora m-am convins că această informație nu e decât rodul inspirației Excelenței Sale... Ca să zic așa, aluziile le-a făcut din bunătate sufletească. Doar și de mințit minte pentru că nu-și poate stăpâni duioșia. Acum binevoiți să vedeți: dacă a mințit, și eu unul sunt sigur de asta, atunci în ce modalitate puteți afla dumneavoastră ceva? Înțelegeți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
capitale, pe care toți o așteptau și o ghiciseră demult. Din nou prințul se simți șocat; era din ce în ce mai clar că toți începuseră să aștepte ceva de la el, că toți îl privesc ca și cum ar vrea să-l felicite, adresându-i felurite aluzii, zâmbete și ocheade complice. Keller trecuse deja de trei ori pentru câte o clipă și tot cu vădita dorință de a-l felicita: de fiecare dată începuse entuziast și confuz, nu terminase și făcuse repede cale întoarsă. (În ultimele zile

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
văzut deja că generalul a făcut niște trăsnăi și la Lizaveta Prokofievna. Nu putem da aici mai mule amănunte, însă vom remarca pe scurt că esența întâlnirii constase în faptul că generalul o speriase pe Lizaveta Prokofievna și că, prin aluzii amare la adresa lui Ganea, o făcuse să se indigneze. Fusese dat pe ușă afară într-un mod rușinos. Iată de ce își petrecuse o asemenea noapte și o asemenea dimineață, după care se țicnise definitiv și ieșise în stradă aproape apucat de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
de a vărsa astfel mai mult venin în inima fratelui ei, pe care, de altminteri, îl iubea sincer și cu compasiune. În orice caz, însă, nu putea primi asemenea informații exacte de la prietenele ei, domnișoarele Epancin; era vorba doar de aluzii, de cuvinte nerostite până la capăt, de treceri sub tăcere, de șarade. Poate că și surorile lăsaseră să le ia gura pe dinainte în prezența Varvarei Ardalionovna, pentru ca să afle și ele ceva de la aceasta; în sfârșit, poate că nici ele nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
aceea, ea păru ciudată în ochii celorlalți. Se întoarse prințul Ș. Aglaia a fost foarte amabilă cu el, i-a pus multe întrebări despre Evgheni Pavlovici. (Prințul Lev Nikolaevici încă nu venise.) Deodată, prințul Ș. își permise să facă o aluzie la „apropiata și noua cotitură din familie“, în legătură cu câteva cuvinte, pe care Lizaveta Prokofievna le lăsase să-i scape despre nunta Adelaidei, care trebuia iarăși amânată, ca să poată fi făcute amândouă nunțile odată. E greu de descris cum a explodat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
însoțitor al doamnei Belokonskaia. De faptul că va veni Belokonskaia prințul aflase cu vreo trei zile înainte; despre serata propriu-zisă fusese prevenit doar în ajun. Desigur, observase aerul preocupat al membrilor familiei și chiar, după unele frânturi de discuție și aluzii îngrijorate, își dăduse seama că aceștia se temeau de impresia pe care o poate face el. Dar Epancinii, toți ca unul, își făcură ideea că el, în simplitatea lui, pentru nimic în lume nu este în stare să-și dea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
Dar se opri brusc, înspăimântându-se singură de cele spuse. Cum putea ști cât de nedreaptă era în clipa aceea cu fiica ei? În mintea Aglaiei totul se hotărâse; aștepta și ea ceasul care trebuia să decidă totul, și orice aluzie, orice atingere imprudentă îi făcea în inimă o rană adâncă. VIIItc "VIII" Și pentru prinț, ziua aceasta începu sub imperiul unor presimțiri grele; puteau fi puse pe seama stării de boală, dar era trist într-un mod prea nedefinit și asta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
nu vă iscodesc... Plecă, iar prințul se adânci și mai mult în gândurile lui: toți prorocesc nenorociri, toți au tras deja concluziile, toți parcă ar ști ceva ce el nu știe; Lebedev îl trage de limbă, Kolea îi face o aluzie directă, iar Vera plânge. În cele din urmă, înciudat, dădu din mână a lehamite, zicându-și: „Blestemata de suspiciune bolnăvicioasă!“ Fața i se însenină când, după ora unu, îi văzu pe Epancini, care intrau la el ca să-i facă o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
suspiciune chipul calm al interlocutorului. Se spune că a nu te mira de nimic este o dovadă de mare înțelepciune. După părerea mea, ar putea la fel de bine să fie o dovadă de mare prostie... De altfel, nu la dumneavoastră fac aluzie, scuzați... Astăzi am ghinion în expresii. — Știam de ieri că Gavrila Ardalionovici... începu prințul și își înghiți vorba, vădit încurcat, deși lui Ippolit îi era necaz că nu se arată surprins. — Știați! Asta mai zic și eu noutate! De altfel

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
ea am intrat în relații cu Rogojin, cu acest om foarte interesant; tot în interesul ei i-am aranjat o întrevedere personală cu Nastasia Filippovna. Nu cumva s-o fi supărat din cauză că am jignit-o în amorul propriu, făcându-i aluzia că s-a lăcomit la „resturile“ lui Rogojin? Păi tot în interesul ei i-am explicat mereu, asta n-o tăgăduiesc, două scrisori i-am tâlcuit în sensul ăsta, astăzi i-am scris-o pe a treia, apoi întâlnirea... Mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
dormise aproape deloc trei nopți; că acum se simte mai bine și se află în afara oricărui pericol, dar continuă să aibă vechea stare, isterică... „Bine măcar că în casă e pacea cea mai deplină! La cele întâmplate încearcă să nu facă aluzie nici măcar între ei, nu numai în prezența Aglaiei. Părinții s-au și înțeles în privința călătoriei în străinătate, care va avea loc la toamnă, imediat după nunta Adelaidei; Aglaia n-a zis nimic când i s-a dat de știre.“ Poate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
aflat în îngrijirea lui Schneider; iar Schneider e din ce în ce mai încruntat și clatină din cap; lasă să se înțeleagă că ar fi vorba despre vătămarea completă a facultăților intelectuale; încă nu afirmă categoric că bolnavul ar fi incurabil, dar își permite aluziile cele mai triste. Evgheni Pavlovici pune totul la inimă și are inimă, lucru pe care l-a demonstrat deja prin faptul că primește scrisori de la Kolea și chiar îi răspunde câteodată. Dar pe lângă aceasta s-a aflat încă de o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
stirpea ei“. 5.Titlul de „cetățean de onoare“ (prin naștere sau personal) a fost instituit în 1832 și prevedea o serie de drepturi pentru deținători, printre care scutirea de impozit pe cap de locuitor și cea de pedepsele corporale. 6. Aluzie la deviza de pe blazonul lui Alexei Andreevici Arakceev (1769-1834), prieten al țarului Alexandr I și înalt demnitar, care și-a căpătat o tristă faimă prin cruzimea și prostia sa; Alexandr Pușkin i-a dedicat o epigramă foarte caustică. 7. Reforma

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
și pedeapsă (a cărui publicare începuse), așa că, după cum a remarcat și critica din acea vreme, realitatea pare în acest caz că imită literatura. 46. Versuri din comedia Prea multă minte strică de Griboedov (v. și n. 22). 47. Se face aluzie la scriitorul M.E. Saltâkov Șcedrin (1826-1889), autorul unei epigrame răutăcioase la adresa lui Dostoievski, scrisă în anul 1863; poezioara de mai jos parodiază epigrama respectivă. 48. Aluzie la romanul Ce-i de făcut? de Nikolai Cernâșevski (1828-1889), în care eroina principală își

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
din comedia Prea multă minte strică de Griboedov (v. și n. 22). 47. Se face aluzie la scriitorul M.E. Saltâkov Șcedrin (1826-1889), autorul unei epigrame răutăcioase la adresa lui Dostoievski, scrisă în anul 1863; poezioara de mai jos parodiază epigrama respectivă. 48. Aluzie la romanul Ce-i de făcut? de Nikolai Cernâșevski (1828-1889), în care eroina principală își ia cam în acest fel rămas-bun de la mama ei. 49. „B-n“ - Serghei Petrovici Botkin (1832-1899), renumit medic rus. 50. Proudhon, Pierre Joseph (1809-1922), filosof

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]