9,447 matches
-
lungă din cauze neelucidate sau dacă a simțit moartea trecându-i prin vene încet... agonizant de încet precum acul seringii care intră în burta târzie a mamei la o fracțiune de secundă de creștetul copilului bolnav de down syndrome zâmbesc amar el bea whisky mie mi se intunecă privirea și gândurile mi se tulbură alcoolic îmi ating tâmpla fierbinte acolo unde o bucată de creier pulsează infect ... Citește mai mult marele guruîși mângâie prelung barbarotește într-un pahar de cristalun Jack
NUŢA ISTRATE GANGAN [Corola-blog/BlogPost/359683_a_361012]
-
pe suflet și îl înăbușea, și doar atunci când bea se simțea mai ușurat. Cu toată puterea ființei tânjea ca la acea vârstă a lui, după ce muncise și alergase atâta prin viață, să culeagă altfel de roade și nu acele roade amare de care avea parte. Însă viața cu realitatea ei dură îl lovise din plin, iar lui în acele momente stând pe puntea acelui vas de pasageri îi venea atât de greu să accepte că viața lui se derulase în acel
UN OM SINGURATIC de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359775_a_361104]
-
mai departe cu tine, Apoi am zburat îmbrățișați și am gustat un strop de nectar de pe buzele tale Mi-a placut gustul și am sorbit însetata, Nu știam că băusem din pocalul fericirii Și era o boală când dulce, cănd amară. Apoi mi-ai dus mâna la inimă și am simțit că bate înfiorata, Ți-ai deschis sufletul și m-ai primit înăuntru. Era cald și plăcut, o ușoară amorțire m-a cuprins. Apoi am ațipit câteva clipe și am simțit
CHEMAREA TA de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359830_a_361159]
-
vin șoapte Că umblă cu daruri Crăciun. Aripi de lumină îmi intră în odaie Halebarda lunii nu știu unde s-a dus Căci în clipa aceasta, de văpaie, Dintr-o minune s-a născut Iisus. Cuvinte din livezi Când a trecut atâta amar de vreme? Iubito, peste noi zăpezi s-aștern, Cât sunt aici cu tine, nu te teme Chiar dacă în geam ne bate-un frig etern. De când ți-a înflorit pe deget iarbă, -vergheta legământului pe veci- Lumina din oglinzi se-mpletește
MINUNEA DIN SEARA DE CRĂCIUN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 711 din 11 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359848_a_361177]
-
veci- Lumina din oglinzi se-mpletește salbă Când prin poezia mea tu treci. Chiar dacă, tu, ascuns, nu mai ești Fetița din libezi, dar ești bunică, Porți cu tine traista cu povești Pentru nepoțica cea mai mică. A trecut, când, atât amar de vreme? Iubito, peste noi se-aștern zăpezi, Eu sunt aici, alături, nu te teme Și-ți mai culeg cuvinte din livezi. Al.Florin Țene ` Referință Bibliografică: Minunea din seara de Crăciun / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
MINUNEA DIN SEARA DE CRĂCIUN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 711 din 11 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359848_a_361177]
-
viețile blânde escamotări de rutină legi la marginea inimii tale o descriere a cuvântului o casă pe dealurile albastre atâta tot zădărnicia retinei în crângul înflăcărat du-te acum mâine va fi mâine ceva va veni din depărtare o respirație amară litere albe ca un craniu sub orizont sub lunarele pedepse de atunci oprește acele aparențe strălucitoare acea deriziune a petalei îngenuncheate mâine va fi mâine ceva va veni din depărtare o respirație amară așa și nu altfel o descriere a
POEME DE GEO GALETARU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359837_a_361166]
-
ceva va veni din depărtare o respirație amară litere albe ca un craniu sub orizont sub lunarele pedepse de atunci oprește acele aparențe strălucitoare acea deriziune a petalei îngenuncheate mâine va fi mâine ceva va veni din depărtare o respirație amară așa și nu altfel o descriere a cuvântului și noi neînvinși oh da neînvinși DIN DOI ÎN DOI ai trecut pe lângă ea fără să-i dai importanță. o întâmplare albastră din șirul acela dement. pielea văzduhului învelind mici excrescențe benigne
POEME DE GEO GALETARU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359837_a_361166]
-
nu închide gândurile tale-ntr-un suspin. Un pic mai amăruie îmi este viața-acum, La margine de șanț, pribeag fără vreo vină, Încerc să mai disting al crinului parfum, Prin marea deznădejde, în straie de lumină. Și viața mea e-amară. Hai să-o schimbăm acum În stropi de bucurie, căci n-avem nici o vină Pentru ce-a fost... Oprește-te din drum! Vino, căci sufletul meu, după tine suspină! M-am răzgândit, nu pot să vin ca un străin, Presimt
SĂ TE UIT, NU POT! de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359881_a_361210]
-
toate vise deșarte. Pe cine să acuze decât pe ea? Revenind de la întâlnire, a intrat direct la baie spre a se spăla de toate amintirile revenite pentru o clipă și care o murdăreau. Apoi în dormitorul tristeții ei singuratice. Lacrimi amare curgeau pe frumosul ei obraz. Ar fi dat orice să uite definitiv că ea a fost cea care a trecut prin greaua și dureroasa încercare. A avut noroc. Cel care a scos-o la viață, cel care a pus capăt
MPREVIZIBIL (2) de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359784_a_361113]
-
Orestes intră la bănuieli. Ce căuta Agnes a lui cu acest tip în trăsură? Îl luă cu amețeală și se așeză pe o bancă de piatră, să nu se poticnească. Respira greu. Îi venea să strige, să plângă cu lacrimi amare. Presimțiri îngrozitoare îi năvăleau în minte... Până la urmă, Orestes se lămuri de misterul răsturnării situației în cazul căsătoriei sale cu Agnes. Aflase acest lucru de la un oștean, chiar din garnizoana sa și, la rândul său, acesta aflase că fata lui
PROVIDENŢA (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359838_a_361167]
-
acasă și când nu e prezentă. Se aud, fără a fi rostite vorbele ei în care fierbe hazul vindecător pentru toată oprimarea dată de urâțeniile vieții la mila cerului. E înveselitoare, nu exteriorizează propriile dureri, e alungătoare a grijilor și amarului zilei de mâine...! Așa spun despre artistă, adjudenii ei. Aproape le este inexplicabil faptul că din unduirea unei voci lirice, din gestica unei făpturi frumoase, botticeliene, izbucnește umorul, iar în privirea ei visătoare se contemplă veselia nezăgăzuită. Acasă la ea
ANGELA GHEORGHIU. MUZICA, DULCE LINIŞTE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359896_a_361225]
-
de multe ori, erau și ele împovărate cu multe guri de hrănit. Tot Cel de Sus a avut grijă și încet, încet, lucrurile au intrat în normal și am reușit să vă creștem pe toți trei. Însă mătușa - mama zâmbi amar - se pare că nu mi-a iertat niciodată refuzul... deși tot ea a fost cea vinovată. Mereu a reacționat ca un scorpion, căutând să înțepe, de câte ori avea ocazia. Să nu o mai iei niciodată în seamă - repetă mama - să nu
FRAGMENT DIN ROMANUL ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359904_a_361233]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > CULORI GINGAȘE STRÎNSE ÎNTR-O ÎMPLETITURĂ Autor: Luminița Cristina Petcu Publicat în: Ediția nr. 973 din 30 august 2013 Toate Articolele Autorului Îmi crește o toamnă, amară, sub pleoape, ca un semn de întrebare răzvrătit, de ce toate acestea, doar sînt oameni care cutează chiar mai mult decît sînt în stare să suporte, credeam că existența e la mîna mea negasem chiar și moartea, acum am ajuns să
CULORI GINGAŞE STRÎNSE ÎNTR-O ÎMPLETITURĂ de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359990_a_361319]
-
al Societății de Gestiune a Drepturilor de Autor OperaScrisă.ro - București, al Asociației Cercetătorilor și Autorilor de Carte Documentară „Alex. Doru Șerban” și al Cenaclului „Columna” - Gorj. Cărți publicate: „Din Văianu la Toronto” (Editura Paper Print Bussines - București, 2010), „Cireșe amare” (Editura Fundației Constantin Brâncuși - Târgu-Jiu, 2011), „Maia” vol.I (Editura Societatea Scriitorilor Militari - București, 2012), „Maia” vol.II (Editura Societatea Scriitorilor Militari - București, 2013), „La vârsta senectuții” (Editura Societatea Scriitorilor Militari - București, 2014, coautor „Copilul nedorit” (Editura Societatea Scriitorilor Militari
ION C. GOCIU de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/359991_a_361320]
-
dar cui să-i spui, predat să fie în școală. Atâți din cei pătrunși în clasă, tentați să urce între glorii, De-ar vrea s-o facă-ar învăța, ce-ascund a vremilor istorii!... Ce-nseamnă viața și neviața, ce-amar ascunde împlinirea, Ce-nseamnă lupta cu nebunii, și cât de scurtă-i fericirea... Cinstire, minunată carte, acelor trudnici ce te-au scris, Și ți-au sădit între coperți, și-un pic de Iad și Paradis! Și ar mai fi ceva
ION C. GOCIU de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/359991_a_361320]
-
Pe crucea din cer mai este o pată Că se mai vînd păcate la kil sau la bucată Păcatul nu e crezul unui oligofren Din cer alte păcate, mai drastice, se cern 2 M-am rătăcit în bălării Cu flori amare și tîrzii Tivite-n vară de-o zăpadă Cu coapse dulci de damă fada 3 Și ce coapse desenate pe un cer muiat în lapte dulci și mult mai mătăsoase prin hogeacuri tenebroaase pe pre unde m-am pierdut eu
PE CRUCEA DIN CER MAI ESTE O PATA de IOAN LILĂ în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359590_a_360919]
-
și nu între ziduri înalte doresc să-mi închid libertatea, să nu pot iubi ori să strig... Nici creste-nspumate de valuri și foșnet dulceag de pădure Ori luna-ntre sălcii pletoase și rugii-nnegriți de dulcile mure... Sunt vorbe amare lipsite de dulce-adevăr și credință, sunt tainele-adânci vândute pe-arginți de relele guri cu multă silință! E soare și jar, minciună sub lună, pădure și tihnă și tot ce se cheamă trăire, E mare și val, e iarbă și trupuri
O LUME NEBUNĂ... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359607_a_360936]
-
sincer cu tine! Diana îl privi în față, curioasă. - Te ascult, Lucas! - Offf! Îmi este atât de greu! Să nu ai nicio îndoială; te-am plăcut mult și nu aș fi vrut ca întâlnirea noastră să-ți lase un gust amar sau să mă consideri un laș dacă mâine seară nu m-ai fi văzut la restaurant. Cât am stat împreună, în seara aceasta, mi-am dat seama ce fel de fată ești. Mâine voi pleca în deltă două zile cu
UN CONCEDIU RATAT de VASILICA ILIE în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359576_a_360905]
-
suflă-n rufe prinse cu cârlige. Femeie îngândurată trece pe sub geam ca o adiere, O trestie onduindu-se pe geana zorilor, Gândul visează la sărutul cu gust de miere, Doar râul s-aude lovind în roțile morilor Măcinând timpul cu gust amar de fiere... Motiv pentru un solfegiu Te-am văzut cum ai ieșit Din nota muzicală do de jos, Pelerină purtai de sunet înverzit Vibrând într-un fluier de os. Te-am auzit imitând pe portativ Sunetul notei re ca o
CANICULA DIN CUVINTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359635_a_360964]
-
mine sub respirație de cancer! ...Cum să fiu turist la New York, când eu mă plimb de două-trei ori pe săptămână cu sufletul prin Big Apple, fredonând doar pentru mine “My love, My love”?! NIG: Mi se întâmplă uneori, după atâta amar de vreme, să mă visez în România, la vechiul loc de muncă... Vă visați vreodată conducând un cabbie new-yorkez? Și apropos, conduceți sau luați un taxi, atunci când ajungeți la NY? MMI: N-aș mai putea conduce un minut un taxi
TÊTE-À-TÊTE, NIG ȘI MIRCEA M IONESCU de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359679_a_361008]
-
Acasa > Versuri > Farmec > FARA TITLU Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 425 din 29 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Am rămas cu un gust amar pe buzele mele fierbinți iar cuvintele s-au topit în ploaia de sânge. Mă dor amintirile și visele și florile și razele soarelui și, si... Mă întorc singur și mult mai încovoiat, acasă. Să aștept bătrânețea . Referință Bibliografică: Fara titlu
FARA TITLU de PETRU JIPA în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359748_a_361077]
-
curăți păcatul, cu-al deniilor cânt. Să scot toți prizonierii ispitelor din lanțuri, Să curăț vina oarbă ce-apasă peste lume, Să deschid omenirii ale iubirii glasuri, Ceasornicul vieții să bată lin în inimi. Privesc trupu-i rănit și vărs lacrimi amare, Mă reazem de-a Lui cruce unde stă răstignit, Cuprind în palme cerul și strig: Ai îndurare! Îndură-te, Părinte, de Fiul tău iubit! Mă mistuie tristețea, din zări înnegurate... Îmi zdrențuie ființa cu limbi roșii de foc, M-aruncă
CLOPOTE NEGRE... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 461 din 05 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359124_a_360453]
-
la victorie, au fost date de către acești „mari” mamei vitrege de la răsărit. Marile puteri au trasat sfere de influență din a căror granițe nu era scăpare. Războiul rece a adus mult rău omenirii, multe sacrificii inutile, multe necazuri și mult amar. Și culmea! După căderea comunismului, pe la începutul anilor nouăzeci, tot cei necăjiți și asupriți au fost muștruluiți cu indexul (vezi Conferința de la Madrid pentru noile candidaturi în NATO!) și lăsați să piară în sărăcie, dezorganizare politico-economică, lupte inter-etnice și confuzii
MEMORIA PENIŢEI (2) – CINE TRAGE SFORILE? de GEORGE ROCA în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359110_a_360439]
-
clasei țărănești, te așteaptă o piesă de teatru filozofică în cel mai profund sens al cuvântului. Aparent ușoară, vioaie și pitorească, dar și surprinzătoare, chiar șocantă, piesa mustește de semnificații filozofice, fiind de fapt o parabolă, o filozofare profundă și amară pe marginea sensului, destinului nostru ca popor. Încercăm să ne adunăm cuvintele căutând un unghi, un loc de intrare în universul semantic al piesei, pentru că, mărturisim, iată, după mai multe lecturi, opera dramatică de față este greu de interpretat, chiar
ŞTEFAN DUMITRESCU: „CARAGIALE SE PUPĂ CU STALIN” de TEOFIL MIREANU în ediţia nr. 481 din 25 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359199_a_360528]
-
pot permite lectorului sau spectatorului, să descifreze nivelurile piesei, sensurile ei adânci, care sunt mai multe și cumplite. În realitate, piesa de față (Caragiale se pupă cu Stalin) este o tragedie înspăimântătoare despre destinul unui popor, purtând masca unei comedii amare. Și aceasta (a doua piesă de teatru, TRAGEDIA, cea nescrisă, dar sugerată) este de fapt marea operă dramatică, pe care ne-o dăruiește, ca să ne trezească la realitate, Dumitrescu. Teofil MIREANU sociolog al culturii Societatea Dacia Culturală ------------------------------------ Ștefan DUMITRESCU, (n.
ŞTEFAN DUMITRESCU: „CARAGIALE SE PUPĂ CU STALIN” de TEOFIL MIREANU în ediţia nr. 481 din 25 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359199_a_360528]