6,796 matches
-
de social penetrabil prin metode ad hoc. Științele speculative, ca logica sau matematica, explorează funcționarea gândirii pentru a-i găsi legile și acele aspecte ale realului printre care se numără cantitatea și ordinea. A descoperi realul așa cum este el denotă ambiția obiectivității. Fiecare dintre aceste ramuri ale științei încearcă să elaboreze un limbaj universal care să permită savanților să comunice. Știința produsă trebuie să fie "testabilă", verificabilă de către oricine. Ea este acceptată atunci când e demonstrată, adică se demonstrează că aceasta corespunde
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
la epoca planificării sovietice. Această tactică nu poate fi contra-zisă: cum vreți să fiți înțeleși dacă înotați împotriva curentului? Disimularea are ca scop ascunderea adevăratei mize a dezbaterii, pentru a nu speria adversarul. Hitler nu putea să își dezvăluie adevăratele ambiții atâta timp cât armata sa nu era pregătită. La München a pretins că dorea doar să șteargă ne-dreptățile tratatului de la Versailles. Când se dezbătea întreruperea voluntară a sarcinii în Franța și în Belgia, părerea susținătorilor exprima nevoia de a corecta situațiile
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
inteligibilitatea textului sunt inseparabile, unde tema geometrică este țesută, așa cum anticipează Henry James , cu imaginări ale clarității geometrice, simetriei și proporției narațiunii sau textului narativ și unde naratologia furnizează orientări pentru interpretări necontaminate de subiectivismul tradițional al criticii literare. Această ambiție geometrizantă se află în relație cu un aspect major al naratologiei din perioada ei structuralistă, tipologică și categorizantă reprezentat de relația problematică între teorie și aplicațiile ei. Naratologia clasică oferă instrumente de analiză teoretică pentru manifestările narative, se vrea o
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
naratologia, plasată la granița dintre artă și știință, critică literară și analiza discursului, interpretare și de scriere. Unul din aspectele care accentuează această fractură este oportunitatea utilizării metaforei în naratologie. Ca ramificație a structuralismului, naratologia a avut, la începuturile ei, ambiția de a oferi studiilor literare o anume rigoare științifică și vocabularul ei a fost invadat de o serie de împrumuturi terminologice. Din gramatica tradițională naratologia a preluat substantivele, adjectivele și verbele, din gramatica transformațională structura de adâncime, structura de suprafață
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
semiotic sau la Claude Bremond în diagramele arborilor decizionali. Aceste instrumente vizuale sunt refuzate de naratologia post-clasică pentru tendința lor de a îngheța fluiditatea sensului și pentru conotația lor pozitivistă. Ryan crede însă că diagramele nu sunt simptomatice numai pentru ambițiile științifice. Ea consideră că importanța lor trebuie reconsiderată într-o lume în care computerul oferă instrumente grafice și duplicative și accelerează tendința culturii de a-și investi conținutul, mai degrabă în imagini decât în cuvinte. Mai consideră că naratologia vizuală
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
narative la Claude LĂvi-Strauss, careul semiotic la Algirdas Julien Greimas sau diagramele arborilor decizionali la Claude Bremond, refuzate de naratologia postclasică pentru tendința de a îngheța fluiditatea sensului și pentru conotația lor pozitivistă, nu sunt instrumente vizuale simptomatice numai pentru ambițiile științifice. Importanța lor, așa cum spune Ryan, poate fi reconsiderată într-o lume în care există o tendință a culturii de a-și investi conținutul, mai degrabă în imagini decât în cuvinte. Într-un asemenea context, observațiile lui Ryan despre naratologia
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
a plecat în Asia, unde și-a desăvârșit educația în ale războiului și diplomației. După moartea dictatorului Sylla, Caesar se apropie de Pompeius, fiind ales questor în anul 68 î.Hr. Popularitatea i-a crescut din ce în ce mai mult, dar a crescut și ambiția sa. De aceea s a implicat în disputele și intrigile de la Roma, dovedind reale calități de politician. Reușește să fie ales mare pontif în anul 64 î.Hr. Gruparea sa politică, partidul popularilor, devenea tot mai puternică. Devenit guvernator al provinciei
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
apelat la alianțele matrimoniale pentru a-și consolida poziția. Astfel, a divorțat de Josephine, luând-o în căsătorie pe Maria Luiza, fiica împăratului Austriei, sperând că uniunea cu vechea dinastie a Habsburgilor va asigura viitorul tronului. Prăbușirea s-a datorat ambiției lui Napoleon de a cuceri Rusia. Campania din 1812 s-a dovedit un dezastru. Napoleon a ajuns în capitala țarilor, dar întreaga Europă îi era împotrivă. Teribila iarnă rusească a decimat armata franceză, care a fost nevoită să se retragă
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
disiparea energiilor lucru pe care atât APCE și Adunarea OSCE au tendința de a-l uita. În cele din urmă, o lipsă de sensibilizare a opiniei publice împiedică, de multe ori, crearea de influență politică suficientă, care este proporțională cu ambițiile mari pe care aceste adunări le au pentru ele însele. Aceste limitări sunt compensate de beneficiile potențiale în cazul în care legăturile stabilite între diferitele niveluri de guvernare sunt folosite în mod eficient. Lucrând într-un cadru internațional și întâlnind
Parlamentarismul în societatea internațională by Gabriel-Liviu Ispas () [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
lume a lui qui pro quo. Care pe care. Și în această luptă absurdă pentru vârful piramidei sociale, nimeni nu mai cunoaște nici mamă, nici tată, nici copil, luptă pe viață și pe moarte, doar pentru sine. Adică pentru propriile ambiții și interese. Pentru orgoliul personal, pentru vanitatea împinsă până la demență. Speranța românului, s-a transformat ca într-o nepoveste, din zâna zorilor, în muma pădurii. Ori în spaima ciorilor. Românul încă așteaptă....ce mai așteaptă? Nu mai așteaptă nimic, zic
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
intenție, ceva mai mult decât un roman obișnuit, limitat la reproducerea obiectivă a unui crâmpei de viață individuală sau socială, fără altă semnificație"9. Spuneam însă că "fondul" e numai parțial autobiografic în Bizu, și asta deoarece romanul lovinescian are ambiția de a rescrie nu doar Memoriile, ci și toate celelalte texte ficționale de dinainte, reconfigurate deja în primul roman-ciclu, Viață dublă. Pe de altă parte, Lovinescu găsește "diferența specifică" dintre memorialistică și epica autobiografică în chiar "forma ficțiunii romanțate", ceea ce
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
tot spus) de natura conflictuală a raportului dintre "temperament" și "voință". E clar că "dezinteresul" față de aspectele practice ale existenței, cu etica subiacentă a refuzului și non-participării la viața socială, camuflează, în cazul de față (e vorba de psihologia artistului), ambiția afirmării individuale în plan pur spiritual prin capitalizarea unei puteri simbolice, activate de principiul ascetic. Drept urmare, nici cea mai pesimistă "filosofie" (shopenhauerianismul, de pildă) nu va reuși să anihileze cu totul "voința de putere (expresie a individualității)" pentru că "imperialismul e
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
monoton". Refuzând viața în manifestările ei dinamice, sociale, Bizu se refugiază "cu moartea în suflet" în lumea visului și a imaginației, găsindu-și pacea în contemplație și într-o "renunțare fără amărăciuni, întrucât nu conținea o jertfă vitală". Lipsit de ambiție și de energie, personajul lovinescian e o ființă insulară, însingurată, situându-se la antipodul "ariviștilor" balzacieni ori al "cuceritorilor" de tot felul. Din această pricină, Bizu lasă impresia unui roman "fără subiect", câtă vreme narațiunea e reductibilă la niște "episoade
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Pentru a completa triunghiul și a dezvolta intriga, era necesară intrarea în scenă atât a femeii de care eroul să se îndrăgostească, cât și a personajului negativ, "ticălosul" cu gânduri rele. 1.7. Cherchez la femme Timid și lipsit de ambiție cum îl știm, Bizu caută mai întâi adăpost la fosta lui gazdă din studenție, Rosine Strahl (Rosina), femeie voluntară și plină de viață, robustă, de o senzualitate francă, șireată și cu simț practic, care-l învață lecția amorului sănătos, fără
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
o pornise cu cinci ani înainte"). Fenomenul se explică lesne, deoarece pentru poet mobilul inspirației rămâne nesemnificativ ("Cine i-o inspirase? Nu-și mai aducea aminte"), importantă fiind doar conștiința artistică, acea insatisfacție mereu reiterată față de propriul scris, care nutrește ambiția desăvârșirii estetice, a unui ideal de perfecțiune nicicând realizabil. Lovinescu intuiește corect maniera de lucru a poetului, fiind lucru știut că el intervenea în mod repetat pe propriile texte, chiar și după ce acestea erau publicate. Arta unui scriitor, zice într-
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
rezumă, de fapt, "subiectul" romanului, semn că inventivitatea epică a prozatorului se limitează tot la imaginarea convențională de scene și situații (melo)dramatice, în marginea documentului, pe fondul confruntării mereu reiterate (în toată literatura lovinesciană) dintre "iluzie" și "realitate". Însă ambiția de a fi luat în serios ca romancier l-a determinat pe Lovinescu să se dezică de vechea "metodă" a "momentelor discontinui", întrebuințată anterior "dintr-un imperativ temperamental": "prin nu știu ce schimbare de mecanism creator afirmă criticul-romancier am scris Bălăuca fără
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
niciodată izbutita) tentativă de reprimare a "moldovenismului" și în trădarea creatoare, în dramatizarea "romanțată" a "documentului", fie acesta autobiografic sau de altă natură. Pornind de la niște premize asemănătoare, Ileana Vrancea punea literatura criticului (în mod nejustificat, zic eu) sub semnul "ambiției de a bengescianiza" bovaric, după "rețete teoretic concepute", fără pic de spontaneitate ceea ce ar avea ca rezultat "o sublimă contrafacere", care ne convinge de faptul că Lovinescu "este mult mai interesant prin inconformație epică decât ca romancier realizat". Drept urmare, chiar dacă
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
poeticilor mimetic-realiste și al epicului tradițional, deconstruit cu subtilitate. Din cele prezentate până acum s-ar putea trage concluzia că proza lovinesciană pare a fi când teatru, când poezie, dar aproape niciodată... proză! Într-adevăr, Lovinescu a nutrit, ca romancier, ambiții de reformator și, la fel ca în opera de doctrină 232, a sfârșit prin a aplica (inițial involuntar, mai apoi conștient) și în literatura de ficțiune legea cauzalității inverse, potrivit căreia cuvântul ("forma") nu mai are menirea de a exprima
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
asupra gândirii criticului, literatura acestuia este scoasă din cadrul de raportare îngust (și nu neapărat coerent) al sistemului de propoziții estetice ale teoreticianului cu același nume. Opera de ficțiune vine să-i ilustreze gândirea în ampla, chiar contradictoria ei polivalență, datorată ambiției autorului de a spune în ea ceva "adevărat", adică să vorbească, cu sinceritate, despre sine. Și cine se cunoaște vreodată pe sine cu adevărat? Cea mai îndrăzneață recitire propusă de criticul ieșean este cea a literaturii lovinesciene ca melodramă, chiar
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de fapt mai mult decât negativă. Nici chiar Nichita Stănescu sau Ioan Alexandru nu au dat dovadă de o împotrivire prea energică. S. A.: În discuțiile despre perioadă, unele pactizări și colaborări cu național-comunismul sunt explicate și chiar justificate printr-o ambiție lăudabilă: relansarea ideii naționale. V. N. : Asta e linia pe care a mers Ioan Alexandru. S. A.: Da. Dar ideea națională fusese o componentă centrală a spațiului mental interbelic, când era deja combinată cu modernismul (dacă nu cumva se relansase după
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
V. N.: După mine, asta a fost una din cauzele care au dus la reacția populistă, etnocentristă, din jurul anilor 1930. S. A.: Așa este. Poate pentru că trebuiau integrați în noul stat, România Mare un stat național care a dezvoltat pe parcurs ambiții de mic imperiu și a redus națiunea politică la etnie -, chiar și românii care nu proveneau din Regat. S-a discutat mult despre românizarea forțată a minorităților din provinciile alipite în 1918, dar proiectul era mai vast și mai urgent
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
prestigiu public mare. Apoi Vlad avea și o anumită concepție istorică foarte clară. El se simțea un conducător în continuarea limpede a Partidului Liberal și a gândirii liberale. Pentru el, Brătienii erau figurile cele mai mari în istoria României, iar ambiția lui era cumva să continue această tradiție de conducere. Și poate că ar fi reușit, poate că lucrurile ar fi fost puțin altfel. Era apropiat și de familia regală în acel timp. Îl socotesc pe Vlad Georgescu om de mare
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
se întoarcă dacă vor să-și practice meseria. Aici începe problema. Pentru că mulți dintre ei se întorc cu lecția bine asimilată, dar se trezesc într-un fel de limb: între lumea în care nu pot să rămână decât sacrificându-și ambițiile profesionale și optând pentru o viețuire vegetativ-materialistă, și lumea în care nu pot să se întoarcă de bunăvoie, pentru că vocația lor nu se poate împlini. V. N. : Nu am aici un răspuns, dar mă pot referi cel puțin la două
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
și integrare universală, dar și model de afirmare până la paroxism a valorilor locale este spectaculoasă în anii '90, tocmai când căzuse comunismul și existau atâtea alte inspirații și deschideri. Mitologia generației de aur '27 era potențată după 1989 de emoții, ambiții, programe și sensibilități noi. Ea era contrapusă uriașului val de occidentalizare, civilizație de consum, superficialitate, secularizare, subculturi contra-culturale și iconoclaste. În fața acestui tsunami de modernizare consumistă și modernitate globală, la care România avusese doar sporadic și îngrădit acces înainte de 1989
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
ar trebui să meargă funcționarii de stat, profesorii, mai știu eu cine să facă ucenicie mai curând în asemenea locuri. Ele nu sunt perfecțiunea pe pământ, deci nu ne inhibă ca Occidentul; dar sunt, prin procedurile lor, prin rigoare, prin ambiție, prin dorința de îmbunătățire, mai apropiate de modelul occidental decât credem noi, fiind în același timp suficient de familiare pentru a putea fi lesne urmate. V. N.: E interesant că generații mai vechi cu sute de ani din istoria română
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]