13,311 matches
-
economia afacerilor, ei simt, gândesc și acționează ca niște proprietari.” Jim Schreiber, director la Herman Miller Adolph Rupp, legendarul antrenor de la University of Kentucky, a fost cu siguranță una dintre cele mai intimidante, dacă nu chiar colorate figuri din sport. Antrenorul de baschet cu cele mai multe victorii, Rupp era cunoscut pentru replicile sale zeflemitoare, aruncate pe nepregătite și asociate de obicei cu sarcasm și Înjurături. Nu folosea prea multe cuvinte pentru a le spune celorlalți ce simțea sau ce credea despre ei
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
exemplu, În cele voluntare, nu se urmărește obținerea de profituri personale. Folosind o analogie cu jocul de fotbal sugerată de North, instituțiile nu ar fi simple reguli ale jocului, ci constituie jocul În sine: actorii sunt construiți ca jucători, arbitri, antrenori etc., situațiile În care se pot afla jucătorii (de exemplu „offside”) sunt, de asemenea, construcții sociale, reieșind din instituția jocului. O altă viziune asupra instituțiilor ne-o furnizeză antropologia simbolică. M. Douglas folosește termenul de instituție „În sensul de grupare
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de comportament și emoționale copilului. Din nou, acești părinți nu vor să vadă supărarea copilului, pentru a-l putea duce la un profesionist, sau să recunoască problema lui. Profesorii sunt o altă sursă de informație. Ei, dar și personalul școlii (antrenori sau consilieri școlari), sunt primii care recunosc un copil cu probleme și pot să inițieze o intervenție în acest sens. Evaluările copiilor de către profesori sunt adesea discrepante față de evaluarea făcută de alți adulți, părinți sau clinicieni care evaluează comportamentul copiilor
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
care a însoțit primii ani ai domniei lui Ceaușescu. În 1967, când l-am cunoscut, era cercetător științific la Centrul de Logică din București și era în căutare de "tineri aleși", pentru a deveni, așa cum mărturisise la ieșirea din închisoare, "antrenor cultural". M-am nimerit, împreună cu doi-trei prieteni, în cercul pe care l-a alcătuit în acest scop și am început din acel moment o aventură spirituală care mi-a marcat definitiv destinul. Ne adunam în fiecare săptămână la el acasă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a străduit pri toate mijloacele să supraviețuiască și de fiecare dată a reușit.) Și legenda aceasta a început să funcționeze, să pătrundă în viață. Mii de tineri pe an, din toate colțurile țării, luau drumul Păltinișului pentru a găsi, cu ajutorul "antrenorului de spirite", o soluție de viață. Uneori, în camera sa (o schimbase între timp cu una de mărime normală) se aflau și câte zece persoane și nimeni nu pleca nemarcat de pe urma acestei întîlniri. În orice caz, toți aflau că există
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
poate, din cultura noastră. Aici e vorba de câteva considerații în marginea Maladiilor. ("C'est un excellent ouvrage qui, à mon sens, reflète mieux ta forme d'esprit que le précédent" - i.e. Sentimentul romînesc.) Noica își preia apoi funcția de antrenor cultural și se interesează de intențiile noastre pentru zilele care urmează. Aflând că Andrei trebuie să-și termine cartea, îi urcă porția la 50 de pagini pentru toată săptămâna ("Pippidi se plângea că nu scrie decât șapte pagini pe zi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mi-a scris-o în 1967, la șase luni după ce îl cunoscusem: "Sînt atâtea de făcut în lumea aceasta! Dăruiește-te, Rafail, dăruiește-te!" Dar pedagogia lui Noica nu s-a rezumat niciodată la patetismul unui simplu îndemn. Fiind un antrenor extraordinar, el a știut să ne ia din punctul în care ne aflam și să ne propună idealurile performanței culturale fără să ne strivească sub ele, dar și fără să ne lase iluzia că le-am putea atinge trișând. Noica
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în țară, și nu o dată, ci de douăzeci și două de ori. Dacă sânt astăzi în România 22 de milioane de locuitori, atunci un tânăr dintr-un milion are, probabil, geniu. Dar pentru aceste 22 de genii avem nevoie de antrenori. Am adus să vă citesc cele două-trei pagini pe care le-am intitulat Cei douăzeci și doi sau despre cultura de performanță. Dacă vi se pare că paginile țin și mă lăsați să le public, am să i le trimit
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și valorificarea tinerilor de excepție. Un Edison, dacă nu ne înșelăm, a spus: geniu înseamnă 1% inspirație și 99% transpirație. Totul se schimbă dintr-o dată. Atunci intervenția din afară nu numai că e posibilă, dar devine ca și obligatorie: apare antrenorul. Căci totul în cultura de performanță, poate, se întîmplă ca în sportul de performanță, sub acțiunea unui antrenor. Acesta, într-adevăr, știe să facă pe cineva să transpire. Cineva povestea că, la un mare hotel din Elveția, a trebuit să
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
99% transpirație. Totul se schimbă dintr-o dată. Atunci intervenția din afară nu numai că e posibilă, dar devine ca și obligatorie: apare antrenorul. Căci totul în cultura de performanță, poate, se întîmplă ca în sportul de performanță, sub acțiunea unui antrenor. Acesta, într-adevăr, știe să facă pe cineva să transpire. Cineva povestea că, la un mare hotel din Elveția, a trebuit să-l reclame direcției pe vecinul său de cameră, care cânta cam mult la pian și nici măcar nu cânta
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
lui Edison; căci unul ar vrea să știe dintr-o dată cine este genial, pe când Edison spune: abia la urmă, după ce omul a transpirat îndelung, se poate ivi miracolul care contribuie să trimită înainte popoarele și istoria. Iar pentru aceasta trebuie antrenori. Profesorii predau regula, nu excepția, și de altfel ei nu se pot devota unui singur ucenic. Nu-l pot urmări ceas de ceas, până și în somnul lui. Altcineva, chiar incomparabila instituție a familiei, ce competență și ce cutezanță are
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
-l pot urmări ceas de ceas, până și în somnul lui. Altcineva, chiar incomparabila instituție a familiei, ce competență și ce cutezanță are? Nu încerca prea mult", spune tânărului familia, "stai lângă mal, dacă vrei să-ți fie bine". Dar antrenorul este din alt aluat; îndrăgind și el, ca un părinte, pe tânăr, îi spune: "Aruncă-te în larg, n-ai să te îneci." Atunci, unde ne sânt antrenorii? Dar ei sânt de pe acum prezenți și cu siguranță sânt mai mulți
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
tânărului familia, "stai lângă mal, dacă vrei să-ți fie bine". Dar antrenorul este din alt aluat; îndrăgind și el, ca un părinte, pe tânăr, îi spune: "Aruncă-te în larg, n-ai să te îneci." Atunci, unde ne sânt antrenorii? Dar ei sânt de pe acum prezenți și cu siguranță sânt mai mulți decât cei de antrenat, în cultură. Românul are vocație de antrenor. A stat destul pe margine de-a lungul istoriei și a văzut cum se îneacă alții. Și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pe tânăr, îi spune: "Aruncă-te în larg, n-ai să te îneci." Atunci, unde ne sânt antrenorii? Dar ei sânt de pe acum prezenți și cu siguranță sânt mai mulți decât cei de antrenat, în cultură. Românul are vocație de antrenor. A stat destul pe margine de-a lungul istoriei și a văzut cum se îneacă alții. Și, oricum, este mai ușor să știi cum trebuie făcut un lucru, decât să-l faci. Antrenori buni, de altfel, pot fi de-a
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
antrenat, în cultură. Românul are vocație de antrenor. A stat destul pe margine de-a lungul istoriei și a văzut cum se îneacă alții. Și, oricum, este mai ușor să știi cum trebuie făcut un lucru, decât să-l faci. Antrenori buni, de altfel, pot fi de-a dreptul cei care au obținut ei înșiși o performanță. Profesorul medic Palade, cel cu Premiul Nobel, a antrenat, pare-se, echipa Institutului de Biologie nou înființat în așa fel încît ne facem iluzia
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
țara noastră - singura din Europa deschisă cultural atât către Orient cât și către Occident - ar fi datoare să dea lumii de mâine o excepțională echipă de interpreți; căci reclamă și mijlocirea spirituală puțină genialitate. Dar nu ne gândim atât la antrenorii de excepție, pentru tinerii de excepție, cât la acei mari antrenori umili, care să urmărească zi de zi cum crește firul de grâu. I-am numit cîndva: ploaia aceea de toamnă, care nu știe nimic despre culesuri. De-am putea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și către Occident - ar fi datoare să dea lumii de mâine o excepțională echipă de interpreți; căci reclamă și mijlocirea spirituală puțină genialitate. Dar nu ne gândim atât la antrenorii de excepție, pentru tinerii de excepție, cât la acei mari antrenori umili, care să urmărească zi de zi cum crește firul de grâu. I-am numit cîndva: ploaia aceea de toamnă, care nu știe nimic despre culesuri. De-am putea găsi sămânța cea bună! Douăzeci și două de boabe, numai!"" Ascult
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Păltinișul, pentru că nu îi crea obligații; și apoi, avea acolo totul rezolvat: cantină, telefon, poștă și mai ales un loc ideal de plimbare, "turul Păltinișului", care durează o oră de drum drept, asfaltat. I se retrezesc dintr-o dată instinctele de antrenor; mă ceartă că nu fac "game", că nu am o oră în fiecare dimineață în care să-mi exersez, de pildă, latina. "Am să-ți dau o Patrologie din care să citești zilnic câteva pagini din Roscelinus sau Abélard." Îl
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
închisoare (scriind, în tot acest răstimp, fără încetare, cu gândul, poate, că nu-și va vedea niciodată vreun rând publicat), omul acesta care ar fi făcut altminteri "ctitorii cu nemiluita" și care, ieșind din recluziune, ceruse permisiunea de a deveni antrenorul cultural al celor tineri, omul acesta care ajunsese, la peste 70 de ani, un reper cultural al țării și care polarizase în juru-i iubirile și urile cărturarilor noștri, devenind astfel, cum singur îi plăcea să spună, "o instituție", omul acesta
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
refăcea astfel un pattern paideic de tip mai mult oriental și patriarhal, ca într-o lume a Upanișadelor, dominată de atmosfera molcomă a acelui "stai lângă mine și ascultă". Paideia devenea astfel o relație ludică, un joc superior între un antrenor și cel antrenat, o inițiere în ezoterismul culturii, având drept punct final creația culturală ca formă stranie a sacralității moderne. Căci oare cultura, această variantă modernă a spiritului obiectiv, nu aducea cu sine "uitarea cea bună" a eului îngust și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
un singur rol, reprezintă, în realitate, mai multe roluri. Să considerăm, spre exemplu, statusul de student. La prima vedere acest status pare să ofere un rol clar de jucat. Dar acest rol presupune interacțiunea cu câteva statusuri diferite: coleg, profesor, antrenor. În anumită măsură fiecare din aceste interacțiuni determină un rol diferit pentru statusul de student deoarece fiecare din ele îl definesc cu un rol aparte ce poartă așteptări diferite. Ceea ce place unui coleg de multe ori nu o să convină profesorului
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
anumită măsură fiecare din aceste interacțiuni determină un rol diferit pentru statusul de student deoarece fiecare din ele îl definesc cu un rol aparte ce poartă așteptări diferite. Ceea ce place unui coleg de multe ori nu o să convină profesorului sau antrenorului. Astfel, statusul de student, într-un sens, poartă câteva roluri: acela de subordonat (respect pentru profesor) și cel de coleg (respect pentru colegi). Așa cum am mai spus, Robert Merton se referă la aceste roluri combinate atașate unui status, ca set
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
conflictuale reprezintă o parte importantă a procesului socializării. În aceeași idee se înscrie și modalitatea în care copilul este chemat să răspundă într-o situație în care părinții vor ca el sau ea să meargă în vizită la o familie, antrenorul echipei vrea să vină la meciul programat, profesorul așteaptă să-și facă temele, iar prietenii vor să vină cu ei la o petrecere. Dar cel mai important lucru rămâne felul în care copilul răspunde când agenți diferiți ai socializării vor
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
riscul este bine-venit dacă vă concentrați energia asupra doborârii barierelor din drumul spre succes. Procesul de luare a deciziilor pe care l-am aplicat a constat în identificarea tuturor barierelor și găsirea unei soluții pentru eliminarea fiecăreia.” PERSEVERENȚA Steve Mariucci, antrenorul principal al unei echipe sportive renumite, declară că: „Nu port niciodată ceas, pentru că știu că întotdeauna este acum - și acum este timpul să faci ceea ce ai de făcut.” Fără perseverență nu puteți reuși la nivelurile cele mai înalte. Perseverența este
Managementul carierei. Ghid practic by Julie Jansen () [Corola-publishinghouse/Science/2058_a_3383]
-
cele mai multe ori (dar nu obligatoriu), cel ce coordonează (conduce) activitatea. În acest sens, managementul implică echipa de specialiști („coaching” - de la termenul englezesc „to coach” - a antrena).<footnote Cruellas Philippe, Coaching; un nouveau style de management, Paris, ESP Ed., 1993. footnote> „Antrenorul managerial” („coach managerial”) devine un manager de tip diferit, el Își pune probleme pe o arie largă de domenii și caută răspunsuri cât mai complexe. „Adevăratul antrenor managerial este cel ce-și pune probleme de genul lui Socrate. El trebuie
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]