8,321 matches
-
la suprafață, nemaiprivind în profunzimea lucrurilor, nemaifăcând diferența dintre esență și aparență. Orb nu este cel care nu vede, ci cel care nu vrea să vadă, cel care vede doar la suprafață și nu poate înțelege ce se află dincolo de aparență. Surd nu este cel care nu aude, ci cel care nu vrea să audă, care aude numai ce îi place și înțelege numai ce îi convine, și nu aude Adevărul. Cuvântul are o forță extraordinară, pe care omul încă nu
Un urât frumos în societatea contemporană. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ionela Alexandra Răstoacă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_950]
-
amorfie, asimetrie și disarmonie, pătrunde înspre interiorul ființei umane, unde urâtul se manifestă prin incorectitudine, cu toate formele ei, urmând ca mai apoi să iasă din nou la suprafață, în ultimul capitol, unde urâtul se manifestă pendulând între esență și aparență, prin ordinar, meschin, slăbiciune, josnic, obișnuit (mediocru), întâmplător, inevoluat, dezgustător, grosolan, ceea ce este mort și gol, hidos, absurd, scârbos, rău, fărădelege, fantomatic, diabolic și caricatură. În societatea contemporană oamenii se îndreaptă, mai cu seamă, către nonvalori și le ridică pe
Un urât frumos în societatea contemporană. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Ionela Alexandra Răstoacă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_950]
-
pe Charles. Apoi mi-am adus aminte un comentariu pe care l-ai făcut despre venitul lui. Credeam atunci că îmi dai un indiciu. Da, a fost prostesc din partea mea. Am regretat imediat după. Doar că el păstra foarte bine aparențele. Uneori, nu puteam să mă abțin să nu i le stric puțin. Prostesc din partea mea, totuși. Atmosfera deja se schimbase. Era ca la sfârșitul unui interogatoriu, când, pentru prima oară, anchetatul și anchetatorul se pot relaxa; informația fusese aflată, dificultatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
pe care să îl semnez eu în care scria că îmi împrumutase o sumă de bani, pentru care trebuia să plătesc dobândă. Urma să fie renegociat peste cinci ani. Depozit direct în contul lui de la Coutts. Oricum, nimic dubios în aparență. Am fluierat. —Cu cât îl plăteai? A ezitat. În jur de cinci mii de lire pe an. —Dumnezeule, Simon, îți dai seama că făcea asta și cu alți oameni. Oh, da, Simon își stinse țigara. Fără îndoială. —Unul dintre ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
mai bine să port pantalonii negri și cămașa verde de mătase care funcționaseră atât de bine la Suki Fine încât o făcuseră să se încreadă în mine. Nu atribuiam acest succes exclusiv hainelor, dar nu se poate să ignori importanța aparențelor. Nicola Walters luase un taxi. L-am auzit sosind și m-am întrebat dacă l-o fi punând pe nota de plată a băncii. Era de înălțime medie, cu ochi căprui, cu bărbia pătrățoasă și păr întins și negru tuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
minune la asta. Este marea lui calitate. Era o amărăciune în acel comentariu care părea nejustificată doar de dorința de a face o plimbare pe Tamisa. Mă întrebam de ce. — Bineînțeles că Dominic nu s-a agitat, continuă ea acidă. În aparență, ar face orice i-ar cere tata. Știe când este pe o pistă greșită. Voi doi aveți de gând să vă căsătoriți? S-a întors brusc spre mine. Chiar și din spatele ochelarilor de soare îi simțeam privirea tăioasă. — Cine ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
cum mă gândisem, acest vas nu era tocmai locul potrivit de făcut prea mulți dușmani. Tamisa părea liniștită, de parcă a înota spre țărm ar fi la fel de ușor precum câteva lungimi de bazin olimpic, dar știam cât de înșelătoare puteau fi aparențele. Poate eram paranoică, dar asta nu însemna că nu erau oameni care căutau să mă prindă. Până acum, se pare că nimeni nu-și dăduse seama că aveam ceva de-a face cu articolul din ziar, lucru pentru care îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
o spune și m-am dat bătută. Dar faptul că trăiești așa cu Sir Richard nu a fost considerat mai scandalos decât un divorț contestat? Geneviève părea foarte amuzată. —Văd că nu înțelegi deloc, draga mea. Totul este să faci aparențele să arate bine și să nu stârnești un scandal. Richard și cu mine am fost dintotdeauna discreți. Având case alăturate, genul acesta de lucruri. Bineînțeles că toată lumea știa că suntem un cuplu, dar, dacă nu atragi atenția asupra ta, bârfa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
urmei, un nenorocit care bea în zi de leafă? Chiar mă simt bine scriind acum, în vacarmul țipetelor acelea. Un bine care vine din contopirea mea cu această Lume pe care o descopăr frumoasă, după ce trec de vălul ei de aparențe. După ce-mi birui primele reacții de iritare, de respingere, de dispreț și condamnare. După ce toate acestea trec, văd cum Lumea se așază în matca ei, limpede, clară, cu rosturile ei bine conturate, cu luminile ei sporite de umbrele în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
astfel de clișee, să vorbească de caragialismul electoral interbelic. Ca să-și justifice tâlhăriile lor. Dar acum? Speram, prin cartea mea, să atrag atenția celor de astăzi, îndeosebi tinerilor, să se ferească să acuze bâlciul de odinioară. Dincolo de vălul pitoresc al aparențelor, să vadă tragedia unei nații chemate la democrație fără să aibă habar de practicile acesteia. Nu aceasta interesează. Și odinioară, ca și acum, electoratul era o masă amorfă, manevrabilă, sforarii politici stârnindu-i patimi mărunte, orgolii tembele, înlocuind, pentru scurt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
afară. Simpla rostire a cuvântului cenzură îmi stârnea frisoane de spaimă. Știam prea bine ce era cenzura, cum cotrobăia prin toate cotloanele textului (începusem deja să public câte ceva), cum construia ea însăși din interdicții, suspiciuni și amenințări un text cu aparență de adevăr. Mi-era teamă de cenzură, de puterea ei nevăzută, ocultă, pentru că știam, simțeam că-mi modifica însuși textul meu autentic. Trăiam parcă după canoanele ei, după tainele ei, după calapodul ei. Începusem să mă cenzurez chiar înainte de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
de o pălărie. Intră În prăvălia lui don Antoni Fortuny și, după ce aruncă o privire sumară asupra locului, se uită pieziș la pălărier și la ajutorul acestuia, tînărul Julián, și zise după cum urmează: „Mi s-a spus că aici, În pofida aparențelor, se fac cele mai bune pălării din Barcelona. Se anunță o toamnă urîtă și voi avea nevoie de șase jobene, o duzină de gambete, șepci de vînătoare și ceva de purtat la Madrid, În Cortes. Dumneata Îți notezi sau aștepți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
fără o prezență audibilă, alunecau la cea mai mică poruncă a stăpînului cu eficiența și docilitatea unei trupe de gîndaci bine antrenați. Vei avea nevoie de altă garderobă, Julián. Există o mulțime de mîrlani care nu țin seama decît de aparențe... Am să-i spun Jacintei să se ocupe de asta, tu să nu-ți faci nici o grijă. Și poate ar fi mai bine să nu-i spui nimic lui taică-tu, să nu se supere. Uite, vine Jorge. Jorge, vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Vine fiindcă știe că nu mai am pe nimeni altcineva. Fermín Îmi aruncă o privire cu coada ochiului, ca și cînd s-ar fi gîndit la același lucru ca și mine. Jacinta Coronado era, evident, mai lucidă decît o sugerau aparențele. Trupul se stingea, Însă mintea și sufletul Încă se mai mistuiau În acel puț de mizerie. M-am Întrebat cîți alții asemenea ei, asemenea bătrînelului licențios care ne arătase cum s-o găsim zăceau Împotmoliți acolo. Vine fiindcă te iubește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
venit doar să ne distrăm, să ne Încingem deci cu faptele. Ceva din povestirea lui Daniel mi s-a părut tare ciudat, mai mult decît restul, și nu pentru caracterul foiletonesc al intrigii, ci din pricina unui detaliu esențial și În aparență banal, adăugă Barceló. — Luminați-ne, don Gustavo. — Iată-l: chestia cum că tatăl lui Carax refuză să-i recunoască trupul neînsuflețit, pretinzînd că nu avea nici un copil. Foarte ciudat mi se pare mie. Aproape Împotriva naturii. Nu există pe lume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
acesta se diversifică. Are loc astfel un proces de adaptare, apărând indivizi distincți, în interiorul speței umane. Diversificarea tipologică s-a realizat la Caragiale, după cum a observat primul Titu Maiorescu, prin extracția socială a acestor tipuri. Gravul decalaj dintre esență și aparență al civilizației burgheze și mahalalei intelectuale este ilustrat de minune prin caricatură. Dispunând de un simț mimetic excepțional, Caragiale a folosit caricatura sub forma parodiei. Ilustrative sub acest aspect sunt discursurile ilogice și lăcrimoase ale politicienilor. S-a mai reproșat
PERSONAJUL COMIC ÎN TEATRUL LUI I. L. CARAGIALE by Aurora Ștefan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/380_a_592]
-
și invadează universul cotidian. De aici poate și seducția exercitată asupra spiritului uman care citește, dincolo de numeroasele interpretări care i se pot asocia, natura lui serioasă și tulburătoare, care-i conferă statut de oglindă a realității, de adevăr intuit dincolo de aparențe. La acesta se adaugă efectul cathartic al urâtului: creatorul redă ori imaginează urâtul, iar iubitorul de artă îl acceptă, în speranța accederii, prin el, la starea contrarie: frumosul. Nostalgia frumosului este dinamul insistenței artei asupra formelor urâtului. În Estetica urâtului
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
de a accede către lumea suprasensibilă, căci contemplarea frumosului contingent provoacă amintirea Frumosului și Adevărului transcendent pierdut. Pe de altă parte, ambiguitatea frumosului, “defectul” său, vine din aceea că receptarea frumosului se poate concretiza și în simpla plăcere produsă de aparența sensibilă nu oricine gustă Frumosul va fi automat transpus în lumea ideală a perfecțiunii transcendente. Imitația (mimesis) artistică nu poate reda “ideile”, adică adevărul suprem al lucrurilor, ci reproduce lucrurile naturale sau artificiale care nu sunt decât o palidă umbră
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
sunt uriași pentru că sunt plămădiți din tradiția populară, dar mai cu seamă pentru că importanța ideilor pe care autorul are să ni le comunice cere personaje pe măsură. Oamenii săi enormi, “monștri blânzi” înzestrați cu bun simț și înțelepciune populară, dezvăluie sub aparența ficțiunii și a basmului aspecte zguduitoare ale realității. Detaliile grotești presărate de-a lungul întregii cărți sunt menite - după Bahtin - să disloce sau chiar să desființeze granițele inițiale dintre corporalitate și restul lumii. De obicei se remarcă faptul că, în
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
în ciclul său romanesc, insulară și izolată pare, dimpotrivă, seriozitatea sacrosanctă a oficialității.” Barocul Preocuparea de bază a barocului este aceea a “arătării”, motiv pentru care a fost pus în legătură cu arta spectacolului, cu teatrul, întrucât promovează “valori ale ostentației”, ale aparenței. Dacă pentru spiritul clasic este importantă imitația formelor eterne, neprezentând interes ceea ce este schimbător și pieritor, pentru baroc această selecție nu mai este operabilă, sau în orice caz nu mai prezintă interes: într-o lume precară în care totul este
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
obiect (de felul unei garguille) pot fi considerate ca fiind grotești, cu alte cuvinte, dacă sunt suficiente urâțenia fizică și diformitatea pentru a defini grotescul. Dacă lucrurile ar sta în acest fel, atunci grotescul ar aparține categoriilor estetice determinate de aparența externă. Dar imediat ce trece la considerații generale, Hugo arată importanța contextului, a locului și funcției atribuite unui obiect, ca parte a unei structuri mai largi sau ca un purtător de semnificație. Numai în acest fel forma individuală devine expresivă și
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
Kafka apelează la alegorie și simbol, al căror rol este de a accentua viziunea halucinantă a unei lumi în care eroii sunt captivii unui cerc închis din care nu se poate ieși altfel decât prin moarte. În Metamorfoza, deși cu aparență (carapace) de insectă, Gregor este adevărata ființă umană a romanului, în timp ce familia sa este compusă din insecte deghizate în oameni. De altfel, în universul kafkian, straniul nu provine din natura eului, ci din natura lumii, dar mai ales din discrepanța
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
calea mântuirii se confunda cu centura de asfalt ce curgea dinspre Iași spre București, ieșind prin Păcurari și trecând prin Podu Iloaiei și Târgu Frumos, pe unde totuși pașii săi călcau arareori. Unul din aceste două adevăruri, ce exprimau În aparență același lucru, fiind totuși atât de diferite În esența lor, Îl transforma pe pictor În piatra kilometrică, tocmai pentru a putea reface drumul Îndărăt ce duce de la universul viu la cel cu desăvârșire mort. Piatra kilometrică, pentru a putea călca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
ei prin grija Dommnului...” Drept mulțumire Înălțată celui Atotputernic, Oliver Își strânse aripile pe piept și croncăni. Citind apoi din aceeași carte, masterandul Lawrence Își dădu seama totuși că adevărul lui Iisus fusese măsluit de unul din apostolii săi, În aparență cel mai credincios și mai fidel, pe nume Pavel. Ei, bine, profitând de naivitatea celorlalți, acest apostol Pavel, cu de la sine putere sau poate călăuzit de forțele obscure ce-și fac sălaș noaptea În mintea fiecărui om, Își permisese luxul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
abstracțiunile ce se materializau În fața lui sub diferite forme nu reușeau să-i anihileze rațiunea și bunul-simț. Chiar dacă simțurile sale percepeau lumea din jur din ce În ce mai aberant, logica și experiența Îl Îndemnau să facă totuși corecțiile necesare, pentru a păstra măcar aparențele și a nu fi perceput de cei din anturajul lui ca un om sfârșit. „NEW. Lemon. AUTOMAT FAX. ACTIVE AGENTS. 450 G”, „Surf DERO. Automat. Euro compact. 600 g - Scoate cele mai frecvente 99 de pete și se ține de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]