16,557 matches
-
unor nevoi multiple. De exemplu, într-o lucrare despre economia întreprinderii (Longatte și Muller, 2001), cumpărarea unei haine răspunde unor nevoi variate: fiziologice (cum ar fi protejarea de frig sau, dimpotrivă, încercarea de a ne feri de căldură) și de apartenență la un grup (nevoia de afecțiune - a fi la modă, adică a te îmbrăca la fel ca ceilalți din grup - și de apreciere - a te pune în valoare prin ținută, având grijă ca ea să fie originală). Această teorie a
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
pune în valoare prin ținută, având grijă ca ea să fie originală). Această teorie a atras, dar e contrazisă în multe aspecte. Nu există întotdeauna diferențe tranșante între categoriile lui Maslow: în special, între nevoia de apreciere și cea de apartenență din exemplul precedent (cumpărarea unei haine), încercarea de „a fi la modă” corespunde la fel de bine unei nevoi de apartenență la un grup, cât și nevoii de apreciere. Dar ceea ce implică anumite probleme este mai ales ierarhizarea. Satisfacerea unei necesități superioare
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
în multe aspecte. Nu există întotdeauna diferențe tranșante între categoriile lui Maslow: în special, între nevoia de apreciere și cea de apartenență din exemplul precedent (cumpărarea unei haine), încercarea de „a fi la modă” corespunde la fel de bine unei nevoi de apartenență la un grup, cât și nevoii de apreciere. Dar ceea ce implică anumite probleme este mai ales ierarhizarea. Satisfacerea unei necesități superioare nu apare doar atunci când o nevoie inferioară este împlinită. Astfel, într-o mare întreprindere americană structurată pe numeroase niveluri
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
după-amiază cu unchiul Devereux Winslow 1922: veranda de piatră a casei de vară a bunicului) Poemul din care am extras acest fragment este mult mai amplu, aducând în prim-plan - cel puțin la un nivel superficial - „adevărul personal”, acela al apartenenței la un mediu (părinții, bunicii, casa, prietenii, pe scurt lumea în care scriitorul a copilărit). Ceea ce poate surprinde în cazul acestui portret al artistului în copilărie, creionat cu îndeajuns de tandră autoironie (dacă ne gândim că în alte împrejurări Lowell
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
cumva i se refuză accesul la mass-mediaxe "„mass-media"35. Multe femei și mulți bărbați care activează pentru drepturile femeilor și pentru egalitatea de gen sau care au o atitudine coerentă cu mișcarea feministăxe "„mișcare feministă" refuză să își asume deschis apartenența la feminism. Indiferent de rezerve și inamicalități terminologice, feminismul a avut și are o contribuție substanțială la schimbarea situației femeilor și a relațiilor de gen. Prin lupta feministelor și feminiștilor au fost recunoscute drepturile civilexe "„drepturicivile" și politice ale femeilor
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
În afara femeilor, experiența subordonării și cea a discriminării sunt trăite și de alte categorii tratate ca inferioare: clase, grupuri etnice, rase. În condițiile unui astfel de tratament, indivizii ce aparțin unui grup de acest tip sunt discriminați. Dar, indiferent de apartenența la un grup tratat ca inferior, femeile din grupul respectiv sunt discriminate și pentru că sunt femei. De aceea, eu consider că legislația, chiar și când intenționează să contracareze discriminarea, repetă adesea eroarea de a plasa sexismxe "„sexism"ul în finalul
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
cuvinte, în forma sa academică, feminismul a ajuns nepopular fiindcă este prea sofisticat. Este de preferat o avangardă bine mediatizată de femei libere și autoafirmative, neconformiste față de nici un canon, nici măcar față de cel feminist. Cele care își asumă în mod deschis apartenența la postfeminism susțin următoarele idei: - Identitățile personale nu pot să fie impuse de nimeni, prin urmare nici de către feministexe "„feminist". În condiții pluraliste, identitățile sunt alese și adesea fluide. Nimeni nu are o legitimitate specială, ca să spună altora cum anume
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
care coincide cu imaginea despre omul deplin - bărbatul. În această privință, multe ideologiixe "„ideologie" și doctrine își dau mâna. Față de tradițiaxe "„tradiție" premodernă nu este nimic nou sub soare. Atâta doar că o ideologie a egalității în drepturi, în baza apartenenței la o umanitate comună, este un cadru de referință foarte bun pentru o agendă care include extinderea drepturilor la toate persoanele, indiferent de sexul, rasa, etnia, religia lor. Feminismul liberal argumentează și pledează, la nivelul teoriei și acțiunii politice, pentru
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
un liberalismxe "„liberalism" democrat” (Ștefaniaxe "„Mihailescu,Ștefania" Mihăilescu, Lexicon feminist, 2002). Relațiile între feminismul socialist și cel liberal au fost rareori antagonice, dată fiind credința lor comună că a fi feministăxe "„feministă" înseamnă asumarea unei identități politice care transcende alte apartenențe. Un moment conflictual a intervenit totuși între asociația feministelor liberale Drepturile femeii (rezultată în 1913 din transformarea asociației Emanciparea femeii, condusă de Eugenia de Reuss-Ianculescuxe "„deReus-Ianculescu,Eugenia") și asociația feministelor socialiste, Cercului feminin socialist. Prima asociație, cea de orientare liberală
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
mereu un interes în menținerea familiei patriarhale. d) Primele coduri de legi au pus bazele instituționale ale subordonării sexuale (cu acceptul și sub oblăduirea statului). Femeile au cooperat cu acest sistem din diferite motive: frica, dependență economică de capul familiei, apartenența la o clasă superioară, diviziunea între femei respectabile (conformiste) și nerespectabile (nonconformiste), lipsa de mijloace economice pentru autonomiexe "„autonomie" și o întreagă rețea ideologică prin care trebuiau să își accepte poziția inferioară și aservită. e) Relația între bărbați și mijloacele
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
autonomie" și o întreagă rețea ideologică prin care trebuiau să își accepte poziția inferioară și aservită. e) Relația între bărbați și mijloacele de producție a fost directă; între femei și mijloacele de producție, relația a fost mediată prin bărbați. f) Apartenența la un bărbat sau la nici unul a fost marcată prin văl sau alte forme de acoperire a capului 8. g) Chiar și subordonate sexual și economic, femeile tot au continuat să joace rol de mediatoare între oameni și zei ca
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
precum și drepturile acestora la consum 30. Intervenția mult mai generală era în privința căsătoriilor și divorțurilor, care nu erau tratate neutru din punct de vedere politic și puteau afecta cariera și promovarea unei persoane dacă erau privite ca nepotrivite (în sensul apartenenței de clasă a partenerului sau partenerei, al trecutului politic, inclusiv al părinților, al relațiilor cu străinătatea - rude, corespondență, relații profesionale). Aparent, familiaxe "„familie" socialistă era partenerialăxe "„parteneriat", dar numai aparent (în ideologia oficială). Patriarhatulxe "„patriarhat" socialist a consacrat dominația tatălui
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
iar în cadrul ei, bărbații sunt o dată și jumătate mai mulți din cauza funcțiilor de conducere (femeile au o șansă de cel puțin două ori mai redusă de acces la astfel de funcții), a statutului de întreprinzători, a participăriila conducerea economică și apartenenței la categoria funcționarilor superiori (domenii în care femeile reprezintă sub 25%) și mai puțin a studiilor, unde femeile capătă avans consistent. Avansul în studiile superioare nu se reflectă proporțional în independența lor economică 19. În aceste moduri, pentru prima oară
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
dintre femei și bărbați, susține Pasti, sunt puternic impregnate și determinate politic. În felul în care s-au configurat politicile românești, ele conduc spre politici ale „inegalității prin naștere”. O parte dintre noi, partea femeiască, este dominată și dependentă datorită apartenenței la un sex. Inegalitatea de gen este cu adevărat ultima inegalitatexe "„ultimainegalitate". Ne-am obișnuit cu ordine în cadrul cărora pe locul întâi figurează rasismulxe "„rasism", apoi șovinismul, intoleranța religioasă, dar indiferent de grupul care suferă discriminărixe "„discriminare": rasial, etnic, religios
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
formal ca politici de genxe "„politicidegen" de către sistemul politic.” (Borchorstxe "„Borchorst,Anette", 1995, p. 69). În estul Europei, există o frică aproape paralizantă de ideologiixe "„ideologie" în mediile academice și chiar la intelectualii publici 7. Foarte puțini își asumă deschis apartenența ideologică, preferând cel mult să se declare adepți ai democrației și ai pieței libere. Unii consideră în mod greșit că atașamentul față de democrațiexe "„democrație" și piața liberă nu intră în categoria atașamentelor ideologice. Dar, indiferent că recunosc sau nu diferite
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
În diverse perioade ale vieții. Aici sunt incluse diverse categorii de relații, În funcție de vârsta subiectului - pentru un copil, relațiile cu părinții, rudele, prietenii; pentru un adult, relațiile cu soțul/soția, prietenii, copiii, rudele etc. Un copil mutat din familia de apartenență este traumatizat prin segregare și pierde elementele esențiale ale integrării personale, la fel cum un adult, care nu se poate muta din casa părinților și nu poate duce o existență independentă, pierde, la rândul lui, aspectele esențiale legate de integrarea
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
unei existențe demne, cu relații diverse În cadrul grupurilor sociale din comunitate. - Integrarea societală (În societate) se referă la asigurarea de drepturi egale și respectarea autodeterminării persoanei cu cerințe speciale și se realizează atunci când copilul cu cerințe speciale dobândește sentimentul de apartenență și participare deplină la viața comunității prin asumarea unor responsabilități sociale. Acest tip de integrare reprezintă nivelul cel mai Înalt de acceptare socială și face din inițiativele de valorizare a potențialului fiecărui individ o practică obișnuită, curentă, care nu mai
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
al vieții și activității psihice. În cadrul sistemului psihic uman, interacțiunea tuturor elementelor sale componente este o condiție obligatorie, fără de care activitatea umană, adaptarea la mediu, crearea unor valori etc. nu ar fi posibile. Astfel, raportul gândire-limbaj-memorie-atenție1 rezidă mai Întâi În apartenența lor la ceea ce numim intelect, acel ansamblu de elemente ale psihismului ce permite cunoașterea prin detașarea de experiența nemijlocită și care se constituie treptat, În ontogeneză, prin interacțiunea cu mediul sociocultural. Analizând specificul proceselor psihice la copiii/elevii cu diferite
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
o reacție compensatorie, copilul adoptă un atașament exagerat față de anumite persoane adulte din jur, considerând că lângă acestea Își găsesc securitatea afectivă de care au nevoie. Copilul cu cerințe educaționale speciale la care trebuințele (mai ales cele de securitate afectivă, apartenență și identitate) nu sunt satisfăcute În mod constant va resimți În permanență stări de frustrare afectivă, concretizate În stări puternice de tensiune, reacții fiziologice și psihologice dezagreabile (enurezisul nocturn chiar și la vârste mai mari, onicofagie, mișcări stereotipe ale corpului
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
situație mai bună ca a lor; - complexul de proveniență - se manifestă fie prin nostalgie, dor de părinți, tristețe, dorința reîntoarcerii În familie, preocuparea obsedantă de identificare a părinților (pentru cei care nu i-au cunoscut), fie prin acceptarea jenantă a apartenenței la o familie umbrită de vicii grave sau evitarea și respingerea părinților; - comportament revendicativ - concretizat În revendicarea ostilă a unor necesități și drepturi, stridențe comportamentale, izolarea și apariția fenomenului de marginalizare etc.; - sindromul de instituționalizare/hospitalism - prezent la copil după
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
stat, pe stradă etc.Ă. Pornind de la piramida trebuințelor lui Maslow, politicile sociale practicate în domeniul problematicii vârstei a treia trebuie să urmărească necesitatea satisfacerii trebuințelor: fiziologice (mâncare, băutură, adăpost, lipsă a dureriiă, de siguranță și securitate, de dragoste și apartenență (prietenie, afiliere, interacțiune și dragosteă, de respect de sine și de auto-actualizare. Legislația în domeniul protecției persoanelor vârstnice a fost adoptată în anul 2000 sub forma Legii nr. 17/2000 privind asistența socială acordată persoanelor vârstnice, care are ca normă
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
realiste, siguranța postului, un mediu de lucru confortabil, programe de pensii și de asigurări în caz de accidente de muncă, invaliditate temporară sau permanentă, plata peste nivelul minim de supraviețuire și libertatea de a se sindicaliza ș.a.; 3. nevoi de apartenență - factorii organizaționali care ar putea satisface aceste nevoi cuprind posibilitatea de a interacționa cu alții la locul de muncă, supraveghere amicală și dispusă la ajutor, șansa de a lucra în echipă, posibilitatea de a dezvolta noi relații sociale; 4 . nevoi
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
să obțină un salariu; în societatea modernă aceste tipuri de nevoi au devenit acute în condițiile unei rate ridicate de șomaj, a locului de muncă, a riscurilor în asigurarea protecției și a securității materiale a familiei; - 50% din nevoile de apartenență: în societățile aflate în perioada de tranziție (ca și societatea româneascăă afilierea la organizațiile sindicale reprezintă modalități importante de protecție și securitate socială, ceea ce face ca raportul dintre aceste două tipuri de nevoi să nu mai fie apropiat modelului conceput
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
Maslow vorbește de o tipologie diferențiată pentru structurile de personalitate în funcție de gradul de dezvoltare a necesităților individului. „Putem distinge astfel” apreciază Maslow, „personalități orientate exclusiv asupra necesităților fiziologice, de supraviețuire, dar și personalități centrate prioritar asupra necesităților de dragoste, afecțiune, apartenență sau autoactualizare. Acest fapt depinde de gradul lor de actualizare”(Zamfir, 1997, p. 82Ă. Maslow precizează că noile necesități sunt legate de necesitățile satisfăcute anterior și ele „pot să apară în soluționarea mai mare sau mai mică a unor grupuri
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
în conformitate cu legislația unei țări anume. În România, „au dreptul la asistență socială, în condițiile legii, toți cetățenii români cu domiciliul în România, fără deosebire de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenență politică, de avere sau de origie socială” (Legea 705/2001, art.10, alin. 1Ă. Așa cum se prevede în cadrul aceleași legi, au dreptul la măsuri de asistență socială și cetățenii altor state și apatrizii cu condiția să aibă domiciliul în România
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]