11,066 matches
-
mesteceni când fuma zburau rațe cu guler cenușiu până unde putea marea să cuprindă cu ochiul era evident după despărțitura în silabe a degetelor că a fost mai subțire cu o femeie dezvelise acest luminiș până la poala oftatul ei dacă aplecai urechea îl auzeai când șoptea arunca codițele cuvintelor ca niște sâmburi de cireșe se agățau cu gura uscată pe iarba fântânii de mătase până ce femeia de o viață și un strop zâmbea dintr-o ciocârlie curgea dimineața știam toate acestea
AMINTIRE ÎN MÂNECA SCURTĂ de VASILE PIN în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341936_a_343265]
-
ale inițierii și ale așteptării fuziunii sufletului cu un timp mai bun. Tot ce este suferință vine de la nepriceperea noastră de a nu ști să alegem energiile benefice, care ne înconjoară și care se limitează atunci când negativismul vampiric ne vlăguiește aplecându-ne în fața răului. Amarul este o școală de meditație profundă a minții, a durerii dar și a puterii de a ne înțelege existența: Fiecare trăire este, în acest caz, un salt în neant. Când tot ce ți-a oferit viața
AMNARUL ŞI AMARUL GÂNDITORULUI PERPETUU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341879_a_343208]
-
să repare ceva din ce se mai putea repara cu starea sa fizică, Săndica încercă să facă câteva exerciții de gimnastică aerobică. Trase adânc și cu putere în piept aerul, ridica brațele deasupra capului, se ridica pe vârfuri apoi se aplecă și-și atinse degetele de la picioare, repetând mișcarea de mai multe ori. Era mândră că reușise, la cât de leneșă devenise în ultimul timp și cât de tare o dureau mușchii gleznelor de la coborâtul de pe munte, să facă și aceste
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XIII LECTIA DE ISTORIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341933_a_343262]
-
slăbuță, blondă și cu părul lung, cu o fustă de serviciu din stofă verzuie, cam scurtuță și cu o privire șăgalnică. - Vă rog să vă serviți, și poftă bună! le ură directorul tuturor. - Mulțumim! se auzi din gura celorlalți comeseni, aplecându-se cu vioiciune asupra bunătăților rafinate din farfuriile aduse de ospătari. Meniu a fost deosebit ales, compunându-se în afara platoului rece, numai din vânat, friptură de fazan înăbușit, rață sălbatică în sos caramel, pulpă de căprioară la tavă, stropită la
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XIII LECTIA DE ISTORIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341933_a_343262]
-
-i facem cele de cuviință morții conform datinii noastre. -Iată ai aici câteva daruri de aur și pietre scumpe, ilustre procurator. Dar facă-se porunca ta, ilustre! Ne vom supune de vei dori altfel. Amândoi, și Iosif și Nicodim se aplecară și rămaseră nemișcați cu capetele plecate. -Într-adevăr Livius, spuse oftând Ponțiu Pilat după câteva clipe, ai avut dreptate căci nu găsesc nici un fel de prefăcătorie în acești oameni. Mi-a plăcut răspunsul vostru, spuse el către cei doi. Luați înapoi
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN). FRAGMENTUL DOI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341857_a_343186]
-
îi privi cu uimire. -Hm! Susțineți că galileeanul ar fi fost personificarea iubirii? Mă îndoiesc prieteni, spuse el zâmbind cu îngăduință. Bine! Iubirea ca iubirea, dar ce este adevărul, iudeilor? -Nicodim își plecă capul, puse o mână pe piept, se aplecă puțin în față și spuse: -Adevărul este o persoană mărite, nu o stare de fapt sau o idee filozofică, acestea sunt doar noțiuni care decurg din Adevărul persoană. Iar adevărul este chiar Dumnezeu. Iar noi credem că acest Iisus din
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN). FRAGMENTUL DOI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341857_a_343186]
-
a împuns fruntea și cămașa batjocurii l-a însoțit. Eu nu zic că n-a fost drept iudeilor! Dar la ce i-a folosit aceasta? A piedut totul, mai spuse Ponțiu Pilat, iar apoi procuratorul venind în fața celor doi se aplecă către ei și spuse: -Cât despre stăpâni și sclavi, de care ați amintit mai înainte, lumea noastră e făcută din stăpâni și sclavi, Iosife și Nicodime, n-am făcut-o noi romanii așa! Asta au hotărât-o zeii când au
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN). FRAGMENTUL DOI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341857_a_343186]
-
Cucu’ nu-l poți asculta... Fiindcă dormi prea mult, mata.” ....................................... Lelea țândră și flămândă, Care se plimbă pe luncă... Nu cu furca-n brâu să toarcă; Dragoste-i place să facă... Ca de șarpe e mușcată, La ureche i s-apleacă: - Maistre Pann, ești bun de plată! Dacă vrei să te ascult, Cinstește-mă cu-un vermut. - „La iubit te duce capul, Dar nu știi să-mpungi cu acul”. Te cinstesc..., sete de ai, „Numai năravul să-l dai!” Dacă tu
ANTON PANN, „FINUL PEPELEI CEL ISTEŢ CA UN PROVERB,” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341997_a_343326]
-
anume Binomul Preot - Învățător. Puterea educativă și culturală a acestui personaj intelectual - bipolar, Preot - Învățător, a acestui binom cultural educațional, a adus în universul satului românesc un plus de informație, de educație și cultură ... Domnul profesor Marin Popescu Duiculescu se apleacă plin de dragoste, cu acribie asupra acestui binom cultural educativ al satului românesc, urmărește și investighează atent evoluția lui de la apariția sa în istoria noastră recentă (dacă ne gândim că două secole sunt un segment istoric relativ mic) până azi
„LUMINILE SATULUI ROMÂNESC – DASCĂLUL ŞI PREOTUL” DE MARIN POPESCU DICULESCU de AURELIA DUMITRU în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342230_a_343559]
-
sociologia culturii, psihologia și pedagogia. „LUMINILE SATULUI ROMÂNESC - DASCĂLUL ȘI PREOTUL” este rezultatul unei cercetări îndelungate, am putea să spunem o Istorie și o Monografie a acestui Binom Învățător - Preot în cultura română. Este o lucrare de cercetare psihologică pentru că aplecându-se asupra psihologiei preoților și a învățătorilor, investigând comportamentul lor , în relația cu colectivitatea satului, dar și în relația dintre ei, dl Marin Popescu- Diculescu face un fel de studiu caracteriologic al acestor două personaje foarte importante, care au jucat
„LUMINILE SATULUI ROMÂNESC – DASCĂLUL ŞI PREOTUL” DE MARIN POPESCU DICULESCU de AURELIA DUMITRU în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342230_a_343559]
-
pe creatorii ei. Scriitorii sunt flăcări vii care ard pentru semenii lor și cu flacăra de sine ei pot face lumină pământului. Am mai adaugăt și un capitol "Comentarii critice" semnate de câteva personalități ale literaturii noastre care s-au aplecat asupra scrierilor mele. Nu din orgoliu am așezat în carte aceste păreri ale confraților mei, ci din dorința de a oferi cititorilor câteva coordonate care să le înlesnească pătrunderea mai în adâncul înțelesului acestor scrieri, să observe mai multe detalii
LILIACUL ÎNFLORIT LA POARTA ÎNSERĂRII (CUVÂNT ÎNAINTE) de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1309 din 01 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/342278_a_343607]
-
la domiciliu. Vă mirați, nu? Doar știți despre mine că sunt pensionară! Așa este, dar am activitate intensă. Nenormată, în program fracționat. Mă așez în fața monitorului. Unitatea centrală este undeva în partea de jos a biroului, așa că trebuie să mă aplec pentru a apăsa POWER. O fac cu ceva greutate, știți, „romantismele” caracteristice vârstei... Fiul meu mi-a personalizat setările, dar după cum a vrut el. Așa că trebuie să dau vreo două clicquri și să aștept cam un minut până apar shortcaturile
RAPORT DE ACTIVITATE de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 751 din 20 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342332_a_343661]
-
la domiciliu. Va mirați, nu? Doar știți despre mine că sunt pensionara! Așa este, dar am activitate intensă. Nenormata, în program fracționat. Mă așez în fața monitorului. Unitatea centrală este undeva în partea de jos a biroului, așa că trebuie să mă aplec pentru a apasă POWER. O fac cu ceva greutate, stiti, „romantismele” caracteristice vârstei... Citește mai mult Deschid ochii și mă uit la ceas. Este șase. Trebuie să mă trezesc, dar nu mă dau dusă, măi zac în pat câteva minutele
ŞTEFANA IVĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/342334_a_343663]
-
la domiciliu. Va mirați, nu? Doar știți despre mine că sunt pensionara! Așa este, dar am activitate intensă. Nenormata, în program fracționat.Mă așez în fața monitorului. Unitatea centrală este undeva în partea de jos a biroului, așa că trebuie să mă aplec pentru a apasă POWER. O fac cu ceva greutate, stiti, „romantismele” caracteristice vârstei...... IV. SĂGEATĂ LUI CUPIDON III (TITLU PROVIZORIU), de Ștefana Ivănescu, publicat în Ediția nr. 748 din 17 ianuarie 2013. Luni, 16 iunie 1995 oră 11:00 Am
ŞTEFANA IVĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/342334_a_343663]
-
ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 752 din 21 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Înțelepciunea Limbii Române Patria îmi este Limba ce o vorbesc pe care am supto de la mama cu ochii blânzi ca Miorița. Când îmi aplec urechea de sânul pământului aud lucrînd Meșterul Manole ce,încă,modelează țara pe care o numim Limba Română. De bat la porțile cerului și iau o cană de lut cu apă simt sufletul izvoarelor din adâncurile munților acolo unde inimile
ÎNŢELEPCIUNEA LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342377_a_343706]
-
pagini. În acest context mi-am adus aminte de ce spunea Emil Cioran: “ Scriitorii sunt niște bătrâni care nu trebuie luați în serios decât în momentele “cetățenești” ale vieții. Universul nu merge spre formulă, ci spre poezie.” Textele ne descoperă autori aplecați spre minuție, conștiinciozitate, probitate profesională și responsabilitatea textului scris. Temeinicia mărturisirilor are ceva din seriozitatea iluminiștilor, fără forma de închistare.Textele mărturisitoare îmi dau convingerea că autorii acestora sunt conștienți că în primul rând trăiesc în limba română.Scriitori cu
CONFESIUNEA CA SPOVEDANIE ÎN FAŢA MĂRIEI SALE CITITORUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 750 din 19 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342412_a_343741]
-
am văzut, de multe ori, plimbându-se singur prin grădină Vărnav. - Unde este aceasta grădină? - Unde să fie, bre?!... E grădină publică a botoșenenilor. - Aaa... - Și cum îți spuneam, se oprea din loc în loc și asculta cântecul pasarelelor. Apoi, se aplecă și culegea cărăbuși, îi punea pe palmă și, stând cu mâna întinsă aștepta să-și ia zborul bietele gângănii. Altădată, l-am văzut în fața Casei de Economii. Era nehotărât... Să intre sau să nu intre... Afară ploua și el, îmbrăcat
PÂNĂ CE MINTEA ÎMI ADOARME. PÂNĂ CE GENILE-MI CLIPESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342428_a_343757]
-
potențial pericol. Și așa-zisa nebunie a lui a căzut ca o mană cerească . După 1883 viața lui pendulează între reverie și durere. Între 1883 și 1889 biografii lui scot în evidență mai mult latura lui ,,bolnavă”. Dacă ne-am apleca cu mai multă atenție asupra acestei perioade am constata că Eminescu a avut mai multe clipe de luciditate decât de reverie. Cum se face că dus la Viena cu escortă polițienească la sanatoriul Oberdobling, fără nici un tratament, în câteva zise
163 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342419_a_343748]
-
și-a uitat vârstra. Cu toate acestea îl recunoaște pe Klaus, îi face semne prietenoase cu mâna. Ne apropiem, îi zâmbim, o salutăm, Klaus îi întinde câteva bomboane, e și ea de fapt un copil, le primește bucuroasă și se apleacă în semn de mulțumire. Îi arăt aparatul de fotografiat, îmi împreun mâinile a rugăminte și ea acceptă să o fotografiez. O îndrăgesc de la prima vedere deși înfățișarea ei este bizară. Ochii ei sunt calzi. Trăiește în căsuța de lemn, fără
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CALATORIE) 2 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342422_a_343751]
-
și-a uitat vârstra. Cu toate acestea îl recunoaște pe Klaus, îi face semne prietenoase cu mâna. Ne apropiem, îi zâmbim, o salutăm, Klaus îi întinde câteva bomboane, e și ea de fapt un copil, le primește bucuroasă și se apleacă în semn de mulțumire.Îi arăt aparatul de fotografiat, îmi împreun mâinile a rugăminte și ea acceptă să o fotografiez.O îndrăgesc de la prima vedere deși înfățișarea ei este bizară. Ochii ei sunt calzi. Trăiește în căsuța de lemn, fără
LACRIMA DIN OCEAN (JURNAL DE CALATORIE) 2 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342422_a_343751]
-
reuși să escaladeze întregul corp înalt și subțire, care se unduia de astă dată nu în adierea de vânt, ci sub greutatea pașilor săvârșiți. Într-un final gândacul ajuns în vârf, se uita la iarba captivă prin dăruire. Ea se apleca în stânga, apoi în dreapta, mișcată de emoție, de desăvârșirea clipei, iar gândacul își dezvelea pieptul în toată splendoarea sa către soarele regal, era în culmea fericirii pentru izbândă. Fala lăsând în urmă sentimentele. Suzana Deac Referință Bibliografică: Gândăcelul îndrăgostit de un
GÂNDĂCELUL ÎNDRĂGOSTIT DE UN FIR DE IARBĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342539_a_343868]
-
cu portofelul oricărui cumpărător și... peste tot aceeași muzică de sezon difuzată la toate difuzoarele complexelor comerciale, de la „Jingle Bells”-urile preotului-compozitor american James Pierpoint din Boston, la „Stille Nacht”-ul austriacului Franz Xaver Gruber. Până la Crăciunul religios ți se apleacă de atâtea colinde și cântecele de iarnă, încât îți vine să îți iei câmpii și să asculți acasă orice, chiar și mult detestatele cantate maneliene românești! Vacanță de Crăciun te întâmpină cu abundență și cu dragostea celor care te înconjoară
ŢARA CONTROVERSELOR de GEORGE ROCA în ediţia nr. 40 din 09 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342527_a_343856]
-
Joc subtil de metafore, comparații, oximoroane, și alte figuri de stil care fac parte din bagajul liric, toate folosite într-o „Orchestrație pentru îngeri” - dau măsura exactă a evoluției tinerei poete, dar dezvăluie structura sufletească a unei ființe foarte sensibile, aplecată spre contemplarea cu acuitate a concertului vieții, cu tot ce cuprinde ea: „cuprind cu o aripă / chitara de flăcări / stinsă în cântecul mierlei / cu cealaltă deschid cerul / să urce în zborul clapelor / plânsul ciocârliei / vioara limpezește notele / pe malul râului
O PASĂRE MĂIASTRĂ. RECENZIE LA CREBELĂARTEA ANEI MARIA GÎBU CAFEA CU ZÂMBET DE REBELĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342518_a_343847]
-
de altfel sunt toate poeziile Tinei, nu se realizează decât în zona de ceață dintre real și ireal acolo unde visul capătă concretețea realității, iar realitatea puritatea gratuită a visului. Păcat că cronicarii și mai ales criticii nu s-au aplecat asupra cărților Tinei. -Criticii! Niște iluștri anonimi. Scriitori ratați. Cand sunt istorici literări, nu sunt literări. Iar cei literări nu stau bine cu istoria. Se mulțumesc cu... istorioare. -Apropo! A scrie istorioare pentru scenă înseamnă a face să se petreacă
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A OPTA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342546_a_343875]
-
Acasa > Strofe > Atasament > RAMUL Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1870 din 13 februarie 2016 Toate Articolele Autorului RAMUL De multe roade se îndoaie ramul Și crengile pân’ la pământ se-apleacă, Pocnesc și boabele când sar din teacă, Iar mugurii-nfloresc degrabă geamul. Tot așteptăm ca iernile să treacă Și primăverii să-i urmăm programul, Ca-n catedrală, florile țin hramul, Iar bucuria vine să petreacă. Și să trăim cu multă
RAMUL de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342621_a_343950]