7,924 matches
-
în favoarea accesului egal la serviciile de îngrijiri medicale au venit și din partea unor filosofi de orientare utilitaristă sau a unor interpreți ai acestei teorii a dreptății sociale. De pildă, atât Brian Barry, cât și Robert Veatch sau Amy Gutmann au argumentat că o politică a egalității stricte de acces a serviciilor de îngrijiri medicale, în cadrul căreia cei bogați și puternici nu ar primi servicii medicale mai multe și mai bune decât cele ale celor mai puțin avantajați, este legitimată pentru că ar
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
cea mai mare sumă de utilitate sau bunăstare (satisfacție, plăcere, fericire) în cadrul societății pare evident că utilitariștii ar trebui să fie susținători fervenți ai idealului egalității de acces. Unul dintre principalii autori de orientare explicit și dominant utilitaristă care a argumentat în favoarea accesului egal la serviciile de îngrijiri medicale este Peter Singer. Singer a oferit două argumente utilitariste fundamentale în favoarea acestui ideal. Primul susține că egalitatea de acces a serviciilor medicale are drept rezultat redistribuția resurselor, deci creșterea nivelului de satisfacție
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
doilea este acela că accesul egal încurajează altruismul și solidaritatea, ceea ce contribuie, de asemenea, la creșterea utilității în cadrul societății 34. Nu toți utilitariștii sunt, însă, precum Singer, adepți ai idealului accesului egal la serviciile medicale. Allan Gibbard, spre exemplu, a argumentat 35, dimpotrivă, în favoarea idealului suficientist al dreptății în distribuția serviciilor medicale. Acest lucru nu este surprinzător. Utilitarismul va susține acel principiu sau standard al accesului la serviciile medicale care ar produce cea mai mare sumă de utilitate/bunăstare în cadrul societății
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
beneficieze de acces egal la serviciile de îngrijiri medicale. Categoria de persoane vizată este aceea a persoanelor vinovate de cauzarea propriilor boli și de expunerea la comportamente sau stiluri de viață riscante pentru sănătate. Unul dintre primii egalitarieni care a argumentat în favoarea unei astfel de idei este Robert Veatch. În principiu, consideră Veatch, dreptatea cere luarea în considerare a efortului sau a meritelor ca și criterii ale distribuției echitabile sau drepte a serviciilor de îngrijiri medicale"2. Veatch recunoaște că eforturile
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
mult mai slabă decât cea a persoanelor care se îmbolnăvesc fără voia lor. Altfel spus, dreptatea cere ca aceste persoane să nu beneficieze de un acces egal la serviciile medicale de care au nevoie. În 1976, anul în care Veatch argumenta în această manieră, poziția susținută de el era una marginală printre egalitarienii preocupați de teoretizarea dreptății în distribuția serviciilor de îngrijiri de sănătate 4. Între timp, situația s-a modificat în chip semnificativ. Explicația principală constă, cred, în ascensiunea fulminantă
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
de pildă, de același nivel de venit sau avere, de aceleași informații referitoare la comportamentele care influențează în mod semnificativ starea de sănătate, de aceleași constrângeri asupra deciziilor referitoare la stilul de viață, etc. Primul egalitarian al șansei care a argumentat în chip explicit în favoarea egalității oportunităților ca egalitate a setului de opțiuni este Richard Arneson. Arneson a apărat, până nu demult, o versiune a egalitarianismului șansei pe care a numit-o egalitatea oportunităților pentru bunăstare (în opoziție mai ales cu
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
și acțiuni de-a lungul timpului"32. Este de menționat, de asemenea, că egalitarienii șansei sau interpreții acestuia nu sunt întotdeauna de acord în privința implicațiilor acestei teorii a dreptății în privința distribuției serviciilor de îngrijiri medicale. Astfel, unii dintre aceștia au argumentat că acesta susține în primul rând sau chiar numai ideea că persoanele vinovate de cauzarea propriilor boli trebuie să aibă o prioritate scăzută în alocarea serviciilor medicale limitate în mod absolut 33. Alții au argumentat, dimpotrivă, că egalitarianismul șansei susține
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
Astfel, unii dintre aceștia au argumentat că acesta susține în primul rând sau chiar numai ideea că persoanele vinovate de cauzarea propriilor boli trebuie să aibă o prioritate scăzută în alocarea serviciilor medicale limitate în mod absolut 33. Alții au argumentat, dimpotrivă, că egalitarianismul șansei susține numai ideea că persoanele cu stiluri de viață riscante pentru sănătate (sau, mai precis, doar fumătorii sau alcoolicii) trebuie să contribuie mai mult decât cele cu stiluri de viață prudente la finanțarea serviciilor medicale, fie
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
face că există foarte mulți filosofi contemporani care consideră că răspunsul corect la întrebările menționate este răspunsul negativ. În cele ce urmează, voi prezenta principalele argumente ale acestor filosofi. Unul dintre acești filosofi a fost John Rawls. Rawls nu a argumentat, desigur, niciodată împotriva egalitarianismului șansei, însă a fost unul dintre principalii filosofi care a considerat și a apărat ideea că responsabilitatea individuală nu poate beneficia în mod legitim de rolul pe care egalitarienii șansei i-l acordă în teoretizarea dreptății
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
indivizilor, fără a invada spațiul privat al acestora. Într-o societate în care libertatea este o valoare fundamentală acest lucru este, însă, inacceptabil. Deloc surprinzător, rawlsienii au reluat și au dezvoltat astfel de argumente împotriva egalitarianismului șansei. De pildă, a argumentat Maureen Ramsay, atâta timp cât determinarea cu acuratețe (de către autorități) a gradului de responsabilitate a unui individ pentru dezavantajele de care suferă este o "misiune imposibilă", distribuirea bunurilor sociale pe baza principiului responsabilității nu este un ideal fezabil. Or, de vreme ce principiul responsabilității
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
dorește ca cetățenii săi să aibă relații morale decente, astfel de judecăți trebuie evitate sau nu trebuie făcute niciodată 43. Christine Korsgaard nu este singura care a reproșat acest lucru principiului (re)distributiv apărat de egalitarienii șansei. Elizabeth Anderson a argumentat, de asemenea, că aplicarea exigențelor teoriilor dreptății sociale apărate de către egalitarienii șansei ar avea drept rezultat o atitudine ofensiv moralizatoare și lipsită de respect a autorităților față de membrii ("imprudenți" sau "neglijenți" ai) societății. Mai mult, crede Anderson, o astfel de
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
vinovăție pentru situația defavorabilă în care se află de către reprezentanții autorităților i-ar pune pe indivizii care reclamă ajutorul statului într-o situație umilitoare 45. În încercarea de a oferi un răspuns tuturor acestor tipuri de critici, Richard Arneson a argumentat, în esență, că ele sunt argumente legitime doar împotriva punerii în practică a principiului responsabilității individuale, nu și împotriva legitimității lui teoretice ca exigență a dreptății distributive. Astfel, crede Arneson, "toate aceste critici sună plauzibil, însă niciuna nu este, totuși
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
sau a cheltuielilor medicale pentru acestea. Cu toate acestea, astfel de studii arată că ideea că fumătorii sau alcoolicii generează costuri medicale mai mari decât nefumătorii sau nonalcoolicii nu este, nici pe departe, atât de evidentă pe cât asumă cei care argumentează în favoarea reducerii drepturilor lor la sănătate pe baza principiului responsabilității individuale 69. Ea nu este, în orice caz, un adevăr valabil a priori, ci o presupoziție care are nevoie de confirmare empirică. Deși adevărată, opinia că fumătorii sau alcoolicii au
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
el este mai bun (sau mai rău). Ori, de vreme ce de pe urma nivelării în jos nu beneficiază nimeni, ea nu poate face cu adevărat ca un rezultat să fie un rezultat mai bun. "Sloganul" care stă la baza acestei concluzii este, însă, argumentează Temkin, implauzibil, fie și numai pentru că este incompatibil cu diverse idealuri morale precum autonomia sau libertatea. Temkin invocă și alte argumente împotriva "sloganului"7. Nu voi insista, însă, aici asupra lor. Principalul motiv este acela că, deși plauzibile, este dubitabil
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
14 Harry Frankfurt, întemeietorul suficientismului, înțelege prin "resurse" în special resursele materiale (banii), însă, în ultima vreme au fost elaborate teorii suficientiste mai largi în scop decât cea a lui Frankfurt 15. De pildă, Martha Nussbaum sau Elizabeth Anderson au argumentat că dreptatea socială cere accesul tuturor indivizilor la un nivel suficient de capabilități de bază. Capabilitățile sunt definite, pe urmele lui Amartya Sen, ca libertăți sau oportunități efective ale indivizilor de a "funcționa", de a efectua anumite activități (de pildă
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
societate care neglijează una sau alta dintre ele pentru a le promova pe celelalte eșuează din punctul de vedere al dreptății"18. Deși, spre deosebire de Nussbaum, nu a oferit o listă la fel de precisă a capabilităților umane de bază, Elizabeth Anderson a argumentat că dreptatea cere accesul la un nivel suficient pentru acele capabilități care le asigură indivizilor atât statutul de cetățeni egali, cât și posibilitatea de a evita sau de a ieși din relații sociale opresive. Spre deosebire de Nussbaum, Anderson nu își justifică
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
reală de care dispun. Drept urmare, cred capabiliștii, capabilitățile reprezintă, de fapt "spațiul" adecvat al dreptății sociale. Nu toți suficientiștii sunt, însă, de acord cu această opțiune capabilistă referitoare la spațiul dreptății sociale. Madison Powers și Ruth Faden, spre exemplu, au argumentat recent în favoarea unei teorii suficientiste a dreptății sociale în general (și în sănătate în special) în cadrul căreia spațiul distribuției nu este constituit de capabilitățile (oportunitățile) de a funcționa, ci chiar de funcționările umane efective. Conform acestei teorii, pentru a respecta
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
de a legitima această teză, așa cum au fost ele efectuate de susținătorii reprezentativi ai suficientismului ca ideal al dreptății în distribuția serviciilor medicale: Baruch Brody, Allen Buchanan, Charles Fried, David Gauthier, Allan Gibbard sau Ian Shapiro. Primul filosof care a argumentat în favoarea suficientismului în distribuția serviciilor medicale este Charles Fried. Suficientismul, a argumentat Fried, este singura soluție adecvată a problemei dreptății în distribuția serviciilor medicale, o dată ce realizăm că egalitarianismul este inacceptabil 22. Drept urmare, sarcina reală a celor preocupați de această problemă
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
reprezentativi ai suficientismului ca ideal al dreptății în distribuția serviciilor medicale: Baruch Brody, Allen Buchanan, Charles Fried, David Gauthier, Allan Gibbard sau Ian Shapiro. Primul filosof care a argumentat în favoarea suficientismului în distribuția serviciilor medicale este Charles Fried. Suficientismul, a argumentat Fried, este singura soluție adecvată a problemei dreptății în distribuția serviciilor medicale, o dată ce realizăm că egalitarianismul este inacceptabil 22. Drept urmare, sarcina reală a celor preocupați de această problemă, credea Fried, este aceea de a determina, în funcție de cele mai stabile convingeri
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
lui Fried transpare o imagine extrem de neclară și o argumentare destul de subțire în favoarea suficientismului. Din fericire, aceste deficiențe au fost remediate în bună măsură de filosofii care au apărat ulterior suficientismul. Unul dintre acești filosofi este Baruch Brody. Brody a argumentat în favoarea suficientismului în distribuția serviciilor medicale din perspectiva unei teorii distributive a dreptății sociale pe care a denumit-o "quasilibertarianism". Ca și libertarianismul, quasilibertarianismul are drept fundament axiomatic principiul libertății. Conform acestui principiu, libertatea umană de a acționa fără restrângeri
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
este accesul comprehensiv în limitele stabilite de considerațiile cost-eficacitate"26. Contractualismul lui Gauthier are și o evidentă componentă utilitaristă. O astfel de componentă există și în argumentarea oferită de un alt suficientist în distribuția serviciilor medicale: Allan Gibbard. Gibbard a argumentat în favoarea unui minim decent universal de servicii medicale în numele unei versiuni ușor modificate a principiului Pareto. Conform acestui principiu simplu și necontroversat, dacă o politică nu are drept rezultat înrăutățirea situației nimănui și îmbunătățește situația unora mai mult decât orice
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
situația unora mai mult decât politica aleasă. Argumentul lui Gibbard în favoarea minimului decent este, în esență, acela că principiul Pareto ex-ante confirmă ideea conform căreia echitatea cere accesul universal la un "minim decent" de servicii medicale. Pe de o parte, argumentează Gibbard, principiul invalidează idealul accesului egal. Din perspectiva acestui principiu, echitatea cere o egalitate deplină de acces numai în anumite circumstanțe: mai precis, numai dacă, sub aranjamente economice echitabile, același pachet de asigurare este optimal prudențial pentru toată lumea. Acest lucru
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
distribuite în modul cel mai fezabil economic. Autorul care a făcut cele mai mari servicii suficientismului în distribuția serviciilor de îngrijiri medicale este, totuși, Allen Buchanan. Într-un studiu devenit clasic pentru apărarea acestui ideal al dreptății medicale, Buchanan a argumentat, mai întâi, că el are trei trăsături atractive fundamentale. Prima este aceea că suficiența poate fi înțeleasă într-un mod relativ, putând fi ajustată în funcție de ce aceasta își poate permite la un moment dat să ofere cetățenilor ca minim decent
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
standardul corect pentru răspunsul la două întrebări cardinale despre dreptatea în distribuția serviciilor medicale: 1. Cât de mult trebuie să cheltuim pentru aceste servicii? și 2. Pentru ce fel de servicii medicale ar trebui să cheltuim? Această credință este, însă, argumentează Dworkin, greșită. Atunci când este confruntat cu aceste întrebări, idealul insulării devine irelevant, nefolositor și chiar periculos. Ca răspuns la prima întrebare, acest ideal cere societății să cheltuiască pentru serviciile de sănătate atât cât este necesar pentru a atinge nivelul la
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
și Dworkin, Shapiro este un suficientist în distribuția serviciilor medicale. Spre deosebire, însă, de Dworkin, al cărui model al asigurării medicale prudente reprezintă o aplicație a unei teorii generale a dreptății distributive pe care o numește "egalitatea resurselor"39, Shapiro argumentează în favoarea suficientismului din perspectiva teoriei dreptății democratice pe care o dezvoltă în lucrarea cu același nume40. Din perspectiva acestei teorii, idealul minimului decent de servicii medicale este justificat ca cerință a democrației. Democrația este un instrument de protejare a intereselor
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]