4,266 matches
-
lui Donald are un ochi alb și unul roșu, ca și fetița Elisabethei. Dar în timp ce copilul lui Donald are ochiul alb în dreapta și ochiul roșu în stânga, copilul Elisabethei are ochiul roșu în dreapta și ochiul alb în stânga. Astfel tot sistemul de argumentare al lui Donald se prăbușește, împiedicându-se de acest ultim obstacol care-i spulberă întreaga teorie."118 Acest tip comic al silogismului baroc va fi dus la perfecțiune în Rinocerii și în Ucigaș fără simbrie, prin pseudoprelegerile Logicianului, adevărate mostre
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
progresului general uman. 27 Este un tip de om de cultură, pe care publicul român îl recunoaște în eruditul universitar, descinzând din Titu Maiorescu, în P. P. Negulescu, și, mai ales, în Tudor Vianu. Construcția armonioasă a volumului, fraza limpede, argumentarea strânsă, dar niciodată ostentativă, colorează agreabil lectura chiar pentru un spirit neavizat. Iar pentru unul avizat, contaminat poate de zbuciumul veacului și de senzația unei totale răsturnări în lumea literelor, lăsată în voia hazardului sau imposturii, cartea lui Wellek și
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
Expresii (întrebare-răspuns, repetiții, parafrazări, rezumate, dramatizări, jocuri de rol) Fonetic Ascultare, recunoaștere, explicații, corectări etc. Scris Înțelegere (strategii globale, strategii analitice) Expresii (exerciții de înlocuire, de transformare, de transpoziție, fraze de completat, exerciții cu aplicații gramaticale sau lexicale, redactări, disertații, argumentări, povestiri) 9. Dinamica internă a activităților de predare/învățare (puse în ordinea semnificațiilor) Existența unui ghid de prezentare/exploatare Tipologia generală a activităților de învățământ Schema clasică (prezentare/memorare/redare) Schema dinamică, creativă, nerepetitivă Tipologia generală a activităților de învățare
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de creativitate” investit într-un spectacol. Comentator exact și prob, cu percepții de finețe, criticul, căruia nu i-ar fi stricat mai mult aplomb, nu lasă impresia că ar avea vreun parti-pris. Consemnările sale inspiră încredere prin echilibrul și decența argumentării, ca și prin franchețea atitudinii. Tranșant, dar politicos, calm (în aparență) și numai câteodată ironic, impulsivul bine temperat nu face din cronicile lui un show de teribilisme, nici nu se pierde în frivole grațiozități. O incoruptibilă seriozitate îi guvernează demersul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288553_a_289882]
-
două planuri. Pe primul plan, dezvoltă și analizează modul în care Lucian Blaga și-a comparat concepția cu alte sisteme în care antinomicul se regăsea, pe cel de-al doilea extinde contextele de referință, îmbogățind astfel liniile de comparație și argumentare. Ceea ce realizează este demn de apreciat, în condițiile în care traversează regiuni atât de diverse și de vaste ale istoriei filosofiei, de la filosofia indiană veche până la Kant și Hegel, angajându-se în comparații și analize de profunzime și finețe. Într-
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cu insistență asupra a ceea ce este esențial, într-un stil ce evidențiază calitățile principale pe care trebuie să le aibă un respectabil cercetător: sinceritate, pasiune, descifrare cu cele mai bune instrumente conceptuale a sensurilor încifrate în lucrările cercetate, claritate și argumentare a sentințelor pronunțate. În acest sens, în final aș vrea să mai spun un lucru legat de personalitatea celui care a scris această carte. Am colaborat cu Valică Mihuleac încă de când era student, îndrumându-i cercetările. I-am cunoscut, astfel
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
decât parțial planul său. Blaga era interesat să pună în evidență metoda dogmatică. Scopul meu este să aduc în atenție și argumentele sale în sprijinul gândirii favorabile antinomicului. Pentru aceasta, voi extinde contextele de referință, îmbogățind liniile de comparație și argumentare. Voi face referire la cinci situații: filosofii eleați, filosofia orientală, gândirea mistică și filosofia ideii coincidenței contrariilor, Immanuel Kant și gândirea dialectică hegeliană. Acestea vor fi grupate în funcție de atitudinea față de antinomic: negativă (eleații, Kant), respectiv pozitivă sau favorabilă (celelalte). Lucian
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de la experiența sensibilă; de aceea, este valabilă numai în cadrul experienței posibile, adică a finitului, condiționatului. Astfel, încercarea rațiunii de a depăși experiența alunecă în antinomii. Necondiționatul nu poate fi gândit fără contradicție..."259. În continuare, voi intra în detaliile acestei argumentări kantiene. Cum bine se știe, toate cele trei facultăți de cunoaștere kantiene, sensibilitatea, intelectul și rațiunea, au o funcție unificatoare și ordonatoare, în plus, fiecare având drept obiect produsele celei anterioare. Sensibilitatea unifică și ordonează haosul senzorial, în forma percepțiilor
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
care rațiunea le asumă ca premise în raționamente justificatoare. Firește că și acestea au la rândul lor sprijin din partea altor judecăți, proces pe care rațiunea trebuie să-l întrețină la nesfârșit. Această activitate logică a rațiunii, activitatea de raționare sau argumentare, ne apare, sintetic spus, ca un proces de trecere de la un condiționat la condițiile lui. Rațiunea, însă, nu poate accepta regresia la infinit în determinarea condițiilor și, de aceea, tinde să se oprească undeva, la ceva necondiționat sau absolut. Acel
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Argumentele posibile în favoarea tezei și antitezei nu au o stringență logică impecabilă, ca să se poată afirma că teza și antiteza se impun cu egală forță și în mod necesar. De altfel, o afirmație metafizică se sprijină întotdeauna numai pe o argumentare aproximativă; 2) Chiar dacă gândirea metafizică s-ar revărsa inevitabil în antinomii, aceasta nu ar duce automat la anularea rezultatelor ei, deoarece s-ar putea ca însuși antinomicul să poată fi utilizabil în mod pozitiv în formulările cunoașterii. O dovadă elocventă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
element structural pentru acest spațiu cultural 412 sau o "constantă a viețuirii noastre"413, anume ondulațiunea. S-a scris suficient de mult despre acest lucru, astfel încât chestiunea prezenței acestui motiv în inconștientul cultural de aici nu mai are nevoie de argumentare. Voi încerca doar să îl leg de ideea antinomicului. Privită în esența ei ontologică, ondulațiunea este expresia mai plastică a ideii unei legături necesare între doi termeni antinomici care se succed, fie spațial, fie temporal, fără ca actualizarea unui termen să
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
că dinamismele antagoniste, în oscilația lor ritmică, trec regulat prin acest punct de relativ echilibru. Aceasta înseamnă că materia psihică nu este o a patra materie ci este de aceeași esență cu materia microfizică. Nu voi intra aici în interstițiile argumentării lupașciene a acestei idei. Tot ce rețin este că filosoful francez de origine română argumentează, aș spune exhaustiv, că logica sau dialectica contradictorială pe care a dezvăluit-o la nivel microfizic se regăsește în zonele "înalte" ale psihicului. Tocmai aceasta
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
textului de mai jos precum anticipăm că va depăși și limitele artei fotografice. În ceea ce privește contribuția noastră prezentă, am considerat că o bună fundamentare a tratării susmenționatei teme mai largi, este localizarea sa În peisajul contemporan globalizat și raportat la acesta, argumentarea necesității unei atitudini de rezistență În fata aplatizării valorice a arhitecturii și a imaginilor sale. În consecintă, ne-am construit argumentele În direcția căutării unor alternative critice ale raportului dintre spațiul edificat și imaginea comunicantă. Pentru a ajunge Însă la
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
94, a. 2 - asupra preceptelor legii naturale) și documentele Conciliului Vatican al II-lea, în special Gaudium et spes 47-52, care au la bază doctrina lui Augustin. Una dintre problemele care trezesc preocuparea studioșilor este conceptul de natură prezent în argumentarea legii naturale atât ca punct de plecare, cât și de sosire. De aceea, intrând în înțelegerea conceptului de natură ne întrebăm: care tip de natură este scos în evidență și preferat, în același timp? 2. Viziunea tomistă despre natură Toma
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
2.1 Probleme relevante Aici am vrea să luăm în considerare câteva probleme, cu soluțiile lor (vom vedea câteva contribuții ale unor moraliști catolici), pe care, într-un mod sau altul, le-am indicat mai sus: există două tipuri de argumentare, după natură și după rațiune (Josef Fuchs), legătura strânsă dintre natură și cultură (André Leonard) și natura ca principiu dinamic (Bernhard Häring). 2.1.1 J. Fuchs - după natură și după rațiune J. Fuchs identifică în prezentarea morală a doctrinei
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
strânsă dintre natură și cultură (André Leonard) și natura ca principiu dinamic (Bernhard Häring). 2.1.1 J. Fuchs - după natură și după rațiune J. Fuchs identifică în prezentarea morală a doctrinei Bisericii despre diverse probleme matrimoniale, două moduri de argumentare care se expun la două tipuri de erori: după natură, atunci când însăși natura indică ceea ce este conform cu ea și se identifică cu voința creatorului (de ex. procrearea este scopul sexualității umane); după rațiunea umană, atunci când numai prin intervenția rațiunii pot
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
al Convenției de la Paris, „singura Încercare de vot universal, care s-a făcut la noi În țară”, cu efecte nu „din cele mai bune” . Am arătat deja oscilațiile de mai târziu ale politicianului, precum și Încercarea de a mima, la nivelul argumentării, constanța. Recuperarea trecutului imediat, a tradiției organice, nu s-a limitat Însă la momentul Convenției de la Paris. O importantă contradicție față de discursul primilor ani a apărut În textul citat mai sus. Afirmând continuitatea regimului reprezentativ, Boerescu evoca perioada regulamentară: „Acest
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
loc secundar în raport cu prezentarea faptelor. Descrierea e o formă a expunerii prin care se prezintă caracteristicile unui obiect, proces, fenomen. Se bazează pe observație intuitivă, dar se și poate dirija aceasta observare. Explicația este forma de expunere în care predomină argumentarea rațională, făcându-și loc deja problemele de lămurit, teoremele, regulile, legile științifice. Explicația are și ea la bază anume rațiuni: elevul a acumulat o experiență faptică suficientă, simțind nevoia să-i fie lămurită în amănunt; “mecanismele" gândirii logice sunt destul de
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
timpul însușirii de către elevi a culturii multimilenare a omenirii, ceea ce prin metode bazate pe descoperire ar fi mult mai dificil; pe de altă parte, ea constituie o ocazie permanentă pentru educator de a oferi educatului un model de ordonare, închegare, argumentare, sistematizare a informației din diverse domenii. Pentru a-și putea îndeplini, însă, aceste roluri, ea trebuie să respecte un minimum de cerințe adică: * Conținuturile prezentate să fie autentice și convingătoare, ceea ce implica pregătirea anticipată temeinică a expunerii. * În cadrul oricăreia dintre
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
va fi lăsat să-și expună cunoștințele liber, nu este bine ca profesorul să intervină, chiar dacă se fac unele greșeli, pentru a nu întrerupe șirul ideilor celui care răspunde. Întrebări suplimentare vor fi puse numai după ce elevul și-a terminat argumentarea, iar greșelile vor fi corectate apoi cu ajutorul clasei sau când acesta nu este posibil, de către profesor. b) Verificarea prin lucrări scrise (evaluarea scrisă) * Metoda de verificare prin lucrări scrise ne creează posibilitatea să apreciem , în același timp , cunoștințele
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
recunoaștem că pentru a transforma învățarea chimiei într-o experiență veritabilă a fiecăruia, trebuie să înlocuim treptat “chimia cretei” și “chimia formulelor” cu “chimia experimentului”. Să apelăm mai mult la activități de investigare și analizare a adevărurilor științifice bazate pe argumentare, elaborare de explicații, comunicare de idei, lucru în echipă. Desigur, în cadrul lecțiilor de chimie, utilizăm strategii ce impun raționamente deductive pornind de la experimentul demonstrativ sau pe grupe și urmărim atent că elevul să facă dovadă acestor abilități. Însă, în condițiile
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
și, uneori, de revolvere" (Teodorescu-Braniște, 1936, p. 10). Această futilă sarcină teoretică pare să și-o fi asumat N. Roșu, care, "străin de lumea ideilor și stângaci în mânuirea lor" (p. 22), a scris o carte minată de contradicții și argumentări ridicole, ce nu poate servi decât ca o superfluă "doctrină pentru bătăuși" (p. 9). În pofida contraponderii reprezentate de opțiunile pro-occidentaliste, extrema dreapta a înclinat decisiv balanța eșichierului politic în favoarea sa. Opțiunile pentru totalitarism în detrimentul democrației, pentru colectivismul organicist în dauna
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
p. 3), pe care autorii manualului nici măcar nu își propun să o dezlege. Caracterul oracular este înlocuit astfel de natura aporetică a istoriei. "Bufnița Minervei nu-și începe zborul decât în căderea serii"! Această sentință hegeliană, care arată prin mijloacele argumentării metaforice că filosofia istoriei nu poate profesa decât o înțelegere retrospectivă și nu proiectivă, a fost asumată ca precept epistemic al noii paradigme de conceptualizare a trecutului românesc. Predominantă devine astfel o atitudine sceptică față de ce ar putea istoria să
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
impactului globalizării ori în conceperea serviciilor și a mecanismelor de sprijin ale adulților în efortul lor de a se adapta la societatea informațională și informatizată, tehnologică. Chiar dacă sunt aspecte de nuanță, nu putem ignora problematicile de ordin antropologic într-o argumentare științifică a conceperii unor demersuri intervenționiste adaptate comunității celor vizați. Aspectele de ordin antropologic menționate, chiar dacă acționează difuz, au un efect constant și puternic, motiv pentru care este necesară luarea lor în considerare. Fundamentul filosofic este cel ce reunește principiile
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
sau să se concentreze asupra unei arii specifice, dar trebuie să conțină suficiente detalii, astfel încât analiza și discuțiile să fie relevante. Prin această metodă seurmăresc găsirea unor remedii, analiza datelor și a faptelor, imaginarea unor alternative de soluționare a cazului, argumentarea soluțiilor propuse, alegerea celei mai pertinente soluții. Studiul de caz solicită atât o activitate personală, cât și una de echipă, favorizând dezvoltarea capacității de anticipare, de luare a unor decizii, de acționare rapidă etc. În funcție de alegerea profesorului și de obiective
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]