3,633 matches
-
Casei Școalelor. Foucault, M. (1980). Truth and power. În C. Gordon (Ed.). Power/Knowledge: Selected Interviews and Other Writing 1972-1977 (pp. 109-133), New York: Pantheon Books. Foucault, M. (1998). Ordinea discursului: un discurs despre discurs. București: Eurosong & Book. Foucault, M. (1999). Arheologia cunoașterii. București: Univers. Gallagher, T. (2004). Furtul unei națiuni. România de la comunism încoace. București: Humanitas. Geertz, C. (1994). Primordial and Civic Ties. În J. Hutchinson și A. Smith (coord.), Nationalism (pp. 29-24). Oxford: Oxford University Press. Gellner, E. (1983). Nations
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a realizat după preferințele societății, preferința fiind un fenomen obiectiv, care ține nu numai de cunoaștere, ci și de trăirea oamenilor dintr-o anumită epocă, de interesele lor spirituale, materiale, morale. Așa, cel puțin, se desprinde din cercetările filozofilor, ale arheologiei, ale filozofiei valorii. Sunt situații când, în anumite epoci, cultura a fost centrată, renăscând prin valorile estetice. Prin asta se impun, bunăoară, Renașterea și începutul lumii moderne. Dincolo de acestea intervin valorile cunoașterii științifice, în epoca noastră fiind o concurență între
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
nu știe cînd îi vine sfârșitul... important este să nu fii găsit dator“. Mă străduiesc, cu fiecare zi, să mai recuperez din datoriile față de semeni, față de domeniul de cercetare pe care, alături de școală, am încercat să-l slujesc cu credință arheologia, în fapt istoriografia românească. Aniversările, mai ales când e vorba de cifre rotunde, presupun și o privire în urmă. V-ați făcut deja un bilanț al îndelungei și bogatei dumneavoastre activități sau considerați că momentul mai poate fi amânat, tinerețea
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
care v-ați născut a jucat un rol decisiv în alegerea viitoarei cariere? Fiecare om încearcă să găsească o legatură între locul în care s-a născut și cariera aleasă. O apropiere mai mare de istorie, în general, și de arheologie, în special, am simțit după ce, în primii ani de liceu, am vizitat Muzeul de Arheologie din Piatra Neamț și am ascultat „povestea“ părintelui-arheolog Constantin Matasă despre antichitățile din județul Neamț. Curând aveam să realizez că celebra stațiune eneolitică „Frumușica“ se afla
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
încearcă să găsească o legatură între locul în care s-a născut și cariera aleasă. O apropiere mai mare de istorie, în general, și de arheologie, în special, am simțit după ce, în primii ani de liceu, am vizitat Muzeul de Arheologie din Piatra Neamț și am ascultat „povestea“ părintelui-arheolog Constantin Matasă despre antichitățile din județul Neamț. Curând aveam să realizez că celebra stațiune eneolitică „Frumușica“ se afla la doar 2 kilometri, în amonte, de satul meu natal, pe malul stâng al Cracăului
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
am luat câte ceva, dar unele au fost hotărâtoare. Încă din anul întâi de facultate am fost marcat de ținuta academică a prof.univ.dr. Mircea Petrescu-Dîmbovița, azi membru al Academiei Române, care și acum, la peste 90 de ani, este activ în câmpul arheologiei și istoriografiei românești. Sub îndrumarea acestui adevărat Magistru ne-am format mai mulți dintre arheologii de azi. În ce mă privește, sub îndrumarea sa m-am apropiat efectiv de arheologie și de istoria veche. Un alt model mia devenit marele
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
acum, la peste 90 de ani, este activ în câmpul arheologiei și istoriografiei românești. Sub îndrumarea acestui adevărat Magistru ne-am format mai mulți dintre arheologii de azi. În ce mă privește, sub îndrumarea sa m-am apropiat efectiv de arheologie și de istoria veche. Un alt model mia devenit marele arheolog Ion Nestor, creatorul școlii de arheologie medievală din țara noastră, care mi-a fost conducător de doctorat. Din anii de facultate m-am apropiat treptat de opera lui Vasile
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
adevărat Magistru ne-am format mai mulți dintre arheologii de azi. În ce mă privește, sub îndrumarea sa m-am apropiat efectiv de arheologie și de istoria veche. Un alt model mia devenit marele arheolog Ion Nestor, creatorul școlii de arheologie medievală din țara noastră, care mi-a fost conducător de doctorat. Din anii de facultate m-am apropiat treptat de opera lui Vasile Pârvan. Am citit, recitit și încă mai citesc din „Getica“, „Dacia. Civilizațiile antice din regiunile carpatodanubiene“, „Începuturile
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
am apropiat treptat de opera lui Vasile Pârvan. Am citit, recitit și încă mai citesc din „Getica“, „Dacia. Civilizațiile antice din regiunile carpatodanubiene“, „Începuturile vieții romane la gurile Dunarii“, „Memoriale“... În cunoașterea vieții și activității marelui savant, creatorul școlii de arheologie modernă în România, datorez mult lucrărilor distinsului istoric Al. Zub, cel mai profund cunoscător și mai bun exeget al operei pârvaniene. 124 În „anii de ucenicie“ în arheologie, participând la lucrările de pe șantierele arheologice de la Bâtca DoamneiPiatra Neamț și, respectiv
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Dunarii“, „Memoriale“... În cunoașterea vieții și activității marelui savant, creatorul școlii de arheologie modernă în România, datorez mult lucrărilor distinsului istoric Al. Zub, cel mai profund cunoscător și mai bun exeget al operei pârvaniene. 124 În „anii de ucenicie“ în arheologie, participând la lucrările de pe șantierele arheologice de la Bâtca DoamneiPiatra Neamț și, respectiv, de la Lozna-Dorohoi, OituzBacău, Mănoaia-Costișa, județul Neamt etc., am învățat mult de la regretatul Nicolae Gostar, care mi-a fost și profesor la facultate, și de la distinsul arheolog de azi
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Cambridge University Press, The Making of the Slavs. History and Archaeology of the Lawer Danube Region, c. 500-700. Că monografia a reținut atenția specialiștilor este dovedit și de faptul că aceștia au propus-o pentru Premiile Academiei, prin Institul de Arheologie din Iași. Premiu pe care l-ați și obținut, în 2003, prin încununarea cu trofeul „Eudoxiu Hurmuzaki” devenind singurul istoric băcăuan răsplătit de Academină Română în ultima jumătate de secol. Ce a însemnat pentru activitatea dumneavoastră această importantă distincție? Nu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
început, colaborator al revistei „Carpica” și, pentru cinci numere, chiar redactor responsabil. Ce resorturi v-au îndemnat să editați propria revistă de istorie, „Zargidava”? Apariția revistei Carpica, în 1968, din inițiativa regretatului Iulian Antonescu, a stimulat cercetarea, îndeosebi în domeniul arheologiei și istoriei vechi la Bacău. În timp, au apărut mulți tineri istorici, cu aptitudini în cercetarea știintifică, majoritatea lucrând în învățământ. Revista de istorie Zargidava, care apare anual, din 2002, este complementară revistei Carpica, nu concurentă. În general, revista Zargidava
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
o succesiune de culturi și civilizații s-au perindat pe aceste meleaguri, că urmele sunt numeroase și relevante cu toate că, până la data când se pun pe hârtie rândurile noastre, nu s-au întreprins cercetări și săpături sistematice de către specialiști în domeniul arheologiei. Datările noastre și încadrarea în diferitele culturi propusă aici au la bază determinările și aprecierile făcute de către specialiști de la Institutele de Arheologie din Iași și București, cărora le-au fost prezentate unele materiale descoperite în zonă, cele considerate mai reprezentative
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se pun pe hârtie rândurile noastre, nu s-au întreprins cercetări și săpături sistematice de către specialiști în domeniul arheologiei. Datările noastre și încadrarea în diferitele culturi propusă aici au la bază determinările și aprecierile făcute de către specialiști de la Institutele de Arheologie din Iași și București, cărora le-au fost prezentate unele materiale descoperite în zonă, cele considerate mai reprezentative. 3. Urme ale civilizației geto-dacice și daco-romane „Grija pioasă și stăruitoare a națiunii noastre pentru urmele antice, lăsate în pământul țării de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mileniului zis întunecat, urmele sunt mai puține, mai greu de întrevăzut, dar nu lipsesc în totalitate, nici cele arheologice, nici cele foarte interesante și valoroase din punct de vedere istoric, vestigii inspirat considerate de către un distins cărturar drept urme de „arheologie socială sui-generis”. Ele se găsesc încă în aproape orice veche vatră de sat românesc, dar sunt insuficient investigate și puse în valoare științifică. Ne referim la procesul de teritorializare prin stabilirea hotarelor dintre comunitățile sătești, proces prea puțin studiat și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
asupra problemelor de istorie din perioada în discuție, facem necesara precizare, anume că civilizația numită Dridu se încadrează cronologic între secolele VIII-XI. Așadar, românii din această perioadă conviețuiau cu populații alogene, dar pe vetre diferite. Reputatul cercetător de la Institutul de Arheologie din București, dr. Eugen Comșa, a realizat o periegheză „de-a lungul terasei Bârladului”, între Drăgănești și Ivești, și i-a comunicat autorului, la 1 martie 1972, rezultatele cercetării: pe un grind, din dreptul Torceștilor, „din loc în loc se găsesc
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de venit inegale, proporțional cu importanța și contribuția indivizilor ce compun comunitatea. Teza nu este doar enunțată, ci și ilustrată cu cazuri concrete din diferite zone ale țării. Noi ne însușim aserțiunea și credem că însorărirea este un vestigiu de arheologie socială, ce se regăsește și în zona noastră, iar satele de pe teritoriul comunei Umbrărești au fost integrate unui asemenea complex teritorial, acesta situându-se pe cursul inferior al râului Bârlad, pornind de pe hotarul de mai târziu al târgului Tecuci și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și permanente locuiri ale meleagurilor umbrăreștene. Ele pot suplini cu succes absența ori raritatea informațiilor scrise, pentru unele etape din viața oamenilor creatori de valori. Hotarele istorice ale obștii Umbrăreștilor Hotarele vechilor sate reprezintă genul cel mai specific termenului de arheologie socială, iar ele pot și trebuie puse în corelație cu fazele devălmășiei și folosite drept dovezi ale vechimii satelor românești. Data sau datele privind delimitarea străvechilor hotare ale perimetrului în care s-a format, dezvoltat și evoluat comunitatea în atenție
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
numită de către localnici chici, în care creștea exclusiv mlăjet (mlajă), folosită la împletitul coșurilor și la legatul viței de vie pe araci. Se confirmă prin acest aspect, dar și prin altele, alegația lui H. H. Stahl, privind existența fenomenului de „arheologie socială sui-generis” în satele românești cu mare vechime, citându-l pe August Meitzen, care observa și el că erau „în fiecare sat certe ruine arheologice... la fiecare pas, peste tot, în vatră, în câmp astfel că harta așezărilor este, în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de est al Bârladului, teren pe care în evul de mijloc se aflau biserica și cimitirul satului Torcești. Într-o scrisoare din 1 martie 1972, răspuns la o altă scrisoare, a noastră, anterioară, reputatul cercetător Eugen Comșa, de la Institutul de Arheologie din București, relata următorul aspect: „La aproximativ 1 km nord de digul (sic) de la Ivești (e vorba de terasamentul de cale ferată ce ducea la moara Torcești, n. I. S.) este o ridicătură scundă, ce se pierde în luncă. Pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
prețuite la justa lor semnificație, ca să nu zic ignorate cu totul. Probez cele afirmate cu starea concretă a pieselor adunate din așezările străvechi umbrăreștene. A trecut peste un sfert de veac de când au început a fi puse în fața specialiștilor în arheologie și istorie atât locurile, cât și vestigiile din zonă, dar fie că sunt desconsiderate, pe criteriul că nu țin de domeniul senzaționalului, a fabulosului, fie din comoditate ori lipsă de interes generat de cine știe ce cauze, toate au rămas în stadiul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pentru existența comunității din timpuri destul de îndepărtate. Cercetări arheologice adecvate vor fi în măsură să releve aievea ceea ce noi mai mult am intuit prin lumina celor semnalate mai sus, mai ales existența vetrei de sat atestată arheologic. Tot de resortul arheologiei ține acum și punerea în evidență a așezămintelor religioase vechi, care au fost cândva la Tămășeni și la Torcești, și despre care există și câteva informații scrise ce le atestă doar funcționarea, nu și începutul lor, ori alte date ce
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
3) Secretarul general adjunct este funcționar public de carieră, numit prin concurs sau examen, conform legii. ... Articolul 14 (1) Ministrul culturii și patrimoniului național numește și revocă, potrivit legii, președinții și membrii Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, Comisiei Naționale de Arheologie, Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor, Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, precum și ai altor comisii de specialitate din domeniul culturii. ... (2) Fondurile necesare funcționării comisiilor de specialitate se suportă din bugetul Ministerului Culturii și Patrimoniului Național, în condițiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221514_a_222843]
-
Știința Sportului și Educației Fizice". Se modifică denumirea domeniului de ierarhizare (DII) - "Istorie" în "Istorie și Studiul patrimoniului", se înființează un nou domeniu de licență cu denumirea "Studiul patrimoniului (Heritage Studies)", precum și înființarea specializărilor "Studiul patrimoniului și managementul bunurilor culturale", "Arheologie, studii antice și antropologie istorică" și "Turism cultural și studii muzeale". ^) Mențiune eliminată. ----------- Mențiunea de subsol cu privire la eliminarea specializării "Biotehnologii industriale" de la anexa 1 a fost eliminată de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 730 din 25 septembrie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/255450_a_256779]
-
Știința Sportului și Educației Fizice". Se modifică denumirea domeniului de ierarhizare (DII) - "Istorie" în "Istorie și Studiul patrimoniului", se înființează un nou domeniu de licență cu denumirea "Studiul patrimoniului (Heritage Studies)", precum și înființarea specializărilor "Studiul patrimoniului și managementul bunurilor culturale", "Arheologie, studii antice și antropologie istorică" și "Turism cultural și studii muzeale". ^) Mențiune eliminată. ----------- Mențiunea de subsol cu privire la eliminarea specializării "Biotehnologii industriale" de la anexa 1 a fost eliminată de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 730 din 25 septembrie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253507_a_254836]