7,848 matches
-
acceptând, desigur, o anumită marjă de probabilitate). Din cele menționate în tabel se observă faptul că: • sectorul 1 exprimă raportul dominație-subordonare pe fond de atracție; • sectorul 2 exprimă egalitate pe fond de atracție; • sectorul 3 exprimă egalitate pe fond de atracție; • sectorul 4 exprimă raportul subordoare-dominare pe fond de atracție; • sectorul 5 exprimă raportul de subordonare-dominație pe fond de ușoară atracție; • sectorul 6 exprimă egalitate pe fond de respingere; • sectorul 7 exprimă egalitate pe fond de respingere; • sectorul 8 exprimă raportul
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
menționate în tabel se observă faptul că: • sectorul 1 exprimă raportul dominație-subordonare pe fond de atracție; • sectorul 2 exprimă egalitate pe fond de atracție; • sectorul 3 exprimă egalitate pe fond de atracție; • sectorul 4 exprimă raportul subordoare-dominare pe fond de atracție; • sectorul 5 exprimă raportul de subordonare-dominație pe fond de ușoară atracție; • sectorul 6 exprimă egalitate pe fond de respingere; • sectorul 7 exprimă egalitate pe fond de respingere; • sectorul 8 exprimă raportul de dominare-supunere pe fond de respingere (idem, p. 298
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
dominație-subordonare pe fond de atracție; • sectorul 2 exprimă egalitate pe fond de atracție; • sectorul 3 exprimă egalitate pe fond de atracție; • sectorul 4 exprimă raportul subordoare-dominare pe fond de atracție; • sectorul 5 exprimă raportul de subordonare-dominație pe fond de ușoară atracție; • sectorul 6 exprimă egalitate pe fond de respingere; • sectorul 7 exprimă egalitate pe fond de respingere; • sectorul 8 exprimă raportul de dominare-supunere pe fond de respingere (idem, p. 298). La rândul său, J. Salomé (2002) consideră că cele cinci mari
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
său. După un timp, cunoscuții nu-i mai ascultă. În disperare, "atoateștiutorii închipuiți" pot să își intensifice eforturile de a atrage atenția, ceea ce duce la o mai mare izolare și dezaprobare, apoi la intensificarea eforturilor și a comportamentelor lor de atracție, în mod circular. Sunt nerecomandabile: • tendința de a-i contrazice, demonstrându-le că nu au dreptate sau că nu știu ce vorbesc, deoarece aceste persoane reacționează prin contraatac și prin intensificarea persuasiunii, uneori reușind să convingă pe cineva din auditoriu, pe care
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
proiectelor de grup etc. implică dialogul viu, autentic și permanent, cooperarea profesor-elev pe parcursul întregii lecții. În ceea ce privește cooperarea dintre elevi, s-au constatat aspecte pozitive în planul interacțiunii, al comunicării, precum și în privința coeziunii grupului. "Elevii din grupurile de învățare cooperative resimt atracție pentru colegii lor și au atitudini mai pozitive față de școală decât cei organizați în manieră competitivă", precizează Ștefan Boncu (2006, p. 38). Procesul de cooperare se caracterizează prin comunicarea onestă între parteneri, fiecare fiind interesat să transmită informațiile semnificative. Relațiile
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ne îmbogățim ființa. În general, sentimentul de dragoste se instalează treptat (el poate debuta, însă, și violent); iar pentru a dura, el trebuie punctat cu emoții și momente tandre, elegante, încărcate de grație. Majoritatea oamenilor cred că dragostea începe o dată cu atracția. Suntem atrași de o persoană și o iubim. A. Moreau (2007) consideră însă că "în mod fundamental, o dragoste reușită începe înlăuntrul meu. Mă iubesc, sunt plin de dragoste, îmi iubesc viața, îmi place ceea ce creez, ceea ce văd, îi iubesc
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
din unghiul care demonstrează răzbunarea. Un alt scriitor foarte important este Edgar Allan Poe, al cărui operă se inspiră din romanul gotic, din fantasticul romantic german și amestecă terifiantul, oniricul, halucinantul investigației psihologice cu stările maladive, nevrotice, morbide, căci coexistă atracția pentru terifiant (horror) și tendința spre fantastic, care dau naștere la episoade halucinante și enigmatice. Printre cele mai reprezentative opere ale lui Edgar Allan Poe putem enumera Prăbușirea Casei Usher, William Willson, Balerca de Amontillado, Pisica neagră, Ligeea, Hruba și
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
de Gala Galaction, care reprezintă un titlu de referință în literatura fantastică. Un tânăr trăiește o experiență neobișnuită la o moară aflată sub blestem, unde stăpânul cu însușiri satanice atrage victimele oferindu-le bogăție și putere. Naratorul amestecă planurile astfel încât atracția flăcăului Stoicea se suprapune cu invocația morarului. Cel care făcuse un pact cu diavolul nu mai putea să moară. Doar o sinucidere schimbă perspectiva încât însuși morarul să devină o închipuire. În această narațiune miraculosul face parte din cotidian, un
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
iar cu Întâmplări din irealitatea imediată, iar Max Blecher se situează la jumătatea distanței dintre fantastic și absurd, apărând în această operă tentația halucinantului, instalarea în nenorocire și acceptarea ei ca pe un lucru firesc, presimțirea, angoasa dezastrului, subiectivitatea autorului, atracția pentru stările limită convertite fantastic, prin intensificarea suprafirească a șocului insolit, dorința de mister, substituția enigmatică (realitate mască), transfigurarea ambianței. Așadar, făcând o sumară analiză a operelor fantastice din literatura română ajungem la concluzia că unul dintre cei mai mari
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
de a intra în ,,stăpânirea’’ diavolului. Nu va fi de mirare că pe kir Ianulea îl atrage tocmai acest defect la aceea pe care o va lua de nevastă. Intră aici în discuție o întreagă ,,știință’’ ezoteric populară cu privire la ,,legile’’ atracției dintre bărbat și femeie, legi pătrunse de credința că adesea, dracul își vâră coada, încurcând și descurcând viețile oamenilor. Întrupat ca ființă umană, Aghiuță este ,,programat’’ să guste din plin ,,bucuriile’’ vieții casnice alături de o femeie ,,îndrăcită’’ precum Acrivița. Odată
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
este mânat de impulsuri, nu face calcule și nu are inhibiții. Cunoscută dinainte, cocoana Marghioala, ,,frumoasă, voinică și ochioasă’’, i pare ,,mai plăcută ca niciodată’’. Apropierea se petrece după ritualul aventurilor de la han înlesnit și de stingerea lămpii. Cadrul îmbietor, atracția, aventura sunt trăite frust, fixate de impresii de la marginea conștiinței. Toată această perspectivă este realizată cu o predilecție care abia poate fi tăinuită (la nivelul textului), cu o artă a dialogului presărat de echivocuri prin nimic mai prejos ca aceea
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
pregătit sufletește, într-o uitare deplină de sine, precum un alt Ulise, un Ulise al spațiului balcanodunărean, eroul nostru se trezește la han, unde, hangița îl prinde cu totul în mrejele farmecului său. Și de această dată irezistibila forță de atracție a femeii se concentrează mai ales în privire. Cu totul fascinat de chipul veșnic tânăr, tânărul bărbat nu-și poate reprima impulsul de a recunoaște pe față că însușirea aceasta îl tulbură cel mai mult În mod tipologic, coana Marghioala
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
însușirea aceasta îl tulbură cel mai mult În mod tipologic, coana Marghioala, sau, cum i se spune de obicei, Mânjoloaia, își datorează faima atributului de ,,vrăjitoare’’, acceptat de toți cu o teamă admirativă. În acest punct se află sursa irezistibilei atracții pe care hanul o exercită asupra călătorilor care băteau drumurile mânați de treburile și afacerile lor. Hanul este locul de întâlnire cu atribute, tipic baladești, în sens adânc originar, având o intensă circulație atât în literatura europeană, cât și în
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
înseși viziunii tragice. Simplificând, vom spune că în timp ce O făclie de Paște, Păcat și Năpasta asimilează filonul tragic dintr-o perspectivă terifiant realistă (un original amestec între tezismul naturalist-zoolist și esticismul ftidic cu descendență tolstoliană), În vreme de război învederează atracția scriitorului pentru analiza psihologică condusă și nuanțată cu mijloacele sugestiei amplu simbolice. La fel ca și în Alexandru Lăpușneanul al lui C. Negruzzi, în Doamna Chiajna a lui Odobescu și, ceva mai târziu, în Moara cu noroc a lui Slavici
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
reflexivitate este distinct în termenii structurii de interacțiune pe care o întruchipează. Această condiție este satisfăcută de apariția unui nucleu liberal stabil, care domină tiparele de interacțiune din cadrul ordinii internaționale. Printr-o combinație puternică între stimulente coercitive și economice și atracția culturală, nucleul încurajează statele să respecte normele păcii democratice. De asemenea, această structură a dominației normative și materiale încorporează schimbarea progresivă, făcând ca orice inversare generală a spiralei pozitive să fie extrem de dificilă. Prin tradiție, teoria liberală suferă din cauza unuia
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
vor și pot să se perceapă ca elemente care o exprimă. Ele par a vrea să se inspire, pentru a obține un beneficiu, din charisma artistului și a creatorului, în diferite grade. Prin acest fapt le putem recunoaște. El constituie atracția lor și o explică. Totul se petrece ca și cum fiecare profesionist s-ar atașa mai mult sau mai puțin de modelul exemplar al artistului și ar încerca să reproducă, să interpreteze și să difuzeze, pe scurt, să imite "gestul artist" la
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
o injustiție, dacă pretindea că întemeiază Unitatea, căci cine ne garantează că statul, fără chiar să o știe, nu ar lucra pentru a înăbuși adevărul spre câștigul erorii? Unitatea trebuie să rezulte din asentimentul universal al convingerilor libere și din atracția naturală pe care adevărul o exercită asupra spiritului oamenilor. Tot ce se poate deci cere legii este libertatea pentru toate credințele, oricare ar fi anarhia care trebuie să rezulte în lumea gânditoare. Căci ce dovedește această anarhie? Că Unitatea nu
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
pentru că are o contribuție esențială la crearea imaginii, a identității feminine, element critic pentru propria stimă și obiect al concentrării unei părți a existenței. Regiunea mamară este o condiție emblematică pentru armonia feminină. Numeroasele semnificații mamare (feminitate, sexualitate, reproducere, sensul atracției, al corpului și evaluării sale, capacitatea de a alăpta) sunt receptate diferit în funcție de vârstă, status familial, social, cultural, emoțional și constituie eventualități multiple din punct de vedere medical sau în afara preocupărilor induse de patologie. O morfologie mamară ideală, care să
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
în jur. Nici o mirare că Cioran va răspunde acestui scenariu al seducției și va deveni din prima clipă victima lui. Căci din prima clipă, sub noianul de vorbe în care cei doi se îngroapă, Cioran descoperă în el o irepresibilă atracție fizică (sinnlich, "senzorial" e cuvântul care revine mereu), iar scrisoarea care urmează după prima întrevedere la Paris este plină de fantasme erotice și stă sub semnul senzualului și al corpului: " Ați fost oarecum îngrozită când v-am vorbit de o
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Juan care realizează sinteza primelor două stadii și totodată scoate erosul din inocență făcând ca dorința să se exerseze din plin asupra obiectului ei. Dacă Papageno caută și descoperă fără să poată atrage ceea ce el a descoperit, Don Juan este atracția în exercițiu, care marchează cu semnul victoriei fiecare descoperire făcută. Papageno nu poate avea o listă, în timp ce Don Juan are nevoie de un secretar pentru a o ține. Prin faptul că obiectul dorinței care s-a arătat în "stadiul Papageno
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
formele de relief, de rețeaua hidrografică, flora și fauna spontană abundente și diverse cândva, căile lesnicioase către zările mai largi, astfel încât teritoriul s-a constituit încă din străvechime într-un loc de obligatorie convergență umană, pe de o parte, de atracție și circulație a marilor fluxuri de neamuri străine doritoare de îmbogățire, pe de alta. Oamenii acestor locuri deschise, expuse prin natura împrejurărilor numeroaselor invazii prădalnice, au avut și au folosit codrii din luncile Bârladului și Siretului, cât și de pe interfluviul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
carnaval, samba, maghernițe și trafic de narcotice. Istoria contemporană a acestei țări este de multe ori redusă la tragedia criminalității din marile orașe și din favelas, mai ales în Rio de Janeiro, care pentru străin e ca o concentrare a atracțiilor și pericolelor din Brazilia, chiar dacă, așa cum subliniază Marin (Marin, 2000, p. 522), "nu se poate reduce extrema complexitate a crizei carioca numai la violența criminală. Trebuie să privim tragedia de la Rio prin prisma impasurilor modelului brazilian [...]. Pe termen lung, aici
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
culturii diplomatice spre o teorie a științei sociale "guvernată de legi obiective, înrădăcinate în natura umană". CONCLUZIE Contextul istoric de la München și conciliatorismul au făcut ca realismul, în opoziție cu perspectivele idealiste dominante în perioada interbelică, să exercite o enormă atracție. Carr și Morgenthau au contribuit la subminarea principiilor de bază care consacraseră idealismul (sau utopismul cum îl numea Carr). Morgenthau a avut o contribuție decisivă la asigurarea ascendenței realismului în nou-apăruta specializare academică a relațiilor internaționale. Carr a utilizat scepticismul
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
mai ales controlul asupra cunoașterii și tehnologiei. De asemenea, conceptul lui Joseph Nye de "putere soft" (Nye 1990: 166-8) atrage atenția asupra resurselor mai subtile, în privința cărora SUA domină, cum ar fi caracterul, favorabil ei, al regulilor, în cadrul regimurilor, și atracția culturală și/sau ideologică. Considerată sub acest aspect, s-ar putea ca Statele Unite să nu-și fi pierdut poziția hegemonică, ci avansul cu totul special, unic în istorie, de după al doilea război mondial, avans pe care celălalt stat hegemonic, Marea Britanie
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
comune, care produc raporturi ce pot fi înglobate în conceptele de status și rol; * grupul dezvoltă în timp norme și valori care reglează comportamentul membrilor săi. Pe fondul relațiilor care decurg din activitatea comună, se dezvoltă raporturi de influență și atracție, se manifestă presiuni asupra membrilor prin sistemul de recompense și sancțiuni formale sau informale prin care grupul promovează sau reprimă comportamente individuale. Ca efect apare elementul de consens între membrii grupului. Exemple de grupuri mici sunt: familia, clasa de elevi
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]