5,096 matches
-
lor. Sora cea mică îl adoarme pe erou și cu acest aspect pășim în ciclul „Părăsirilor sau om - animal, tipul Neraida”, căci Ardiu pleacă în căutarea zânei pe celălalt tărâm. Funcția cu numărul IX din tipologia lui Propp, regăsită în baladă, constă în comunicarea nenorocirii sau a lipsei (mărul este jefuit) eroului și fraților lui care vor rata încercarea. Trecut de proba pazei la măr, Ardiu se va găsi el însuși într-o situație critică, îi lipsește zânasoție (funcția numărul VlIIa
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Melusina. Sulița aruncată pentru găsirea miresei (simbol dinamic masculin) se înfige în pământ lângă o broască ce se va dovedi capabilă de acte magice: construiește palate de aur și aramă, recuperează obiecte de pe lumea cealaltă cu ajutorul dracilor care o servesc. Balada nu oferă date despre o posibilă metamorfozare în broască în urma unui blestem și nici nu conține hybrisul arderii pieii de animal de către erou. Deznodământul e dat de moartea punitivă a împăratului care cere de nevastă tocmai pe nora sa, broasca
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
unui blestem și nici nu conține hybrisul arderii pieii de animal de către erou. Deznodământul e dat de moartea punitivă a împăratului care cere de nevastă tocmai pe nora sa, broasca. Revenind la funcțiile identificate de Propp, subiectul de basm al baladei Broasca Roasca începe prin lipsa miresei (VIIIa,1) care declanșează mecanismul epic. Eroul pleacă de acasă în căutarea suliței indicator (funcția XI) și se întoarce rușinat, urmat de broască. Aceasta îndeplinește probele grele (XXV și XXVI) cerute de împărat, răufăcătorul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
caracterizat de probele grele impuse de împărat pentru măritarea prințesei. Gruicea pare a fi pețitorul potrivit și este supus unor încercări dificile (fUncția XXV), pe care le depășește (XXIV). Ultima dintre ele, aducerea mărului de argint de pe celălalt tărâm, apropie balada și de Ciclul descinderilor infernal, tipul Teseu. Mărul este smuls cu totul (XIX,1) și Gruicea se întoarce cu el (XX), dar este urmărit de zâne (funcția XXI). Calul îl învață cum să scape de ele și cei doi revin
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
domnia lui fericită, este însă urmată de un deznodământ tragic, atipic: craiul Marcu îl închide pe Gruicea și-o ia cu forța pe nora sa, fata de împărat, care piere de supărare. Regatul se ruinează. Este de acum evident că baladele au preluat aceleași funcții din basme, acelea flexibile la mutația de specie. Absența inițială, pereche cu remedierea, plecarea, dobândirea ajutoarelor năzdrăvane, succesul cu care sunt trecute probele și căsătoria eroului, finalitate a ritualului de inițiere eroic, sunt motivele recurente în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
au preluat aceleași funcții din basme, acelea flexibile la mutația de specie. Absența inițială, pereche cu remedierea, plecarea, dobândirea ajutoarelor năzdrăvane, succesul cu care sunt trecute probele și căsătoria eroului, finalitate a ritualului de inițiere eroic, sunt motivele recurente în baladele ce conțin alegoria căsătoriei. Balada soarelui ce vrea să-și ia sora de nevastă se apropie tematic de Ciclul Incestului delimitat de Lazăr Șăineanu în cultura română și cea universală, cu diferența că nu relația de paternitate este aici incriminată
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
basme, acelea flexibile la mutația de specie. Absența inițială, pereche cu remedierea, plecarea, dobândirea ajutoarelor năzdrăvane, succesul cu care sunt trecute probele și căsătoria eroului, finalitate a ritualului de inițiere eroic, sunt motivele recurente în baladele ce conțin alegoria căsătoriei. Balada soarelui ce vrea să-și ia sora de nevastă se apropie tematic de Ciclul Incestului delimitat de Lazăr Șăineanu în cultura română și cea universală, cu diferența că nu relația de paternitate este aici incriminată. Funcția declanșatoare a firului epic
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sacru, Trei fete surori I (5) și Vidros I(11) derulează subiectul declanșat de funcția I, 3, a plecării de acasă (la cules de flori, la pescuitul unor pești mitici) a tinerilor, adică a neofiților. Apropierea celor două specii epice, balada și basmul, prin tiparele inițiati- ce comune demonstrează coerența perfectă a formei în care se materializează imaginarul mitic românesc. Dincolo de legea evoluției folclorice, care spune că „genul viu, în plină expansiune, preia și primește numeroase elemente din moștenirea unor genuri
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
probe voinicești de o dificultate progresivă, care condiționează plecarea în sacru, unde energiile primordiale devin accesibile. Deși probele constituie „unul din cele mai răspândite motive ale basmului”, încercările aparent imposibile au depășit limita speciei. Fratele îndrăgostit de sora lui din balada Soarele și luna I(1) întâmpină o rezistență motivată moral la cererea lui în căsătorie și, abia în urma rugăminților repetate, i se acordă proba: „Soarele-mi ofta/ Și iar o-ntreba,/ Și iar o ruga,/ Și iar o-mbiia,/ Pân’ ce
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
feluri de edificii ce împing granițele lumii tot mai departe, în căutarea forțelor zămislitoare. Ocupațiile magice pentru neofiți descoperite în colinde constau în lupta dreaptă cu fiara acvatică sau terestră pentru feciori și în proba țesutului, „chindisitului”, pentru fete. În balade apare, așadar, un scenariu nou, venit dinspre basm, în care întâlnim un motiv recurent: construcția fabuloasă. În spatele atributelor gospodărești ce se cer testate (tânărul trebuie să știe să întemeieze o casă), eroului i se solicită „să dovedească faptul că știe
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ziua dintâi a lumii, fiindcă forțele ei roditoare se află la apogeu. Alteori dealul și șesul sunt indicate ca spații ce trebuie subsumate domeniului uman, iar geografia contingentului se supune eforturilor de expansiune menită a hrăni comunitatea umană. Și în balade și în basme, mirelui i se mai cere „pod de-aramă -/ Preste vamă;/ Pod de-argint -/ Preste pământ”. Eroul pontifex demonstrează și în acest fel că cealaltă lume îi este accesibilă, că știe drumul spre ea. Metalele (prețioase) fac sigură
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
adâncă,/ Băieți ce mănâncă;/ De-o sută de pași lungă,/ De optzeci de largă,/ Nouăzeci deadâncă”. Singurul care reușește să o sară este inițiat, dar aparține celuilalt tărâm: e zmeu. Răpind-o pe prințesă, el este urmat de tatăl ei. Balada fiind însă „un cântec al pețirii” (Sabina Ispas), împăratul nu poate ajunge decât până la hotarul extrem al profanului, acolo unde stau divinitățile eterice: Sorilă, Serilă, Arian. Numai cel din urmă, familiarizat cu lumea arhetipală, recuperează fata de-mpărat prin istețime
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de la baza lumii în momentul întoarcerii de pe celălalt tărâm. Motivul explicațiilor ontologice este comun variantelor acestui basm, dar nu și inelul, care este înlocuit cu un simbol al puterii înțelepte, capabile să regenereze lumea: bastonul lui Aron. Proba finală din balada Gruicea I(33) este o altă incursiune în haos. Venit la fata de măritat a împăratului de la Galați (sic!), Gruicea este indicat de tatăl său, craiul Marcu, drept mirele potrivit. Încercările gastronomice la care este supus înainte de drumul mitic îi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
așadar posibilă și repetabilă”. Axis mundi se află, evident, peste o apă, cea mai mare din geografia reală a poporului român. Tărâmurile sunt despărțite nu de Styx, ci de Marea Neagră, prezență constantă ca loc al încercărilor voinicești în colinde și balade. Coloana de susținere a cerului, transfigurată în arbore, e din argint, metal asociat „schemei sau lanțului simbolic lună - apă - principiu feminin” . Datele sunt de o coerență acută, căci mărul se află într-un peisaj acvatic păzit de trei ipostaze războinice
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
primordial)”. Căutători propriu-ziși, fiindcă sunt singurii care călătoresc, și nu doar se cufundă în cealaltă lume, sunt personajele de basm Ardiu și Pătru. Cel dintâi este „omologul” lui „Arghir, cel mai pedepsit cu dor” din povești, sintagmă întâlnită și în baladă, chiar de la prima apariție a personajului: „Al mic că-mi zicea,/ Ardiu - crăișor,/ Pedepsit cu dor,/ Ardiu făr' de casă/ Și făr' de nevastă”. Al treilea născut al împăratului are totdeauna calități deosebite și este cel care izbândește. În insula
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
nu are parte de ele, în ciuda destinației exclusiviste dată de sădirea lui specială: „Că l-am pus cu mâna,/ Să ia numai muma;/ Și l-am pus cu sapa,/Să ia numai tata”. Simboluri maritale frecvente în basme și în balada Letinul bogat 1 (21), merele din metale prețioase, succedanee ale soarelui și lunii prin culoare, asigură echilibrul cosmosului. Raptul lor pune universul social într-o stare de vulnerabilitate, privându-l de sacru și de fertilitate. Izolat de lumea mitică, planul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de sacru și de fertilitate. Izolat de lumea mitică, planul profan riscă să fie absorbit de increat, contingentul fiind salvat de posesia „fructului care întreține tinerețea, un simbol al reînnoirii și al veșnicei prospețimi”. Ideea aceasta se susține în textul baladei prin faptul că mărul are o rodire continuă. Sfera simbolică nu se oprește însă aici. „Inițiații au considerat [mărul] fruct al cunoașterii și-al libertății”; răpindu-l, zânele se asigură că nimeni nu va reuși să pătrundă secretul celeilalte lumi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
descântecului. Principiul magic catalizator stă în puterea interioară, aerul expirat bucal este încărcat cu energia spiritului și acționează direct asupra lumii. Suflarea păsării măiestre aduce o briză din nucleul sacru și induce „aromire” prin introducerea firii în starea crisalidei. În baladă, singurul care rezistă acestui morb este Ardiu, înarmat, ca și frații săi, cu energia învingătoare a tatălui său, figurată de haine și arme, și situat la o distanță securizantă de măr. Comportamentul zânelor surprinse la furat este similar cu cel
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
dimensiunea sacră, conferă deținătorului controlul total asupra evenimentelor. Tartorii sunt împietriți și deposedați de lucrurile năzdrăvane, iar Pătru își continuă drumul ce îl conduce într-o împărăție înghețată, asemănătoare celei din basme. Simetria gesturilor simbolice se păstrează și în această baladă; furtul merelor e răscumpărat de Ardiu cu furtul obiectelor magice și Pătru reface echilibrul stricat de împietrirea dracilor prin readucerea la viață a orașului stăpânit de „împăratul păsărilor”. Reprezentare universală a sufletelor, păsările recunosc căile de acces între lumi, acționând
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
remarcat Propp, al fenomenului asiatico-european de substituire a păsării de către cal. Toate atributele ciocârlanului, de la aripi până la capacitatea de a vorbi, vor fi preluate mai târziu de cal, ceea ce ne îndeamnă să vedem în pasărea transportator un element arhaic al baladei, împrumutat în vechime de la basme. Zânele sunt găsite într-un moment gospodăresc, ele își curăță reședința. Viziunea aceasta ce adaptează chiar existențele sacre la un comportament uman, domestic, caracterizează folclorul românesc în întregime. Omul nu se simte deloc diferit de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
primejdioase ale unei contaminări magice, împiedicând orice contact dintre un lucru sau o categorie de lucruri în care se consideră că sălășluiește un principiu supranatural și altele care nu au această caracteristică sau n-o au în același grad”. În baladele fantastice și în basme, ei sunt unici în mediul în care a ajuns eroul și apariția lor este întârziată, ceea ce poate primi un răspuns la două niveluri conceptuale. Din punct de vedere narativ, gradația tensiunii urcă o culme, mai multe
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lăsarăm mai jos,/ Pe un plai frumos/ Și-ncepurăm/ De vânarăm/ Munțî cu brazî și fagii,/ Dealurile cu podgoriile,/ Luncile cu florile/ Și satele cu fetele” (Albele-Bacău). În domeniul „țării de sus” ar putea fi întrezărit spațiul inițiatic din colinde, balade și basme, „pustiu”, cu vegetație abundentă, unde a avut loc inițierea. Faptul că țara este spre vest subliniază o dată în plus solaritatea protagonistului, căci acesta a urmat astrul în călătoria sa zilnică. Oprirea cailor și potcoavele care au căzut pot
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
întemeietoare. Descoperirea maritală este făcută în postura de erou consacrat de armele civilizatoare, solare, motiv pentru care reperarea nu se face în planul social marcat de drumul mare, ci în inima sacrului, la fântână, acolo unde Scorpia aștepta neofiții în balade. Cunoașterea acumulată la hotarul cu haosul permite decodarea semnului marital și inițierea se desăvârșește prin nuntă. Alteori, apropierea de mireasă este marcată de starea fizică specifică la intrarea în sacru, semn că fecioara a asimilat puterile mitice: „Dumbrăvile cu izvoară
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și de sfârșit pentru basm, apelativele pentru tinerii colindați) sau trec în alte tipuri de creație literară, fără modificări de formă, constituie niște mărci ale identității artistice. Structuri de tipul Cu roua în picioare,/ Cu ceața-n spinare, regăsită în balade și cântecele ritual-ceremoniale, sau Unde câinii nu latră/ Cocoșii nu cântă, ce apare în descântece, balade fantastice și basme, au, pe lângă valoarea poetică de instaurare a lumii mitice, funcția de marcă stilistică a textului popular, ce actualizează imaginarul arhaic. Nivelul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
literară, fără modificări de formă, constituie niște mărci ale identității artistice. Structuri de tipul Cu roua în picioare,/ Cu ceața-n spinare, regăsită în balade și cântecele ritual-ceremoniale, sau Unde câinii nu latră/ Cocoșii nu cântă, ce apare în descântece, balade fantastice și basme, au, pe lângă valoarea poetică de instaurare a lumii mitice, funcția de marcă stilistică a textului popular, ce actualizează imaginarul arhaic. Nivelul fonetic al analizei stilistice a devenit cel mai evident în timpul exercițiului asupra colindei din antologia lui
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]