5,546 matches
-
de proză scurtă Je ne regrette rien, la Eikon a apărut a doua ediție a jurnalului meu Et in America... și tot la această editură am decis în ultimii doi ani să tipărim revista de care suntem foarte mândri, Carmina Balcanica. Vorbesc acum la plural, după cum observi, deoarece la această publicație lucrăm mai mulți, iar printre cei care trudesc complex îi voi numi îndeosebi pe Dan Anghelescu și pe Marius Chelaru. Așadar, la Festival am venit cu ediția a doua a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
observi, deoarece la această publicație lucrăm mai mulți, iar printre cei care trudesc complex îi voi numi îndeosebi pe Dan Anghelescu și pe Marius Chelaru. Așadar, la Festival am venit cu ediția a doua a Jurnalului și cu revista Carmina Balcanica, nr. 12. Mă vei întreba, probabil, amănunte despre cele două ... Dacă prima ediție a Jurnalului cuprindea anii 1999-2005, adică perioada americană (când am fost profesor la Catedra "N. Iorga" de la Universitatea Columbia, din New York, timp de patru ani, după care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Coposu, a devenit un simbol al rezis‑ tenței românești, s-a impus ca un lider care a reușit să coaguleze în jurul său forțele democratice și n-a traficat niciodată cu principiile. Nu e puțin lucru în politica noas‑ tră cam balcanică, cum fusese, și ipocrită, cum devenise odată cu instaurarea neocomunismului. Și, dacă vă uitați în cartea mea de dialog cu el și veți citi numai conferința pe care a ținut-o în 1983 la Blaj foștilor lui colegi de liceu, o
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Decebal și Traian se vorbea despre „Frații noștri transistreni”, despre Odesa clădită după planul arhitectului moldovean Manole și locuită în majoritate de români, despre alte orașe însemnate, cu populație românească”: Bălți, Movilău, Ananiev, Dubăsari. Nu erau uitați românii din Peninsula Balcanică, orașul Moscopole din Albania cu 60.000 de locuitori, atunci, numai români și care ajunsese la o apreciată dezvoltare economică. Dar pentru că se mai auzeau tunurile, iar avioanele zburau tot mai des, revista Elena Doamna reflecta situația publicând proză și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
iraniene au fost asimilate de lumea mediteraneană în întregimea ei (...). Este interesant de remarcat, cu acest prilej, că fiecare popor europeanși-a asimilat din vastul rezervor iranian anumite «motive»; scandinavii, bunăoară, și-au asimilat viziunea apocaliptică a sfârșitului lumii (ragnarök); popoarele balcanice, și românii, au păstrat cu mai multă fervoare legendele cosmologice (originea dualistă a Creației) și o anumită atitudine misogină (...). Nu trebuie uitat, de asemenea, că în Balcani ideile iraniene au găsit adepți în masele rurale, în timp ce în Apus ele au
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
iraniană”3, sau „în formarea poporului și a civilizației geto-dace, elementele iraniene (scitice), dar mai ales celtice au jucat un rol important; în urma acestor influențe și simbioze substratul traco-cimerian a primit înfățișarea culturală specifică, care îl distinge de culturile tracilor balcanici”4. De fapt, acest operator istoric rămâne constant secundar, întrucât interesul principal pentru sursele iraniene, de altminteri pentru oricare alte surse, rămâne la Eliade de tip structural, morfologic-comparativ. Unui tânăr, oricărui tânăr entuziasmat de descoperirea cine știe cărei „influențe religioase”, i-ar
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
rue Duhesme, Paris 18e 12 septembrie 1951 Dragă prietene, Mii de mulțumiri pentru studiul dvs. „stimulating”, pe care l-am citit cu entuziasm. M-ați convins 100% cu teza dvs.! Și cum mă interesează de multă vreme religiile geto-dacice și balcanice, sunt mai mult decât fericit de concluziile dvs.1 (Cunoașteți studiul lui D. Tudor despre „cavalerul danubian”, Ephemeris Daco-Romania, Roma, vol. (?) V...VIII?!) 2. Am primit o scrisoare din partea decanului și am răspuns imediat. Aștept „detaliile tehnice”. De asemenea, am
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Dar sunteți bine venit oricând! Omagiile noastre dnei Eliade! Cu afecțiune, al dvs., Stig Wikander XVIIItc "XVIII" WIKANDER către ELIADEtc "WIKANDER către ELIADE" Lund, 28 martie 1952 Dragă prietene, Joi, 20 martie, așteptam pe aeroportul din Malmö - dar nici un țigan balcanic nu a coborât din avionul de Copenhaga, doar ca-ntotdeauna o serie de burghezi danezi și suedezi, dintre cei mai corecți și mai puțin capabili să ne comunice cea mai vagă idee despre șamanism... Vineri dimineață primesc ultima dvs. scrisoarecare
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
profet” printre colegii săi, întrucât se străduiește să arate importanța Istoriei Religiilor pentru Teologie. Sunt dezolat să aflu că Widengren este atât de singur. Cred că e supărat, fiindcă nu-mi mai trimite publicațiile sale. Cunoașteți deja bibliografia românească și balcanică despre daci. Ca întotdeauna, Carolina trebuie să primească toate publicațiile românești periodice. Studii clasice și alte reviste asemănătoare aduc informațiile necesare despre Șdescoperirileț și stadiul cercetării. În ceea ce privește cartea despre Zalmoxis publicată în Spania: este vorba de un articol despre transmiterea
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
prejudecată, Cumont n-ar fi putut acorda o importanță atât de exagerată puținelor mărturii despre cultul oficial al lui Mithra” - cf. Wikander, op. cit., p. 24), Wikander consideră că acesta și-ar avea originea în zona danubiană, cu precădere în cea balcanică,fiind strâns legat de cultul „cavalerului trac”, iar cronologic, circumscris de perioada stăpânirii lui Dioclețian și a lui Iulian, perioadă din care, la vremea la care scria Wikander, erau atestate cele mai multe și mai elocvente mărturii epigrafice. Din punct de vedere
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
mărturii epigrafice. Din punct de vedere iconografic, Wikander identifică o omogenitate perfectă între motivul arborelui înconjurat de un șarpe, ocurent atât în reprezentările „cavalerului trac”, cât și în cele ale lui Mithra ecvestru, din zona blacanică. Această ipoteză a originii balcanice „ar explica și de ce soldații recrutați din aceste regiuni au contribuit la expansiunea mithraismului: această expansiune nu ar fi decât consecința foarte firească a marelui rol jucat de elementul traco-iliric în timpul anumitor perioade ale epocii imperiale, anume în armată” - cf.
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
traducere de Mihai Popescu. Formulată de Wikander într-o manieră destul de nesigură („Monumentele danubiene nu ar deține mai degrabă forma originară a misterelor lui Mithra? Această sectă enigmatică nu și-ar avea oare originea mai degrabă într-una din regiunile balcanice decât în vreun colț al acestor țări iraniene sau iranizate?” - cf. op. cit., p. 44), nici ipoteza originii balcanice a mithraismului nu a rămas mai puțin controversată, unul dintre criticii ei fiind chiar autorul indicat de Eliade, arheologul Dumitru Tudor, chiar dacă
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
degrabă forma originară a misterelor lui Mithra? Această sectă enigmatică nu și-ar avea oare originea mai degrabă într-una din regiunile balcanice decât în vreun colț al acestor țări iraniene sau iranizate?” - cf. op. cit., p. 44), nici ipoteza originii balcanice a mithraismului nu a rămas mai puțin controversată, unul dintre criticii ei fiind chiar autorul indicat de Eliade, arheologul Dumitru Tudor, chiar dacă nu la data la care se desfășoară corespondența - vezi D. Tudor, Corpus monumentorum religionis equitum Danuvinorum, EPRO, Leiden
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
periodic, cel al cărui volum Les découvertes de Ras Shamra (Ugarit) et l’Ancien Testament, Geuthner, Paris, 1937, fusese recenzat de Eliade în Zalmoxis I (1938), cf. Zalmoxis, pp. 233-236. În recenzia sa, Schlumberger critică ipoteza lui Wikander privind originea balcanică a misterelor mithraice: „Este frapant că rolul de patrie a misterelor fiind refuzat Iranului de către dl Wikander, trebuie să trecem în Balcani, în Balcani și de loc în Anatolia”, op. cit., p. 328, optând pentru cea mult mai rezonabilă a Anatoliei
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Études sur les mystères de Mithra, Wikander tocmai prăbușise impozantul edificiu lăsat ca testament de Franz Cumont. Mulți nu i-au iertat-o, dar Schlumberger a publicat în Syria o recenzie atentă și favorabilă (cu excepția unei rezerve față de teoria substratului balcanic, teorie în care nu e interzis să recunoaștem amprenta lui Eliade). La rândul său, Schlumberger tocmai descoperise la Surkh Kotal, în Afganistan, primul exemplu sigur de templu iranian din perioada antică și e de înțeles că voia să-l întâlnească
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
care am fost nevoit să le refuz pentru a mă întoarce acasă. Cristian a ales să devină însă rege în țara lui, nu printre străini, pe care oricât de mult i-ar fi simțit aproape, nu purtau cu ei nebunia balcanică a prietenilor săi ; și chiar dacă aveau un public mai rafinat și mai educat în muzică, lipseau pasiunea și pofta lor de viață pe care le găsea numai în crâșmele Bucureștilor. Nu a fost o decizie ușoară, mai ales că în
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
a treia a revistei, cea de cronici literare și care trebuia să dea tonul, În concepția mea naivă!, valorilor și cărților ce urmau, buluc, să apară, a... dispărut! Dar, cum o spuneam, nu a fost o „simplă” neglijență colegială tipic balcanică; nu, a fost, pentru „imbecilul, naivul” incorigibil ce eram, un semn, un semnal - sunetul unei trâmbițe care chema la „unirea optzeciștilor” și la „luptă strânsă” nu numai contra „bătrânilor șaizeciști”, până atunci, până’n zorii mult suspectatei revoluții, extrem de curtați
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
strâns de pe unde am umblat, prin marile orașe ale Apusului, experiența mea de profesionist al scrisului și, mai ales, bucuros de marele har pe care mi-l face existența - o laborioasă carieră publicistică, o anume prolificitate literară (privită cu ironie balcanică groasă de toți cei care, născuți cu apetit și chiar cu talent „artistic”, după primele „mângăieri” ale Miss-Gloriei, se „retrag” În lene, alcool și bavardaje nesfârșite, unde se cheltuiesc tone de spirit și genialitate.Ă Iată, succint, unul din sensurile
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Nietzsche - citat și Într-o vreme când numele și opera sa erau tabu În cultura comunistă română și prost Înțelese În cea europeană! -, conceptul de voință, dominant și clarificator Într-o lume ca a noastră, impregnată de reflexele unei optici balcanice sau fatalist asiatice. Unitatea, despre care Goethe și alți Înțelepți ai culturii afirmă a fi prima calitate a unui organism viu, dar și a unui fenomen durabil, În felul lui etern. Dacă visăm eternitatea, dacă o „iubim” - O, ich liebe
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
căsătorit cu o româncă), și Olivia Manning, o tânără englezoaică retrasă și frustrată, puțin dispusă să vadă lucrurile Într-o lumină favorabilă. Primul a publicat În 1935 volumul-eseu Bucarest, cea de-a doua, mai târziu, Începând din 1960, o Trilogie balcanică, ale cărei prime două volume (Marea șansă și Orașul decăzut) au drept cadru România anilor 1939-1940. Cel dintâi privește țara cu simpatie, cealaltă cu o antipatie nedisimulată. Remarcabilă În această nepotrivire este Însă acordul fundamental asupra caracterizării civilizației românești În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
răscruce de civilizații Prima dificultate pe care o prezintă România este chiar aprecierea locului ei pe harta Europei. Cărei zone Îi aparține: Europei Răsăritene, Balcanilor, Europei Centrale? Nu este greu de constatat, din punct de vedere strict geografic, că Peninsula Balcanică nu cuprinde și România. Limita ei nordică o formează Dunărea, iar România se află la nord de Dunăre; face excepție doar Dobrogea, regiunea situată Între Dunăre (la vest și la nord) și Marea Neagră (la răsărit). Și totuși... nu doar pământul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
află la nord de Dunăre; face excepție doar Dobrogea, regiunea situată Între Dunăre (la vest și la nord) și Marea Neagră (la răsărit). Și totuși... nu doar pământul, munții și râurile definesc un spațiu de civilizație. România este, În bună măsură, balcanică, printr-o lungă istorie, prin multiple raporturi umane și culturale. Dunărea mai curând unește decât separă. În Antichitate, triburile tracice ocupau jumătatea de nord a Peninsulei Balcanice și teritoriul actual al României. Expansiunea romană și procesul de romanizare s-au
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
munții și râurile definesc un spațiu de civilizație. România este, În bună măsură, balcanică, printr-o lungă istorie, prin multiple raporturi umane și culturale. Dunărea mai curând unește decât separă. În Antichitate, triburile tracice ocupau jumătatea de nord a Peninsulei Balcanice și teritoriul actual al României. Expansiunea romană și procesul de romanizare s-au petrecut atât la sud, cât și la nord de Dunăre. În Evul Mediu, Bizanțul a oferit românilor principalul model politic, cultural și religios, În bună măsură prin intermediul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
teritoriul actual al României. Expansiunea romană și procesul de romanizare s-au petrecut atât la sud, cât și la nord de Dunăre. În Evul Mediu, Bizanțul a oferit românilor principalul model politic, cultural și religios, În bună măsură prin intermediul slavilor balcanici. Și turcii au Înaintat tot prin Balcani și i-au atașat pe români, timp de mai multe secole, stăpânirii lor, alături de celelalte popoare balcanice; dintre acestea, grecii au exercitat, la Începutul epocii moderne, o influență culturală foarte puternică. Hotărât lucru
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Mediu, Bizanțul a oferit românilor principalul model politic, cultural și religios, În bună măsură prin intermediul slavilor balcanici. Și turcii au Înaintat tot prin Balcani și i-au atașat pe români, timp de mai multe secole, stăpânirii lor, alături de celelalte popoare balcanice; dintre acestea, grecii au exercitat, la Începutul epocii moderne, o influență culturală foarte puternică. Hotărât lucru, România nu poate fi desprinsă de Balcani, dar cum nu este totuși un teritoriu propriu-zis balcanic, istoricii și geografii români au optat pentru Încadrarea
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]