8,717 matches
-
populară română (1966), Structura poetică a basmului (1975). Ovidiu Papadima a scos monografia Literatura populară română (1968), iar I.C. Chițimia Folclorul românesc în perspectivă comparatistă (1971). Generațiile care au urmat au continuat tradiția cercetării folclorului. Astfel, I. Oprișan a înmănuncheat Basme fantastice românești (I-III, 2002), culese de-a lungul anilor din toate zonele țării, iar Iordan Datcu a elaborat, în ultimul deceniu, remarcabile instrumente de lucru: Dicționarul etnologilor români, (I-III, 1998-2001) și Repere în etnologia românească (2002). În 1959
INSTITUTUL DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA „G. CALINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
bucureșteană Pescăria Veche, unde tatăl său, Gheorghe, avea o frizerie. Mama, Elena, de origine transilvăneană, era, se pare, o povestitoare neîntrecută. De la părinți, de la calfele și clienții tatălui său, I. a putut asculta, în copilărie, numeroase creații populare, mai ales basme. Din inițiativa mamei este dat să învețe carte cu dascăli bisericești, dar din pricina lipsurilor materiale, se vede nevoit, la doisprezece ani, să-și asigure singur existența. Nereușind să-și desăvârșească instrucția în școală, dar avid de cât mai multe cunoștințe
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
autodidact, devine un bun cunoscător al literaturii române, al preocupărilor de folclor de la noi. Debutează în gazeta „Țăranul român” și va colabora la „Columna lui Traian”, „Convorbiri literare”, „Familia”, „Revista literară”, „România liberă” ș.a. Prima carte tipărită este Legende sau Basmele românilor (1872). Condiția socială modestă, munca epuizantă în tipografie, nopțile jertfite studiului sau scrisului, grija pentru existența numeroasei sale familii - a avut șapte copii - l-au împiedicat să ia parte activă la evenimentele însemnate ale vremii. Înzestrat cu simț artistic
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
l-au împiedicat să ia parte activă la evenimentele însemnate ale vremii. Înzestrat cu simț artistic, I. a compus versuri, a scris proză memorialistică, dar încercările sale rămân îmbinări hibride de influențe insuficient asimilate. Talentul i se dezvăluie însă în basme, căci stilul popular îi era mai familiar și îi înlesnea intervenția creatoare. Primele basme le publică în „Țeranul român”, în 1862, la îndemnul lui N. Filimon și al lui Ion Ionescu de la Brad. Cel dintâi este Tinerețe fără bătrânețe și
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
simț artistic, I. a compus versuri, a scris proză memorialistică, dar încercările sale rămân îmbinări hibride de influențe insuficient asimilate. Talentul i se dezvăluie însă în basme, căci stilul popular îi era mai familiar și îi înlesnea intervenția creatoare. Primele basme le publică în „Țeranul român”, în 1862, la îndemnul lui N. Filimon și al lui Ion Ionescu de la Brad. Cel dintâi este Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, în același an tipărind și prima culegere de basme, care nu
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
creatoare. Primele basme le publică în „Țeranul român”, în 1862, la îndemnul lui N. Filimon și al lui Ion Ionescu de la Brad. Cel dintâi este Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, în același an tipărind și prima culegere de basme, care nu s-a păstrat. Consacrarea vine însă abia după zece ani, când îi apare primul volum din Legende sau Basmele românilor. Ghicitori și proverburi (1872 ) și începe colaborarea la „Columna lui Traian”. A mai publicat la „Analele literare”, „Convorbiri
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
Brad. Cel dintâi este Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, în același an tipărind și prima culegere de basme, care nu s-a păstrat. Consacrarea vine însă abia după zece ani, când îi apare primul volum din Legende sau Basmele românilor. Ghicitori și proverburi (1872 ) și începe colaborarea la „Columna lui Traian”. A mai publicat la „Analele literare”, „Convorbiri literare”, „Dorobanțul”, „Familia”, „Revista literară”, „Revista pentru istorie, arheologie și filologie”, „Revista societății «Tinerimea română»”, „România liberă”, „Tribuna” ș.a. După ce a
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
Revista pentru istorie, arheologie și filologie”, „Revista societății «Tinerimea română»”, „România liberă”, „Tribuna” ș.a. După ce a învățat singur limba franceză, încercând chiar o traducere din Ruinele Palmirei de Volney, I. scrie un articol de folclor comparat, semnalând motive comune în basmele române și în cele franceze. Fără a renunța la preferința pentru proza folclorică - dovadă volumul de basme din 1882, prefațat de V. Alecsandri -, mai publică jocuri de copii, ghicitori, proverbe și zicători, însoțite uneori de comentarii documentate. Scrierile sale de
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
singur limba franceză, încercând chiar o traducere din Ruinele Palmirei de Volney, I. scrie un articol de folclor comparat, semnalând motive comune în basmele române și în cele franceze. Fără a renunța la preferința pentru proza folclorică - dovadă volumul de basme din 1882, prefațat de V. Alecsandri -, mai publică jocuri de copii, ghicitori, proverbe și zicători, însoțite uneori de comentarii documentate. Scrierile sale de evocare a unor momente și personalități din istoria națională sunt o dovadă a aderării la ideile avansate
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
a aderării la ideile avansate ale momentului. Nefiind încă formulată o metodă unitară de culegere a folclorului, I. s-a transformat în fapt din folclorist în povestitor. Influențat de principiile lui Hasdeu, el indică totuși sursa și data culegerii, chiar dacă basmul a fost scris după mai mulți ani de la ascultare, iar jocurile de copii, ghicitorile și proverbele le transcrie cu mai multă rigoare. Deși a abordat toate speciile prozei folclorice, basmele sunt cele care i-au asigurat popularitatea. I. recreează basmul
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
lui Hasdeu, el indică totuși sursa și data culegerii, chiar dacă basmul a fost scris după mai mulți ani de la ascultare, iar jocurile de copii, ghicitorile și proverbele le transcrie cu mai multă rigoare. Deși a abordat toate speciile prozei folclorice, basmele sunt cele care i-au asigurat popularitatea. I. recreează basmul, întocmai ca povestitorii din mediul folcloric, păstrând schema, formulele fixe caracteristice speciei, oralitatea, expresiile populare. Totuși o anume detașare personală față de acțiune vădește caracterul elaborat al narațiunii, care „nu exprimă
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
basmul a fost scris după mai mulți ani de la ascultare, iar jocurile de copii, ghicitorile și proverbele le transcrie cu mai multă rigoare. Deși a abordat toate speciile prozei folclorice, basmele sunt cele care i-au asigurat popularitatea. I. recreează basmul, întocmai ca povestitorii din mediul folcloric, păstrând schema, formulele fixe caracteristice speciei, oralitatea, expresiile populare. Totuși o anume detașare personală față de acțiune vădește caracterul elaborat al narațiunii, care „nu exprimă litera folclorului, ci spiritul său, capacitatea de a dezvolta creator
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
Anghelescu). Personalitatea proprie transpare din intențiile moralizatoare, din tonul uneori romanțios, din amănuntele istorice și mitologice pe care le include în povestire. Ceea ce se remarcă în mod deosebit este deplina unitate de atmosferă și de stil a celor șaptezeci de basme scrise de I. Unele dintre ele sunt cele mai vechi variante românești ale unor motive universale: Prâslea cel voinic și merele de aur, Fata de împărat și pescarul, Balaurul cel cu șapte capete, Coman vânătorul, Ileana Simziana și Ciobănașul cel
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
românești ale unor motive universale: Prâslea cel voinic și merele de aur, Fata de împărat și pescarul, Balaurul cel cu șapte capete, Coman vânătorul, Ileana Simziana și Ciobănașul cel isteț sau Țurloaiele blendei, altele sunt specifice numai repertoriului românesc: Un basm mitologic (motivul boului năzdrăvan) și Fata cu pieze rele. Basmele lui I. reprezintă un bogat material de studiu pentru cunoașterea culturii noastre populare și pentru cercetarea comparativă a motivelor și variantelor în spațiul universal. Fondul general uman și larga lor
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
de aur, Fata de împărat și pescarul, Balaurul cel cu șapte capete, Coman vânătorul, Ileana Simziana și Ciobănașul cel isteț sau Țurloaiele blendei, altele sunt specifice numai repertoriului românesc: Un basm mitologic (motivul boului năzdrăvan) și Fata cu pieze rele. Basmele lui I. reprezintă un bogat material de studiu pentru cunoașterea culturii noastre populare și pentru cercetarea comparativă a motivelor și variantelor în spațiul universal. Fondul general uman și larga lor accesibilitate au permis reintegrarea basmelor în circuitul folcloric. Devenite clasice
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
și Fata cu pieze rele. Basmele lui I. reprezintă un bogat material de studiu pentru cunoașterea culturii noastre populare și pentru cercetarea comparativă a motivelor și variantelor în spațiul universal. Fondul general uman și larga lor accesibilitate au permis reintegrarea basmelor în circuitul folcloric. Devenite clasice, ele au contribuit, alături de operele marilor scriitori, la formarea limbii noastre literare. Ni se pare întru totul simbolic faptul că [Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte] este primul basm cules și editat de Ispirescu
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
lor accesibilitate au permis reintegrarea basmelor în circuitul folcloric. Devenite clasice, ele au contribuit, alături de operele marilor scriitori, la formarea limbii noastre literare. Ni se pare întru totul simbolic faptul că [Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte] este primul basm cules și editat de Ispirescu. Dar l-a înregistrat el ca atare? I-a dat el, tipograful ridicat la carte, expresia aceasta fără greș? I-au dat-o veacurile? În orice caz, nu cunoaștem o altă operă în proză a
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
atâta miez, de la primul la ultimul gând, și o atât de riguroasă scriitură ori rostitură. Nu am cuteza să interpretăm nici o altă operă de proză românească verset cu verset, așa cum ne gândim să facem sau suntem siliți să facem cu basmul acesta - singurul care nu se încheie în chip fericit, cum s-a observat, și totuși singurul care exprimă, nu indirect ca orice basm, ci direct, plinătatea, măsura și adevărul a ceea ce se poate numi ființă. CONSTANTIN NOICA SCRIERI: Legende sau
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
de proză românească verset cu verset, așa cum ne gândim să facem sau suntem siliți să facem cu basmul acesta - singurul care nu se încheie în chip fericit, cum s-a observat, și totuși singurul care exprimă, nu indirect ca orice basm, ci direct, plinătatea, măsura și adevărul a ceea ce se poate numi ființă. CONSTANTIN NOICA SCRIERI: Legende sau Basmele românilor. Ghicitori și proverburi, I-II, introd. B.P. Hasdeu, București, 1872-1876; Snoave sau povești populare, I-II, București, 1873-1874; ed. 2, București
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
acesta - singurul care nu se încheie în chip fericit, cum s-a observat, și totuși singurul care exprimă, nu indirect ca orice basm, ci direct, plinătatea, măsura și adevărul a ceea ce se poate numi ființă. CONSTANTIN NOICA SCRIERI: Legende sau Basmele românilor. Ghicitori și proverburi, I-II, introd. B.P. Hasdeu, București, 1872-1876; Snoave sau povești populare, I-II, București, 1873-1874; ed. 2, București, 1879; Isprăvile și vieața lui Mihai Viteazul, București, 1876; ed. 2, București, 1885; ed. pref. A.I. Odobescu, București
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
povești populare, I-II, București, 1873-1874; ed. 2, București, 1879; Isprăvile și vieața lui Mihai Viteazul, București, 1876; ed. 2, București, 1885; ed. pref. A.I. Odobescu, București, 1908; ed. îngr. și pref. D. Ciurezu, București, 1939; Din poveștile unchiașului sfătos. Basme păgânești, I, pref. A.I. Odobescu, București, 1879; Pilde și ghicitori, București, 1880; Legende sau basmele românilor, pref. V.Alecsandri, 1882; ed. pref. B. Delavrancea, București, 1907; ed. București, 1915; ed. pref. E. Lovinescu, București, 1929; ed. îngr. și pref. N.
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
Viteazul, București, 1876; ed. 2, București, 1885; ed. pref. A.I. Odobescu, București, 1908; ed. îngr. și pref. D. Ciurezu, București, 1939; Din poveștile unchiașului sfătos. Basme păgânești, I, pref. A.I. Odobescu, București, 1879; Pilde și ghicitori, București, 1880; Legende sau basmele românilor, pref. V.Alecsandri, 1882; ed. pref. B. Delavrancea, București, 1907; ed. București, 1915; ed. pref. E. Lovinescu, București, 1929; ed. îngr. și pref. N. Cartojan, Craiova, 1932; ed. îngr. și pref. C. Gerota, București, 1933; ed. pref. Iorgu Iordan
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
București, 1933; ed. pref. Iorgu Iordan, București, 1936; ed. îngr. și introd. C. Fierăscu, București, 1940; ed. îngr. Aristița Avramescu, pref. Iorgu Iordan, București, 1968; ed. pref. Nicolae Constantinescu, București, 1989; ed. îngr. Aristița Avramescu, pref. Nicolae Constantinescu, București, 1997; Basme, snoave și glume, Craiova, 1883; Jucării și jocuri de copii, Sibiu, 1885; Din poveștile unchiașului sfătos. Despre pomul Crăciunului, București, 1886; Povești morale, București, 1886; Opere complete, I, București, 1901; Poveștile unchiașului sfătos, pref. St. O. Iosif, București, 1907; Istoria
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
Bun, București, [1908]; ed. București, [1921]; La Roșiorii de Vede, București, [1924]; Povești despre Vlad Vodă Țepeș, Cernăuți, 1936; Viața și faptele lui Vlad Vodă Țepeș, Cernăuți, 1937; Bucăți alese, I-II, îngr. și pref. Paul I. Papadopol, București, [1937]; Basmele românilor, îngr. și pref. Gh. Cardaș, București, 1939; Basmele românilor, București, 1943; Opere, I-II, îngr. Aristița Avramescu, introd. Corneliu Bărbulescu, București, 1969-1971; Lupul pârcălab. Snoave și zicători populare, îngr. Aristița Avramescu, pref. Adrian Fochi, București, 1970; Pasărea măiastră, pref.
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]
-
Vede, București, [1924]; Povești despre Vlad Vodă Țepeș, Cernăuți, 1936; Viața și faptele lui Vlad Vodă Țepeș, Cernăuți, 1937; Bucăți alese, I-II, îngr. și pref. Paul I. Papadopol, București, [1937]; Basmele românilor, îngr. și pref. Gh. Cardaș, București, 1939; Basmele românilor, București, 1943; Opere, I-II, îngr. Aristița Avramescu, introd. Corneliu Bărbulescu, București, 1969-1971; Lupul pârcălab. Snoave și zicători populare, îngr. Aristița Avramescu, pref. Adrian Fochi, București, 1970; Pasărea măiastră, pref. Ion Roman, București, 1974; Legende sau Basmele românilor, îngr
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]