4,262 matches
-
Atlas nu scrie biografia unei minți libere, a unei imaginații, ci a unui seducător, unui soț rău, unui om care câștigă bani și care s-a Întâmplat să scrie și câteva cărți bune”. Volumul lui Atlas furnizează un amplu dosar biografic, cu multe date noi de detectivistică și bârfă literară, incapabil, Însă, să aducă nimic nou În interpretarea operei. Criticul reamintea o remarcă din cuvântarea lui Bellow la primirea Premiului Nobel: „Există o altă realitate, cea genuină, pe care o pierdem
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Patriei socialiste. Scrisorile primite, pe neașteptate, de la Dieter Schlesak și Paul Schuster revelau doi prieteni, așa credeam, În naivitatea mea apolitică și anticonspirativă. Neobișnuitul dar, venit, surprinzător, tocmai din Germania, nu-l bănuiam o travestire. Nici faptul că această „Înavuțire” biografică era dublată de o promisiune bibliografică (translarea În limba lui Goethe și Schiller) nu mi se părea suspect. Literatura se confirma, credeam, nu doar ca refugiu spiritual În vremuri grele, ci și ca punte spre semeni de oriunde, deschidere spre
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Într-o familie evreiască, mama fiind originară din Cluj (!), iar tatăl de lângă Balaton. Bunicii, deși religioși, Își schimbaseră numele pentru a-i conferi o consonanță maghiară și considerau firesc să rămână fideli religiei lor evreiești și patriei lor, Ungaria. Premisa biografică nu i se pare, nici azi, nesemnificativă: „Bunicii mei dinspre mamă și-au găsit moartea În Holocaust, bunicii din partea tatei au fost anihilați de puterea comunistă a lui Rákosi”. Conștient că nu este deloc simplu, nici astăzi, să fii o
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Tema limbii ca „Înrădăcinare” definitivă ne apropia, Într-adevăr, ca și nu puținele contradicții care rezultau din acest domiciliu, chiar dacă eu dusesem limba maternă peste mări și țări, departe de țara de origine. Nu fusesem deloc mirat, deci, de accentele biografice și literare pe care le regăsisem În cuvântarea lui Imre Kertész la Stockholm. De data asta, semnatarul se baricadase, evident, Împotriva oricăror Încercări, fie și prietenești, de perturbare. Înțelegeam bine starea. Soția lui Vidia Naipaul Îmi povestise, la festivitățile Nonino
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
continuu, prin lectură și scris, În subterana vieții sale, pentru a o ruina, se substanțializează În noul roman prin mărturia celor de care a fost apropiat (soția, amanta, redactorul de editură care Îl admiră până la monomanie). Faptul că unele date biografice și replici din Kaddish par contrazise În Liquidation devine mai puțin important decât complementaritatea celor două cărți, variante ale unui portret (sau autoportret) fictiv, articulat În epicentrul dezastrului moral al secolului XX. Retrospectiva existenței lui B. este, aici, adesea indirectă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
În care scriitorul relata cum s-a născut cartea și cum o vede astăzi. Urmau Întrebările și comentariile studenților, dialogul dintre profesor, invitat și clasă. Claudio pregătise incitante scurte eseuri În jurul temei și subtemelor fiecărui volum, dar și lapidare incursiuni biografice, conectând fermecător anecdoticul cu semnificația. I-am invidiat, din nou, grația elegantă a stilului, erudiția firească, gentilețea convivială, curtoazia cărturărească. În ciuda unor poticneli fonetice, pe care exilatul din mine le simpatiza și pe care musafirul le ironiza, amuzat, Într-o
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
menționa conferențiarul, cu cea simetrică, a dispariției vieții, ca În povestirea despre „robinetul” din care ar proveni apa Dunării și care, brusc, se Închide. M-am simțit și mai aproape de Magris când l-am auzit vorbind, În rezumarea „itinerarului” său biografic și spiritual, ca și În filmul-interviu proiectat În fața clasei, despre... „hidrofilia” sa. În cărțile sale apa ocupă, Într-adevăr, un rol central, mereu reluat. Marea și râul, dar și laguna și țărmul de joacă al copiilor. Îmi aminteam, inevitabil, de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
unul dintr-o perspectivă strict estetică, celălalt dintr-una moral-social-psihologică. Preliminarii incitante ale Întâlnirii cu autorul. * Romanul Marginea orizontului li s-a părut tinerilor lectori mai puțin important prin trama sa detectivistă, de decodarea identității cadavrului livrat, fără minimă informație biografică, la morgă, decât prin efectul pe care Întâmplarea Îl are asupra lui Spino (o ludică derivație de la Spinoza), „recepționerul” medical, obsedat de reconstituirea existenței decedatului. „Sugestiile privind enigma uciderii lui Carlito sunt spectrale, de importanță relativă. Adevărata enigmă se află
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
la alcătuirea unei istorii, în linii mari corectă a evenimentelor acelui timp. Dăm în continuare una din primele declarații după arestarea lui Nicolae Petrașcu și anume cea din 25 mai 1948, din care vom putea reface o serie de date biografice, precum și o succesiune a faptelor, considerăm în forma cea mai autentică. Din ce s-a relatat despre viața lui și din informația pe care ne-o oferă această declarație, rezultă o serie de lipsuri documentare, asupra unor perioade, care sunt
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
atât perspectiva scriitorilor intervievați, cât și, mijlocit, aprecierea celor care pun întrebările. Următoarele contribuții au întemeieri teoretice mai precise. Eseurile din Profitabila condiție (1983) sunt centrate pe relația biografie-operă (subtitlul volumului este Romanul aventurilor secrete), autorul degajând elemente de confesiune biografică din reliefurile operei (Mihail Sadoveanu, Hortensia Papadat-Bengescu, Anton Holban, Pavel Dan, Mircea Eliade ș.a.). Contrar afirmației lovinesciene potrivit căreia literatura română ar fi lipsită de memorialiști, comentatorul demonstrează convingător că opera literară reflectă, mai mult decât în alte arii culturale
FLORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287031_a_288360]
-
opera lui Anton Holban. Minimalizând întrucâtva în titlul Divagațiuni cu Anton Holban (2001) rosturile și caracterul demersului, exegetul realizează în fond un studiu de cuprindere monografică, unde criterii clasice se întrețes în comentarii nu lipsite de originalitate. Pornind de la evenimentele biografice și contextul epocii, expunerea zăbovește mai îndelung, într-un capitol esențial, Recitind o operă, la ceea ce ar fi depistarea și interpretarea înțelesurilor operei. Selectând argumente ilustrative din mai multe registre, analizând obsesiile autorului (boala, chinul neliniștii, gelozia și moartea), este
FLORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287031_a_288360]
-
comice” ș.a. Lui V. Alecsandri îi revine meritul de a fi tipărit, în aceeași revistă, manuscrise rămase de la prietenii săi dispăruți: Al. Russo, C. Negruzzi și C. Negri. Lucrările lui Al. Russo și C. Negruzzi sunt însoțite de prețioase note biografice întocmite de poet. Se mai găsesc aici versuri de Miron Pompiliu, Maria Rosetti, Gh. Tăutu, Șt. G. Vârgolici, V. Gr. Pop și I. S. Bădescu, doine în stil popular semnate de V. Ranta-Buticescu și câteva din fabulele lui G. Sion
FOAIA SOŢIETAŢII PENTRU LITERATURA SI CULTURA ROMANA IN BUCOVINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287051_a_288380]
-
doar un volum, Rumänische Volkslieder aus der Bucovina. Liebeslieder [Cântece populare românești din Bucovina. Cântece de dragoste] (1940). Din cele 943 de texte, 380 au și notația muzicală, efectuată de Al. Voevidca. Reproducerea bilingvă (română și germană) a textelor, notele biografice și comentariile conferă lucrării calități științifice reale. Restul culegerii (care însumează 10 000 de poezii și 2250 de melodii) a rămas în manuscris, cu excepția unei selecții din melodiile notate de Al. Voevidca, apărută în anul 1990 la Editura Muzicală din
FRIEDWAGNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287091_a_288420]
-
1991). Titlul monografiei din 1976, Opera literară a lui Lucian Blaga, este semnificativ pentru modalitatea modernă de abordare a unui scriitor. Nu mai sunt studiate aici, în două părți distincte, viața și opera, după modelul clasic lansonian, ci anumite fapte biografice sunt corelate cu analiza operei, care trece pe primul plan. De altfel, implicațiile complexe ale acestui tip de relaționare sunt urmărite metodic într-un capitol special, intitulat Operă și biografie. G. face distincție între „biografia poetului” și „biografia omului”, numai
GANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287139_a_288468]
-
metodic într-un capitol special, intitulat Operă și biografie. G. face distincție între „biografia poetului” și „biografia omului”, numai prima interesându-l pe critic. Determinantele operei s-ar afla în ființa scriitorului, în întâlnirea unor predispoziții native „cu anumite împrejurări biografice, istorice și cu un anume univers cultural”. Investigând fundamentele operei, criticul se oprește inițial la „sentimentul misterului cosmic”, pe care îl evidențiază în toate componentele operei lui Blaga, inclusiv în filosofia sa. Gândirea magică și gândirea mitică - consideră exegetul - își
GANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287139_a_288468]
-
preocupat mai ales de traduceri și de istoria literară, în „Milcovia”, „Foaia învățătorului”, „Tribuna”, „Gazeta cărților”, „Extemporal”, „Universul”, „Orizonturi”, „Încercări literare”, „Luceafărul literar”, „Unirea”. Unele contribuții, Romanul popular „Filerot și Antusa” în redacțiunea lui Radu S. Câmpiniu, cu date nouă biografice despre Câmpiniu, C. Sandu-Aldea. Viața și opera lui, sunt trase în broșuri (1936 și 1941), la fel o conferință din 1925, „Liră de argint, Sihleanu”, și Bibliografia operelor lui Mihail Dragomirescu, din 1928 (redactată împreună cu D. Mazilu). În 1938 a
GANE-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287161_a_288490]
-
Râmnicu Sărat, 1924; „Liră de argint, Sihleanu”, București, 1925; Bibliografia operelor lui Mihail Dragomirescu (în colaborare cu D. Mazilu), București, 1928; Brățara de argint, București, 1930; Romanul popular „Filerot și Antusa” în redacțiunea lui Radu S. Câmpiniu, cu date nouă biografice despre Câmpiniu, Brăila, 1936; C. Sandu-Aldea. Viața și opera lui, București, [1941]. Traduceri: Ritmuri franceze, Brăila, 1937; Alfred de Musset, Louison, Brăila, 1938. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, XII, 524-525; Ionescu, Război, I, 129-131. S.C.
GANE-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287161_a_288490]
-
confesiunea Au Dieu inconnu (apărută în 1979), o autobiografie spirituală. Moare, în 1981, prietenul și binefăcătorul său Ernst Teves. D. se convertește la catolicism (1981). Publică Zéro ou Le Point de départ și Comment ne pas l’aimer! - un eseu biografic despre viața lui Iisus, pornind de la Evanghelia lui Marcu. Propoziția acestuia - „Cred, Doamne, ajută necredinței mele” - va fi punctul de plecare în toate confesiunile spirituale ale lui D. În 1982, călătorește la New York. Tipărește, în 1983, eseul autobiografic La Liberté
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
Fundoianu, apropiate universului propriei imaginații. Volumul Dacă poezia mea... (1996) are în centru metafora telurică a țării de naștere și a Israelului, lumina solară umplând boabele grâului, germinația și stingerea alternând. Livada și pomul roditor, obsedante la D., au echivalențe biografice, mărturisite în prefața cărții, căci el se consideră „transplantat” în Israel, în „livada încâlcită a vieții”. Privirea retrospectivă cuprinde imaginile Târgoviștei patriarhale cu castani, ale crâșmelor cu cântece țigănești vechi ca și vinul. Panorama portuară din Tulcea pare reîntâlnită, după
DAVID-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286702_a_288031]
-
scriitorul a construit o mică lume „proprie” - o lume a mahalalei, configurată, evident, din observarea selectivă a realităților - și a înfățișat-o cu o „voce” și într-o viziune de asemenea proprie, chiar dacă pot fi depistate asemănări cu scriitori confruntați biografic cu realități similare. Mahalaua lui este cea din primele decenii ale secolului al XX-lea, în special din perioada interbelică, adică mahalaua transpusă în literatură de alți autori în chip „expresionist”, dramatic, sumbru ori melodramatic și sentimental. Din viața periferiei
DANIEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286684_a_288013]
-
în bună măsură ipotezele și intuițiile lui D. Același lucru se poate spune și despre panorama dictatorilor europeni, Pilsudski, Atatürk, Mussolini, Salazar sau Hitler. Și aici, creionul care schițează se dovedește sigur. Trăsături fizice, date oferite de analiza psihicului, fapte biografice relevante, nimic nu este uitat, totul este întrebuințat pentru a se obține un portret cât mai aproape de realitatea modelului. Cu Oameni și aspecte din istoria aromânilor (1940), D. se alătură lui N. Batzaria, Pericle și Tache Papahagi, adică acelor scriitori
DIAMANDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286759_a_288088]
-
săi, pref. Iordan Datcu, București, 1991 (în colaborare cu Petru Froicu); Simion Florea Marian în amintiri, mărturii, evocări, Suceava, 1997. Repere bibliografice: Emil Satco, „Lovineștii” - o excelentă carte de Eugen Dimitriu, „Monitorul de Suceava”, 2001, 26 martie; Iordan Datcu, Pagini biografice despre Lovinești, ALA, 2001, 592; Ion Beldeanu, Privind dincolo de vreme, CL, 2002, 12; Gheorghe Giurcă, „Orașul muzelor”, „Bucovina literară”, 2003, 1. I.D.
DIMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286774_a_288103]
-
o ritmică muzicală, chiar dacă sunt construite aparent eteroclit, au o logică sinuoasă, oscilând între afirmația și negația metaforică, fiind uneori discursive, cu o structură de tipul premise-concluzie, unde premisele iau forma unor povești-alegorii cu personaje simbolice, cu ambigue implicații livrești, biografice ori filosofice. Tratat de tehnica renunțării (1982) cuprinde proză poetică: poeme în stil aforistic, variațiuni eseistice despre muzică și reverberațiile ei sufletești, „istorii”, false povești-parabole abstracte cu personaje emblematice (filosoful și zeița). Scrisoarea lui Hipparc (1984) este un lung poem
DRAGOMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286856_a_288185]
-
faptelor istorice și evitând orice construcție speculativa. Comentariile sale sunt cele ale unui tehnician, atent la geneză, natura și compoziția operelor analizate. Nu lipsesc nici ecourile din Sainte-Beauve și Taine, din care împrumuta cu multă prudență, formulând uneori rezerve. Detaliile biografice, câteodată anecdotice, din viața scriitorului studiat sunt luate în considerare, pentru că ele „aruncă oarecare lumină asupra operei sale”. D. acorda un loc însemnat factorilor sociali în evoluția fenomenului literar, conferind însă rolul hotărâtor celor psihologici; operele trebuie studiate, după părerea
DROUHET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286878_a_288207]
-
În Plateforme. Tot aici, mă gîndesc acum la succesul nerepetat al Mariei Darriuessecq din 1996, cu Truismes - și ea figurează la “cinici” (deși romanul menționat este o autoficțiune). Impasibilitatea și cinismul se pot separa la nivelul construcției: impasibilitate ca dezimplicare biografică (Echenoz, Patrick Deville) versus de cinismul “implicat”, (auto)biografic În primul rînd (literatura feminină cu excepția Marei Redonnet). De remarcat este apariția, În grădinile mai multor estetici - pentru a relua leit-motivul terminologic al lui Viart - a romanului total: Malraux În romanul
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]