5,205 matches
-
contează atunci când sunt în joc viabilitatea și supreviețuirea ordinii mondiale. Definiția pe care o dăm securității naționale este prea restrictivă și perspectiva dominantă că ordinea mondială, ca și piața, nu necesită intervenție este total greșită. încălzirea globală, dependența de energie, blestemul resurselor și regimul de neproliferare a armelor nucleare prespun cooperare internațională. Deși criza globală de energie necesită cooperare internațională, trebuie să fim atenți să nu cădem în extrema cealaltă, neținând cont de interesele naționale ale statelor suverane. Indiferent de schimbările
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
de energie și are probleme reale legate de poluare. Prin urmare, este firesc să fie tentată să dezvolte combustibili alternativi, mai ales din cărbune, care abundă în China. însă China nu este un partener firesc în încercarea de a ameliora blestemul resurselor. Dimpotrivă, căutând surse alternative de energie, a devenit clientul unor state dictatoriale din Africa și Asia Centrală, situație care contrazice interesul Chinei de a evolua armonios; însă conducerea sa nu întrevede nici o cale de ieșire, mai ales după ce a pierdut
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
întrevede nici o cale de ieșire, mai ales după ce a pierdut licitația pentru preluarea companiei Unocal. Ar fi de datoria guvernului Statelor Unite să permită Chinei să obțină participație în companii energetice recunoscute, dar numai dacă își aduce contribuția la lupta împotriva blestemului resurselor. Europa ar trebui să preia conducerea în cooperarea impusă de problema energiei, depinzând puternic de gaze naturale, al căror principal furnizor este Rusia. Uniunea Europeană importă 50% din energia de care are nevoie, cifră despre care se estimează că va
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
nucleare din Iran****. Este greu de făcut o evaluare riguroasă a situației, pentru că evenimentele evoluează rapid chiar în timp ce scriu aceste rânduri îmai 2006). Tot ceea ce pot face este să precizez câteva aspecte care trebuie puse în legătură. în primul rând, blestemul resurselor: dinamica specifică dominantă în țările ale căror economii depind mai ales de veniturile obținute de pe urma resurselor naturale; în al doilea rând, istoria Rusiei după prăbușirea Uniunii Sovietice: starea de haos, sărăcia dominantă combinată cu succesul și averea uriașă ale
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
atitudinea, Uniunea Europeană să găsească un factor unificator și noțiunea de societate deschisă globală să capete contur. Va reprezenta, cu siguranță, un punct esențial în activitățile mele viitoare și în cele ale fundațiilor mele. Suntem deja implicați activ în lupta împotriva blestemului resurselor. Ne implicăm în problema încălzirii globale și intenționăm să ne preocupăm mai mult de viitorul Uniunii Europene. De asemenea, eu voi continua să pledez pentru regândirea fundamentală a rolului Americii în lume. Anexă Cadrul conceptual inițial Cadrul conceptual prezentat
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
considerat necesar să propună o analogie indică deja amenințarea care plana asupra ordinii sociale. Sintagma societate organică se aplică doar unei societăți în care analogia nu este de neconceput și devine falsă atunci când e folosită. Unitatea unei societăți organice constituie blestemul unui alt tip de unitate, aceea a omenirii. De vreme de gândirea tradițională nu utilizează concepte abstracte, fiecare relație este concretă și specifică. Asemănarea fundamentală a unui individ cu altul și drepturile inalienabile ale omului aparțin altei ere. Simplul fapt
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
î liberală, economia de piaț[ și î, Orientul Mijlociu, societatea deschisă asociată cu î, principiul î, funcționarea corespunzătoare a î, lupta împotriva terorii și î, țări în curs de dezvoltare, China ca î, atitudinea de superioritate a țărilor dezvoltate față de î, blestemul resurselor din î, Development as Freedom îDezvoltarea ca libertate) îSen), economie consumerismul ca î dominantă, î globală, î de piața, alegeri corupția î, î libere, î în Orientul Mijlociu, î în cadrul Organizației Națiunilor Unite, energie, vezi și criza energetică globală Iluminism
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
Lakoff, George, pozitivism logic, Luntz, Frank, Madison, James, Mahatir, Mohamed, fundamentalism de piață, Marx, Karl, McCain, John, Legea McCain-Feingold, mass-media, metafore î false, logica vs î, Orientul Mijlociu democratizarea î, alegerile în î, războiul din Irak ca factor destabilizator în î, blestemul resurselor și instabilitatea în î, tulburări în î, Morales, Evo, mortalitate, trusturi specializate pe împrumuturi ipotecare, Frăția Musulmană, Mugabe, Robert, Musharraf, Pervez î ca aliat nedemn de încredere, Myanmar, Germania nazistă, administrația Bush vs î evenimentele din 11, exploatarea î
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
departe de echilibru î pe piața financiară, î ca interferență, î ca normă, situații de î, teoria î și specialiștii în economie, principiile interdepedente ale failibilității și î, elementul de incertitudine introdus de î, î între valori/oportunități, fundamentalism religios, blestemul resurselor î din țările în curs de dezvoltare î în Orientul Mijlociu, origini ale î, Robbins, Lionel, Rumsfeld, Donald, Russell, Bertrand, Saharov, Andrei, Sarkozy, Nicholas, Schiavo, Terri, metoda științifică procesul critic în î, revizuirea schemei lui Popper despre î reguli/convenții
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
încheiat. În istoria multimilenară a exploatării aurului din Munții Apuseni, externalitățile pozitive nu s-au înscris într-un registru generos cu localnicii. Deviza acestora, „Munții noștri aur poartă, noi cerșim din poartă în poartă”, descrie un adevăr cunoscut și ca „blestemul aurului”, noțiune care, în condițiile secolului XXI, înseamnă acumularea entropiei: deșeuri, degradarea terenului, muncă grea pentru vehicularea unor cantități mari de materie primă, substanțe periculoase pentru sănătatea oamenilor. În cazul exploatării gazului de șist, unde tehnologia este o achiziție recentă
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
ca fiind un mare avantaj, datorită faptului că se realizează mai rapid și mai ușor culegerea unei informații foarte bogate la care altfel cu greu s-ar putea ajunge; alții, în schimb, susțin contrariul - sau, cum spune Bourdieu, „este un blestem ca științele umane să aibă de a face cu un obiect care vorbește...” (vezi textul selectat în antologia realizată de I. Aluaș și I. Drăgan, în 1971). Această din urmă poziție vrea să atragă atenția asupra capcanelor în care se
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
morală. Heliade este mai mult decît alți poeți ai timpului un moralist neînduplecat, la mînie (Ingratul, Un muieroi și o femeie, În fabule) scoate urlete de indignare. Își copleșește, realmente, adversarul prin aluzii din ce În ce mai compromițătoare pînă ce poemul devine un blestem teribil: „Să urli de turbare cînd ți-or cădea blesteme A două inimi calde ce tu le-ai dezunit Și-n viața de acuma, și-n cea de apoi vreme: Să tremuri ca un cîine În rane schilăvit. Ca molipsit
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
un moralist neînduplecat, la mînie (Ingratul, Un muieroi și o femeie, În fabule) scoate urlete de indignare. Își copleșește, realmente, adversarul prin aluzii din ce În ce mai compromițătoare pînă ce poemul devine un blestem teribil: „Să urli de turbare cînd ți-or cădea blesteme A două inimi calde ce tu le-ai dezunit Și-n viața de acuma, și-n cea de apoi vreme: Să tremuri ca un cîine În rane schilăvit. Ca molipsit de crime veninul s-aibi În tine, Și-n casele
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a stropi. Pribeag vei fi În lume, fără lăcaș, culcare, Și cin’te va atinge se va simți turbat: Nici viermii În mormîntu-ți nu vor afla mîncare, Că vor muri d-otravă din trupu-ți veninat” El vestește descărcările apocaliptice din blestemele argheziene. Poezia este, aici, mai convingătoare pentru că imaginația este mai inventivă, mai dezlegată de clișee. În negație, imaginarul heliadesc este mai bine legat de viața materiei. Partea „infernală”, „fatală” a existenței este stimulatoare pentru poezia lui. Peisajele adorației sînt mai
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
la rebeliune Împotriva prezentului, loc, În fine, În care, meditația, reveria nu liniștesc spiritul, ci Îi sporesc melancoliile și incertitudinile. Orice retragere este urmată, la el, de o nouă provocare a neliniștii. Spațiul securizant este la acest romantic, urmărit de blestemul soartei spațiul maximei contestații. Natura nu-l tămăduiește de tristețe, natura Îl reface energiile spiritului. Într-un poem (Întristarea) se arată, În stilul celui, mai fidel lamartinism, scîrbit de zgomotul cetății. Vrea liniștea, singurătatea naturii. Evaziune cunoscută: „Scîrbit peste măsură
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Basmele, Macedonele, Bolintineanu coboară pe uscat și urcă spre nord. Părăsește lumea Bosforului. Nu-și părăsește temele (Îndeosebi tema erotică), Însă În sfera imaginației lui intră, acum, alt peisaj și, normal, alte subiecte. Desconsiderînd poemele dintîi, critica tradițională a lăudat blestemele și ritmurile iuți ale baladelor. Acestea sînt, Într-adevăr, extraordinare. Cine nu-și amintește de Mihnea și baba și de efectele auditive de acolo? Blestemul, ca formă lirică (retorică), apare Încă din Florile Bosforului, Blestemul dervișului, anticipează teribilele imprecații din
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
intră, acum, alt peisaj și, normal, alte subiecte. Desconsiderînd poemele dintîi, critica tradițională a lăudat blestemele și ritmurile iuți ale baladelor. Acestea sînt, Într-adevăr, extraordinare. Cine nu-și amintește de Mihnea și baba și de efectele auditive de acolo? Blestemul, ca formă lirică (retorică), apare Încă din Florile Bosforului, Blestemul dervișului, anticipează teribilele imprecații din Basme, anticipează și o imaginație poetică mai pronunțat materială: „flămînzi, să roadeți iarba ce naște pe morminte!;... să vă mușcați și brațul, și mîna deșirată
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dintîi, critica tradițională a lăudat blestemele și ritmurile iuți ale baladelor. Acestea sînt, Într-adevăr, extraordinare. Cine nu-și amintește de Mihnea și baba și de efectele auditive de acolo? Blestemul, ca formă lirică (retorică), apare Încă din Florile Bosforului, Blestemul dervișului, anticipează teribilele imprecații din Basme, anticipează și o imaginație poetică mai pronunțat materială: „flămînzi, să roadeți iarba ce naște pe morminte!;... să vă mușcați și brațul, și mîna deșirată... pe orice-ți pune mîna, țărină să se facă...” Versurile
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
bazează, aș zice, pe un evident gust al vălmășagului, pe o sensibilitate la frenezia dezordinii. În Florile Bosforului universul este Închis, lucrurile parazitează. În Basme fantezia fabrică un univers „turburos”, demonic, stăpînit de forțe misterioase. Să cităm pe drept celebrul blestem al babei din balada Mihnea și baba: „Oriunde vei merge să calci, o, tirane, Să calci p-un cadaver și-n visu-ți să-l vezi, Să strîngi tu În mînă-ți tot mîini diafane, Și orice ți-o spune tu toate
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
În alte poeme de viața materiei. Este o acumulare de interdiciții și eșecuri, o premoniție care vizează trupul și spiritul, dezagregarea lentă, căderea În starea teribilă de atonie și de mizantropie neagră: „nimic să-ți mai placă, nimic să dorești”... Blestemul cuprinde, În fond, un cod de sancțiuni morale. Puținele, totuși, lucruri materiale (cadaverul, stînca) au o valoare represivă. A blestema pe cineva să calce, veșnic, pe un trup În putrefacție arată o subtilitate a cruzimii. În scena cavalcadei, și ea
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
lui Bolintineanu caută locurile Închise și Încearcă o penetrație dincolo de linia vizibilului, realului. Fantasticul pătrunde În poem și, odată cu el, o mitologie autohtonă neguroasă, aceea pe care o complică pînă la absurd În Traianida. În locul desfătării, mai viu este acum blestemul, mai puternică este conjurația spiritelor negre. Curios, poezia capătă mai multă substanță din contactul cu acest obiect fantastic. În fine, privirea cedează auzului Întîietatea. Vuietul universului În fierbere și galopul nebun al cavalelor stăpînesc acum poemul. * Erosul, În schimb, este
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
corbi. Umbrele groase, ceața densă, „fantasmele tupilate”, vedeniile mari, tăcute” dau impresia de vitalitate monstruoasă. Poemul are o Încheiere morală. Satanicul Grui Își ucide tatăl, Codrul fără viață se face scrum, iar un glas din altă lume pronunță un teribil blestem: „Tu proclet, ucigașe! infame paricide! Tu, pentru care astăzi tot iadul se deschide, Tu, răpitor de zile cui ți-ai dat viață, nume! Atunci a ta osîndă sfîrșit să aibă-n lume CÎnd astă buturugă de arbor ars sub care
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
lase luptînd cu-a ta mustrare, Încît s-ajungi tu Însuți a te feri de tine Prin ultima ta crimă, ucidere de sine! Blăstem! blăstem pe capul-ți În lunga vecinicie! A ta cenușă peară În vînt și neagră fie!” Blestemul, În tradiția poetică a epocii, este, la Alecsandri de o violență abstractă. În afara apei care În atingere cu păcătosul Grui devine foc, a soarelui care se transformă În gheață și a șerpilor (care În imaginația populară sînt cele mai grețoase
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Tot Îți cer, tot te frămîntă PÎnă văd că cucu-ți cîntă, Apoi atunci or te lasă, Or de tine nu-i mai pasă. CÎt trăiești, nu mai vezi pace, Casa-n iad ți să preface. De ocări și de blesteme Îmbătrînești fără vreme. Perii În cap Îți albește Și obrazu-ți Încrețește. Urești lumea, urești viața Și nu-ți mai veselești fața. Amărît Îți privești groapa Și mîngîierea ț-e poapa.” 24. În O șezătoare la țară, Povestea Vorbei și celelalte
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
știe, călugărirea Catincăi, Într-o mănăstire din apropierea Viforiței, acolo unde poetul vrea să-i fie Îngropat trupul. Cumintea, iconoama, supusa Catinca a luat moștenirea lăsată de soț, dar nu s-a retras la mănăstire. N-au avut nici un efect jurămintele, blestemele din adiată. Bietul Anton Pann a mai pățit-o o dată. A doua direcție a poeziei merge spre CÎntecul de lume pe care, esteticește, Îl Întemeiază. Speță deformată de canso În medii periferice orășenești: cîntec de petrecere și de iubire petrarchistă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]