6,806 matches
-
bun simț, înțelegere, răbdare în ascultarea bolnavului, judecată dreaptă, memorie bună a faptelor observate și o corectă înțelegere și interpretare a „cazurilor”, gust pentru munca intelectuală, instrucție profesională solidă, mereu reînnoită, cultură generală, spirit de observație, dexteritate; 3) calități morale: bunătate, răbdare, discreție, prudență, exactitate și cinste. Toate aceste calități care se cer medicului fac din aceștia o „elită profesională”. Referitor la „elita medicală” A. Fouille scrie că dacă medicina nu se va baza pe elite intelectuale ea va fi exercitată
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este demonstrată prin rezultate ale învățării dirijate. Această definiție presupune aprecierea și evaluarea; o bună instruire este o muncă eficientă, în sensul pragmatic al expresiei. Definiția analitico-științifică are în vedere instruirea care împlinește toate atributele dezirabile. Este, de fapt, „definiția bunătății”, în sensul etico-religios al expresiei. „Instruirea bună”, ca produs al „bunătății” (goodness), încorporează principii de eficiență, conține anumite trăsături pozitive și urmează o anumită „cale bună”. Toate acestea se pot constata examinând produsul instruirii ca atare; procesul formării este mai
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și evaluarea; o bună instruire este o muncă eficientă, în sensul pragmatic al expresiei. Definiția analitico-științifică are în vedere instruirea care împlinește toate atributele dezirabile. Este, de fapt, „definiția bunătății”, în sensul etico-religios al expresiei. „Instruirea bună”, ca produs al „bunătății” (goodness), încorporează principii de eficiență, conține anumite trăsături pozitive și urmează o anumită „cale bună”. Toate acestea se pot constata examinând produsul instruirii ca atare; procesul formării este mai greu de examinat. După B. Wilson (1997), ultima definiție caracterizează cel
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
savurau sfârșitul mesei, gazdele având un aer mulțumit, chiar triumfător. Acest tablou reprezenta scena evenimentului. Urma o altă narațiune care reprezenta culisele. Sărbătorirea fusese planificată cu grijă și într-un spirit de cooperare. Fiecare fusese responsabil de procurarea unora dintre bunătățile care fuseseră gândite meticulos, apreciindu-se șansele de obținere. Carnea căzuse în grija mamei, care avea o prietenă, o vecină vânzătoare la alimentară și care-i pusese deoparte ceea ce îi trebuia. Brânzeturile, tot așa, fuseseră în grija unei fiice care
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
o luam duminica la o pensiune, însă și atunci numai o ciorbă. Dar și aceasta pentru scurt timp, pentru că, într-una dintre duminici, după ce am consumat partea mea, mi s-a adus la masă un platou cu friptură și alte bunătăți. Nedumerit, am spus că nu am comandat așa ceva. Stăpâna pensiunii mi-a spus că știe că sunt student, că toți suntem săraci și vrea să mă ajute. Am mulțumit, m-am ridicat de la masă și am plecat. Nu am acceptat
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
norocului pe care și alți păgâni și tirani le-au avut, iar nu s-au laudat de niscaiva fapte bune, că lauda iaste numai a faptelor celor bune ce face cineva în viiața lui și pe urma lui rămâne acea bunătate de o laudă oamenii.” Contestând tocmai virtutea, cronicarul îl transformă pe Brâncoveanu (obiect al unui blestem național, căci acceptase majorarea haraciului pentru binele său) într-un beneficiar lipsit de merite al jocului, favorabil la început, al norocului („dar acestea au
POPESCU-19. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
intitulatio: „Marele împărat țar și marele duce Alexei Mihailovici, stăpânitor absolut al întregii Rusii Mari, Mici și Albe, este asemănător unui soare pe lume și asemenea unui soare care prin natura sa este o binecuvântare pentru toți, răspândind lumină și bunătate mai ales lunii și stelelor și atrăgând de la ele tot ce este bun”), chiar supremație. De aceea, cuvinte ca „cinste”, „necinste”, „înjosire”, „înălțare” apar frecvent în cuvântările solului și ale lui Askaniama. Dorind să evite dezechilibrul (ce ar fi fost
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
sunt autorii preferați, nu pentru valoarea lor literară, ci pentru accesibilitatea și caracterul educativ al scrierilor lor. Doar lunga introducere la romanul lui Fénelon (o transpunere fidelă a unui studiu al lui La Harpe, Vorbire asupra poeziii epice și de bunătatea poemii lui Telemah) indică un anume interes pentru normele estetice clasiciste, în perioada începuturilor teoriei literare românești. Lipsa de discernământ a lui P. în alegerea operelor străine, vizibilă mai ales după 1833 și criticată de Mihail Kogălniceanu într-o notiță
PLESOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288851_a_290180]
-
Comandita, 2 apartamente, București, str. Edgar Quinet 1, str. Biserică Amzei 19. 1403. Catzop Ety Irina, 5 apartamente, București, Cal Dudești 107. 1404. Chițu V. Margareta, 3 apartamente, București, str. Ganovici D-tru 5. 1405. Celtau Gitana, 3 apartamente, București, str. Bunătatea Samaiteana 19. 1406. Caracas Irina, 4 apartamente, București, str. Porumbaru 33; str. Pitar Moș 27. 1407. Covaceanu Adela, 3 apartamente, București, B-dul I. V. Stalin 23. 1408. Craft Raula, 2 apartamente, București, str. Mitr. Ghenadie Petrescu 28. 1409. Cohen Sofia
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Protopopescu Ecaterina, 4 apartamente, București, Intrarea Antim 8 6270. Petre Spiridon, 6 apartamente, București, str. Isvor 113 6271. Puricescu Alexandru, 4 apartamente, București, str. Nic. Filipescu 61, str. Cezar Boliac 41 6272. Pungulescu Stelian și Eugenia, 5 apartamente, București, str. Bunătatea Samariteana 6 6273. Papazian Siranus, 6 apartamente, București, str. Plantelor 60 6274. Papanian Alex., 5 apartamente, București, cal. Dudești 154 6275. Petrescu Tănase, 5 apartamente, București, sos. Gherase 52 6276. Popescu Teodor, 6 apartamente, București, str. Vulturilor 131 6277. Pocu
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Emilia, 6 apartamente, București, str. Slt. Spiridon 2 7525. Șerbănescu Nicolae, 14 apartamente, București, str. Clopotarii Vechi 4, 11, str. Pietății 2, str. Cuza Vodă 19; Predeal str. Vasile Alexandri 9; Vasile Roaita 7526. Ștefănescu Petre, 5 apartamente, București, str. Bunătatea Samariteana 21, 23 7527. Ștefănescu Gloria, 11 apartamente, București, str. V. Lascăr 102, str. Văcărești 20, 64 7528. Șerbănescu Dan, 9 apartamente, București, str. N. Bălcescu 24, Bd. Tolbukin 31 7529. Șerbănescu Alexandrina, 4 apartamente, București, str. Niton 39, str.
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
evidențierea cauzelor ce duc la săvârșirea răului (nesocotirea legilor, a bunelor obiceiuri și sfaturi, abuzul de putere, lăcomia, cruzimea, felonia, zavistia, lașitatea), dar poate lauda cu glas la fel de mare calitățile pe care uneori le constată (dragostea de țară, simțul măsurii, bunătatea, înțelepciunea, loialitatea, respectarea vechilor reguli). Letopisețul... lui N. încheie șirul marilor cronici moldovenești, fiind în același timp opera de început a prozei literare românești. „Cuvintele” grupate înaintea cronicii constituie o colecție de miniaturi meșteșugite, de o mare concentrare epică, trase
NECULCE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
Istoricitate și eternitate, îngr. și pref. Mircea Handoca, București, 1989; Rugați-vă pentru fratele Alexandru, București, 1990; Jurnal de idei, îngr. Thomas Kleininger, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu și Sorin Vieru, București, 1990; Eseuri de duminică, București, 1992; Simple introduceri la bunătatea timpului nostru, îngr. Marin Diaconu și Gabriel Liiceanu, București, 1992; Introducere la miracolul eminescian, îngr. Marin Diaconu și Gabriel Liiceanu, București, 1992; Carte de înțelepciune, București, 1993; Modelul cultural european, București, 1993; Semnele Minervei, îngr. Marin Diaconu, București, 1994; The
NOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
țeluri particulare și naționale. Pilda este sublimată și recapitulată într-un rezumat sugestiv către sfârșit: „Vezi, iubitul mieu fiiu, că Constandin, marele împărat și îngăduitoriul lui Dumnezeu, bărbatul cel sfânt și slăvit, carele fu mai mare înaintea lui Dumnezeu pentru bunătățile lui decât toți împărații den veac, și pentru dreptățile lui i să arătă semnul crucii lui Dumnezeu făcut pre cer de stele, în vreme de amiază-zi, și strălucea mai vârtos decât soarele, și era scris cu slove letenești, și acele
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
însuți mărturisești și zici: «Cel ce să va smeri să va înălța, iar cel ce să va înălța să va smeri». Pentr-aceia, Dumnezeul nostru, acum nu avem altă nădejde, făr’ numai singur pre tine, judecătoriul cel drept, că toate bunătățile de la tine pogoară. Și acum, într-această vreme de întristăciune la tine alergăm, ca să ne fii ajutor spre vrăjmașii noștri. Nu doar pentru păcatele noastre, ci pentru mila ta cea multă, ajută noao, Dumnezeul mântuirii noastre, într-această vreme cu
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
care vizează nu deriva (subiectul sedus de obiect), ci împlinirea (subiectul și obiectul se unesc). „Raportul bărbatului cu lumea” se aseamănă „raportului lui Dumnezeu cu natura” prin aceea că bărbatul vrea să stăpânească pentru că vrea să ordoneze și ordonează prin bunătate și iubire. Etica lui P. unește, paradoxal, doctrina iubirii creștine, eroismul nietzschean și pragmatica unui „curtean” baroc: smerenie, vizionarism, orgoliu, voința de a fi „propriul tău ideolog”, grija de a-ți construi o imagine. Autorul Manualului... este un zoon politikon
PANŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288658_a_289987]
-
Eugen Simion), iar în cel public - impiegatul de mișcare cu veleități de poet, colegele de navetă, elevii amărâți de la țară (un poem, intitulat două codițe blonde, închipuie o microbiografie de „om năcăjit”), o doamnă Elfriede, posesoare a unui sortiment de bunătăți „refegiste”, cuprinzând, între altele, „această pastă de dinți disident pe care eu aș mânca-o” ș.a. E adevărat că, după cum remarca Eugen Simion, poezia lui P. „are o latură comună cu poezia voluptuos ironic conjugală a lui Emil Brumaru”, dar
PATULEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288718_a_290047]
-
lui Dumnezeu? Fecioara a zis: „Făcut-a tărie cu brațul Său, risipit-a pe cei mândri în cugetul inimii lor. Coborât-a pe cei puternici de pe tronuri și a înălțat pe cei smeriți. Pe cei flămânzi i-a umplut de bunătăți și pe cei bogați i-a scos afară deșerți”3. Observați care este locul săracilor și cel al bogaților în Biserică. Încercați să comparați mâncarea din cantinele seminariștilor cu bucătăria etalată în palatele metropolitane de patru sau cinci stele. Unii
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
se vinde nici nu există. „Domnul din cer a privit peste fiii oamenilor, să vadă de este cel ce înțelege sau cel ce caută pe Dumnezeu. Toți s-au abătut, împreună netrebnici s-au făcut; nu este cel ce face bunătate, nu este până la unul. Oare, nu se vor înțelepți toți cei ce lucrează fărădelegea? Cei ce mănâncă pe poporul Meu ca pâinea, pe Domnul nu L-au chemat” (Psalmi 13, 2-4). Mai sunt poate câteva suflete care așteaptă fericita răscumpărare
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
catolicismul sau anglicanismul s-au impus în Extremul Orient sau America de Sud, printr-o extensie violentă a proiectului colonialist. Păstorii ortodocși - mulți dintre ei monahi, precum Sf. Herman din Alaska (1756-1837) - au știut să adopte un limbaj dezinteresat, punând accentul pe bunătatea Evangheliei lui Iisus Hristos și pe virtuțile iubirii și iertării. Ei au arătat cum cultura vernaculară nu poate fi disprețuită din considerații dogmatice zeloase, care pun „acribia” înaintea „dragostei”. Confruntați cu problema primirii altor neamuri la credința pravoslavnică, nenumărați preoți
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
mereu religia neputinței. În inima vieții de rugăciune a celor credincioși lui Dumnezeu stă puterea de a te întoarce dinspre neant către lumină, prefăcând deșertăciunea trecutului într-un imn de slavă. Rugăciunea face din fiecare creștin un om convertit la bunătatea infinită a Celui fără de ani. Eliberarea de tirania trecutului începe printr-un act de recunoaștere și de asumare, fără de care metanoia nu rodește. Oricât de amestecat cu răul, un trecut convertit devine filtru revelator de virtuți. Nici un ispititor, văzut sau
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
că între poziția teologică asumată, respectiv, de Platon, stoici, Părinții Bisericii și ultimii scolastici, diferența este neglijabilă. Patapievici evită o discuție a raportului între virtutea păgână și virtutea creștină (socotite de Nietzsche în mod egal resentimentare)3. În ce fel bunătatea și noutatea Evangheliei aduc o noutate în raport cu paideia grecească? Care este diferența dintre o teologie revelată a Întrupării și o metafizică emanaționistă? De ce raportarea creștinismului la celelalte religii impune o retorică a superiorității clamată mai târziu de eurocentrismul culturii moderne
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
imitare lucrarea și însușirea binefăcătoare a Aceluia. Și dacă e dumnezeu săracul, pentru coborârea lui Dumnezeu care S-a făcut sărac de dragul nostru și a luat asupra Sa, prin împreună-pătimire, patimile fiecăruia, și până la sfârșitul lumii pătimește mistic pururea pentru bunătatea Sa, după analogia cu patimile fiecăruia, vădit este că va fi pe drept cuvânt și mai mult dumnezeu cel ce tămăduiește prin sine, imitând pe Dumnezeu, patimile celor ce pătimesc, din iubire față de oameni, și se înfățișează ca având aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Moise, sfânt ca Aaron, răbdator ca Iov, smerit cugetător ca David, pustnic ca Ioan, jalnic ca Ieremia, învățător ca Pavel, credincios ca Petru, înțelept ca Solomon. Și cred ca tâlharul că Cel ce mi-a dăruit acestea pentru a Sa bunătate, și Împărăția mi-o va da!”. Străin de orice spaimă paralizantă, fără să vorbească mai mult din cărți decât din experiență, părintele Teofil devine el însuși, pentru cei tineri sau vârstnici, un exigent model de viețuire. Detașat de clișeele scorțoase
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
a măduvei, și este judecător al simțirilor și al cugetelor inimii” (Evrei 4, 12-13). Scriptura își dă Cuvântultc "Scriptura își dă Cuvântul" Căci veșnic flămânzește Cuvântul după mântuirea noastră, Cel ce umple toate de lumina veșnică prin nelipsitele trimiteri ale bunătății și face, pe cei ce-și lărgesc porii lor mintali spre primirea razei celei fericite, copți și buni de mâncare lui Dumnezeu și Tatăl. Sf. Maxim Mărturisitorul (580-662) În cazul marii poezii, instituția modernă a criticii confirmă, nu o dată, profunda
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]