20,803 matches
-
în poezie sprijinul, s-a regăsit în versuri, cuvinte, expresii frumoase, scrise cu vocație interioară de poet cu suflet de aur și inimă bogată. Prin Elena Munteanu poezia câștigă în profunzime. Simbolul, metafora, asociația neașteptată, epitetul, ritmurile cele mai felurite capătă, într-o interpretare strict funcțională, adecvată conținutului, capacitatea de a revela un vast univers sufletesc în care răsună acorduri grave, duioase sau gingașe...”( Rodica Elena Lupu). La rândul ei, Elena Munteanu scrie: „Să mă strecor în clipele născânde,/ Când spaime
DE ULTIMAORA CARMEN - GALINA MARTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373584_a_374913]
-
mama s-a prăpădit la nașterea mea. Am urmat școala în București, gimnaziul - la Silvestru, liceul - la Dimitrie Cantemir. De asemenea, tot în București, cursurile U.M.F. Până la majorat, am locuit în gazdă la o familie cunoscută părintelui. La majorat, am căpătat o garsonieră dublă în cartierul Dorobanți, în care stau și azi. Orfan de mamă, dar permanent controlat de părintele Artemie, am crescut fără excese, în cultul lui Dumnezeu. Am avut tot ce și-ar fi dorit orice copil, mai puțin
CAPITOLUL 15 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373697_a_375026]
-
la jumătate. Își umezise fața cu apă, iar ochii luceau pofticioși către lichidul devenit condiția trezirii la cestiunile zilei. Se bucura de-mpărțirea patimii ăsteia cu sora cea mare, inițiatoarea în cafemanie. -Păi, ceva curios! Dar să bem întâi, să căpătăm interes pentru studiul de caz. Și eliberă din tot sufletul un râs încărcat de bucurie. După limpezirea cafeluței, umplând ceșcuțele, Jana se-ntrebă ce-o înfericea pe soră-sa în momentele astea, revederea cu ea ori licoarea?! Își răspunse, ferm
AM TRĂIT SĂ VĂD ŞI ASTA! de ANGELA DINA în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384784_a_386113]
-
nu cu o fandosită de emigrantă ori transfugă, categorii din care o excludea pe Fila. Fila continuă, neluându-i în seamă reacția: -O voce, mai mult un răcnet ceru pasagerilor să declare cine a strănutat. -Ceee? se bâlbâi ascultătoarea. -Liniștea căpătase, parcă, o și mai apăsătoare consistență mixată cu multă, multă inerție. Autorul întrebării zbierate se dovedise a fi un polițist de-o șchioapă, tare sfarogit, pesemne de multele misiuni îndeplinite. Își făcuse loc luat de valul călătorilor ce-și propuseseră
AM TRĂIT SĂ VĂD ŞI ASTA! de ANGELA DINA în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384784_a_386113]
-
ce mai pot fi! Mă las gonit către-afară! Da! Sunt afară!!! Așteptase cuminte să-nfrunte și să-nvingă travaliul. Chipul alb cu fața prelungă și tenul subțiat de suferință, încadrat de nimbul matern era stăpânit de fericirea ochilor negri. Lumina căpătase intensitate dinspre mugurul de viață abia-ncepută, înălțat de medic spre mamă: -Ai un fiu! Referință Bibliografică: ARBORELE VIEȚII / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1941, Anul VI, 24 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Angela Dina : Toate
ARBORELE VIEŢII de ANGELA DINA în ediţia nr. 1941 din 24 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384801_a_386130]
-
acum pictor evoluînd într-o direcție marcat modernă. Poate nu în întregime pe gustul cărturarului, pliindu-mi-se însă, grav/ destins, atunci cînd, în cîteva rînduri, mi-a onorat vernisajele cu alocuțiuni dintre cele mai aplicat-măgulitoare. Și ca scenariul să capete rotunjime, situîndu-mă într-un paradox oricum plin de precauție, am juxstapus nobilului pedantism al magistrului reversul medaliei, publicînd recent o însemnare pictural-pigmentată. Rîsul profesorului. Exclusivitatea revelației, cred, îm aparține, Primind, de altfel, în replică, rîsul amuzat al celui portretizat. Zdravănul
Rezervația pedanților by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/13349_a_14674]
-
agitat ca niciodată, recită pentru toți și pentru fiecare o istorioară confuză pe care nimeni n-a înțeles-o și nimeni nu are răbdare s-o mai asculte pentru a suta oară: a luat locul I la Paris și a căpătat în dar o mașină, dar i-au furat-o „ăștia” (n-am aflat cine sunt „ăștia”, dar tragem nădejde că n-au nici o legătură cu grupul nostru de 24 de suflete cântătoare). Jelu trăiește în lumea lui de fantasme lăutărești
Dama cu contrabasul by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/13265_a_14590]
-
in topit, damasc, stambă, canafas, etamină, coton, șifon, olandină, zefir, borangic, finet, doc, tercot, cașmir, pînză-sac, dantele (mii de sorturi!, de studiat mari enciclopedii!), batic, tripluvoal, mătăsării infinite etc. etc. etc... Ce cururi bombate, definitiv crăpate-n două buci, ar căpăta „eroinele” lui Turgheniev băgate-n blugi! Degeaba s-ar mai strădui, săracul, să ne facă să credem că totul e o gingașă poveste de iubire-n muselină! * (Să procur blugi pentru prăvălioară, da, e o idee! Toate, absolut toate, se
Pe stradă, femei cu sînii intoxicați de privirile noastre demente by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13508_a_14833]
-
situația de a traduce „cot la cot,” de a comunica, în ciuda distanțelor spațiale și temporale, cu profesioniști sau amatori ai artei tălmăcirii. Capitolele de început nu rămân în acea sterilitate teoretică pe care o vădesc cele mai multe scrieri despre traducere, ci capătă viață prin exercițiul concret al dialogului cu textul. Elena Loghinovski, Dostoievski și romanul românesc, Editura F.C. Est-Vest, București, 2003, 261 p. Muguraș Constantinescu, Pratique de la traduction, Editura Universității din Suceava, Suceava, 2002, 454 p.
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/13612_a_14937]
-
noastre interbelice, care urmărise, prin personaje precum “rusoaica” lui Gib Mihăescu, decantarea realului în imaginar, sublimarea femeii reale în iubită fantasmatică.3 Erosul este folosit așadar ca un stimulator al activității imaginare. Hrănindu-se la sursa sa de energie, visul capătă acea consistență care îi permite să înlocuiască realitatea. Dedicat reveriilor, Leonid Dimov conturnează principiul realității și reușește că creeze un univers fantasmatic compensatoriu, unde domnește principiul plăcerii, al îndeplinirii magice a dorințelor, unde visătorul este un demiurg. Tot ceea ce este
Profil Leonid Dimov by Corin Braga () [Corola-journal/Imaginative/13342_a_14667]
-
Leonid. Prin scris, continentul scufundat al sufletului nocturn al viitorului poet începe să emeargă masiv la suprafață. Scriitorul devine conștient de faptul că adevărata sa personalitate, pe care lumea alienantă de afară o silise la recluziune, poate în sfârșit să capete glas: “Care sunt uneltele prin care spiritul meu încearcă să se împlinească?: vorbele. Ești fericită că activitatea ta nu se desfășoară în acest ținut plin de fantasme, de prăpăstii și de cețuri.” (51) Scrisul reușește să dea realitate, să în-ființeze
Profil Leonid Dimov by Corin Braga () [Corola-journal/Imaginative/13342_a_14667]
-
pe toți aceia care l-ar fi putut urma în campania electorală. Nu femeile și copii fură răsfățați de palmele lui butucănoase, ci coamele și urechile câinilor de rasă, care, mângâiați, dădură din coadă. Interesul arătat acestora diminua din antipatia căpătată în ultima vreme, însă unul dintre participanți, cu statura serios afectată de licoare, izbucni. - Domnule avocat, dacă ați reușit să tăiați drumurile atâtor infractori spre bulău, chiar și al arabilor, care jefuiesc pe unde se vâră, de ce n-ați încercat
Azilul canin by Marius Tupan () [Corola-journal/Imaginative/13348_a_14673]
-
de catifea vișinie, despărțită în trei fâșii de o prețioasă broderie de tul. Nu i-ar fi plăcut s-o aibă la ea acasă, unde nu s-ar fi potrivit cu nimic, dar în încăperea imensă, unde până și mobila Lengel căpăta dimensiuni rezonabile, își avea dichisul ei. Toate astea, inclusiv casa, aveau să-i aparțină cândva, după moartea lor, îi spuseseră, numai că, prea mică fiind, perspectiva moștenirii era ceva atât de abstract, de îndepărtat încât nu avea conținut, nu prezenta
În vizită la unchiul Gh. by Mioara Apolzan () [Corola-journal/Imaginative/13093_a_14418]
-
și „Coroana României” cu spade și panglica de „Virtute militară”, decorat cu ordinul „St. Stanislas” și „Officier de l’Académie” etc. Desigur, informația aceasta nu poate înlătura toate rezervele. Ea se vede totuși întărită de o alta, privitoare la rănile căpătate pe front de ofițer. Ce-i drept, într-un text memorialistic publicat la o lună după moartea lui Gh. I. N. Popa, survenită la 18 noiembrie 1925, Gala Galaction povestește: „Mi-a rămas impresia că nu-l atinsese nici un glonț
O figură din insectarul lui E. Lovinescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13323_a_14648]
-
propriu sau la figurat, pe urmele scriitorilor. Dar nici nostalgia și nici idilismul nu sînt duse la extreme pentru a deveni supărătore. Titlul cărții are dublă valoare, evocă un episod real al vieții autorului, povestit într-unul dintre capitole, dar capătă și înțeles metaforic - anii războiului și mai ales anii comunismului sînt cei care duc la operația pe cord deschis. Nu ar trebui ignorată latura de document a cărții. Memoriile au virtutea de a păstra o serie întreagă de detalii pe
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13564_a_14889]
-
o zi însă, căci strada redevine Karl Marx odată cu plecarea delegației franceze. Va descoperi cititorul repede în cartea lui Al. Săndulescu portrete neconvenționale de scriitori și oameni ai literelor: G. Călinescu, Tudor Vianu, Sadoveanu, Gala Galaction, Vladimir Streinu. Toți aceștia capătă în amintirile lui Al. Săndulescu chip uman, anecdota literară nu lipsește nici ea, memoria lui Al. Săndulescu se dovedește ne-exclusivistă. Mircea Vasilescu - Mass-Comedia, Situații și moravuri ale presei de tranziție, Editura Curtea Veche, București, 2001, 192 p. Al. Săndulescu
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13564_a_14889]
-
urî hîrtia, stiloul, bătătura de la degetul mijlociu, crisparea și transpirația, petele de cerneală, tremurul mîinii ce-mi stîlcește caligrafia, și tot așa. Prin ritual însă, toate piedicile care mi-aminteau cît de mărginit sînt în ființa mea de scrib manual capătă înfătișarea unor aliați, a unor prieteni de care, de-ar fi să mă despart, aș suferi. Și-așa se face că ajung să-mi îndrăgesc propria caligrafie, oricît de urît aș scrie de mînă, așa se face că ajung să
Patimile condeiului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Imaginative/13493_a_14818]
-
noastre interbelice, care urmărise, prin personaje precum “rusoaica” lui Gib Mihăescu, decantarea realului în imaginar, sublimarea femeii reale în iubită fantasmatică.3 Erosul este folosit așadar ca un stimulator al activității imaginare. Hrănindu-se la sursa sa de energie, visul capătă acea consistență care îi permite să înlocuiască realitatea. Dedicat reveriilor, Leonid Dimov conturnează principiul realității și reușește că creeze un univers fantasmatic compensatoriu, unde domnește principiul plăcerii, al îndeplinirii magice a dorințelor, unde visătorul este un demiurg. Tot ceea ce este
Profil Leonid Dimov by Corin Braga () [Corola-journal/Imaginative/13351_a_14676]
-
Leonid. Prin scris, continentul scufundat al sufletului nocturn al viitorului poet începe să emeargă masiv la suprafață. Scriitorul devine conștient de faptul că adevărata sa personalitate, pe care lumea alienantă de afară o silise la recluziune, poate în sfârșit să capete glas: “Care sunt uneltele prin care spiritul meu încearcă să se împlinească?: vorbele. Ești fericită că activitatea ta nu se desfășoară în acest ținut plin de fantasme, de prăpăstii și de cețuri.” (51) Scrisul reușește să dea realitate, să în-ființeze
Profil Leonid Dimov by Corin Braga () [Corola-journal/Imaginative/13351_a_14676]
-
1939-1997), apărută în colecția „Biblioteca pentru toți”, în 1996 - pătrunzătoare, elevată, angoasant de completă - nu mai lasă, parcă, nimic de spus altui comentator! Criticul găsește că un distih din culegerea Vis planetar, 1964, „Cântând își deschidea poetul / hotarele destinului” : „va căpăta retrospectiv o valoare paradigmatică. «Cântecul» nu e aici doar o potențare a biografiei, ci o cale de acces în misterele fundamentale ale existenței și, implicit, ale Creației. Poezia lui Cezar Baltag este una turmentată de întrebări și de idei, obsedată
Profil Cezar Baltag by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13366_a_14691]
-
popularitatea de care se bucură genul scurt, în vest de exemplu, (e drept că mai curînd sub formă de colecții de citate din autori consacrați decît ca opere de autor), ne-am aștepta ca specia maximelor și a aforismelor să capete o a doua tinerețe prin reciclarea ei în mediul pestriț și fecund al literaturii populare. Au început de altfel să apară culegeri de răvașe și epigrame, majoritatea însă reeditări sau traduceri. Rezerva noastră de moraliști pare pe terminate. De aceea
LECTURI LA ZI by Roxana Racaru () [Corola-journal/Imaginative/13706_a_15031]
-
și sperma și voma se vor clișeiza precum lacrima sau roua. Se vede oricum că Dan Sociu evită cât poate modelele poetice sau de limbaj, jonglând colocvial și compozit cu poemele sale (câteva secvențe sunt onirice de-a binelea), care capătă o structură aproape declamativă, acel retorism beatnic. De aici și succesul mai degrabă în lectura publică unde se poate stabili mai bine fluxul dialogal pe care această poezie îl presupune. Scriind despre spleen-ul vârstei studenției (Studențesc și-mi pare
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13680_a_15005]
-
Sau “Ești bine?”. Mă rog, în principiu, orice. Am stat în tăcere câteva zile și m-am gândit atât la ceea ce “venise”, cât și la motivele pentru care trebuia să tac, să nu vorbesc cu ea. N-aveam cum să capăt lămuriri direct de la sursă, pentru că ar fi trebuit s-o întreb, deci să vorbesc cu ea. Așa că am tras de unul singur următoarea concluzie: Eu trebuie să tac în fiecare lună pentru că organismul ei să poată elimina un ovul. Ovulul
Ssssst, galagia… by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19077_a_20402]
-
nu”, “bună ziua”, “bună seara”, “mulțumesc”, “la revedere” gen? Cum vi se pare gen chestia asta gen? Mie mi se pare, într-o primă instanță, amuzantă gen, da’ cred că, după primele 800 de “genuri” mi-ar cam veni să crăp capete gen. “Gen” ăsta cred că e un fel de “fată” gen, doar că-l folosesc și reprezentanții sexului forțos gen, când se duc ei la Bamboo gen, la spart în figuri și agățat gen. Cu toate astea gen, am impresia
Salut gen, ce mai faceţi gen, bine sănătoşi gen? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19455_a_20780]
-
și fiindu-i pilon de bază. În deschidere ne fac un back to back doi prieteni care produc și cântă împreună, Alexandru Rusu (Pt. Neamț) și Libe (Iași). Născut la Iași , Lucian Rotaru sau Libe după cum îl știu prietenii, a căpătat o pasiune puternică pentru sound-ul electronic în jurul anului 2005, la finalul anului 2010 pornind brand-ul local numit “Housecommunity”. Alex Rusu s-a făcut remarcat pe plan local când a început proiectul numit Moutain Beach, unde a fost rezident 4
Legendele toamnei se scriu pe 5 octombrie la Iasi, cu Fumiya Tanaka si Rhadoo! [Corola-blog/BlogPost/96241_a_97533]