KorAP: Find »[drukola/base=catolic & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...144 145 146 ...151 >

3,766 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

fundamentele ale catolicismului european de la acea dată. Au existat numeroase articole care prezentau știri din lumea catolică; dintre acestea, cele mai multe se refereau la Vatican și la evenimentele din zona catolică de naționalitate germană. Au fost publicate date statistice cu numărul catolicilor germani din statele germane, cât și a celor din afara acestui spațiu. S-au prezentat măsurile adoptate de responsabilii religioși din Germania pentru păstrarea identității cultural-religioase a acestor minorități și a grupurilor de imigranți 461. Anul 1933 a adus reformarea revistei

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
România, unde trăiau la acea dată părinții lui Johann Auner. Clasele primare și cele gimnaziale le-a urmat la școala din Calea Călărașilor nr. 11, ce a devenit ulterior Cercul Catolic Tomis. În august 1877 s-a înscris la Seminarul catolic Sf. Duh"484 din București. A făcut parte din primele serii de seminariști care au urmat un curs special, după reforma episcopului Paoli și a directorului Alois Irwin(aceștia au renunțat la trimiterea seminariștilor la cursurile școlilor publice). Studiul filosofiei

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Leon Blanc în grad de comandor, acordat de președintele Cehoslovaciei în septembrie 1928. A decedat la vârsta de 68 de ani la București, pe data de 30 decembrie 1932, iar pe 2 ianuarie 1933 a fost înmormântat în cimitirul Belu Catolic din capitală 490. Despre Carol Auner a apărut un articol scris de fostul său colaborator Șt. Dumitrescu, la data de 12 ianuarie 1933 în ziarul bucureștean Epoca, în care erau evocate personalitatea și meritele sale în dezvoltarea vieții catolice din

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a fost cel care a scris una dintre cele mai controversate lucrări din istoriografia catolică românească, editată la Budapesta în 1908, în condiții neclare și astăzi 493. Folosind doar istoriografia maghiară, el a reactualizat teoriile maghiare privind originea secuiască-maghiară a catolicilor moldoveni, forțând interpretarea unor relatări ale misionarilor, precum și unele ipoteze fanteziste 494. Datorită acestei lucrări, istoriografia maghiară îl va cita deseori (practic cu orice prilej) pe Auner în susținerea tezelor privind originea catolicilor moldoveni. Scrierea a fost repudiată ulterior de

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
reactualizat teoriile maghiare privind originea secuiască-maghiară a catolicilor moldoveni, forțând interpretarea unor relatări ale misionarilor, precum și unele ipoteze fanteziste 494. Datorită acestei lucrări, istoriografia maghiară îl va cita deseori (practic cu orice prilej) pe Auner în susținerea tezelor privind originea catolicilor moldoveni. Scrierea a fost repudiată ulterior de Auner, fiind chiar omisă în general în autobiografiile sale; însă "răul" fusese făcut deja. Monseniorul Auner nu a oferit niciodată o explicație privitoare la această gravă eroare istoriografică, dar nici în ceea ce privea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
cărți. În perioada apariției Revistei catolice (1912-1916) la București, Auner s-a aflat printre principalii ei colaboratori, realizând studii de istorie referitoare la catolicismul din România, în special despre primele episcopate catolice românești. Considerat ca fiind cel mai important istoric catolic provenit din diecezele de București și Iași495, studiile sale rămân o sursă des utilizată în cercetarea istoriei catolicismului din România; acest fapt se datorează folosirii cu predilecție a documentelor de arhivă, pe care el le obținea fie personal, fie prin

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
dar și la Seminarul Pedagogic din București. În anul 1912 s-a titularizat ca profesor la "Liceul Sf. Lazăr" din București 556. A deținut mai multe funcții, printre care secretar general al Asociației Profesorilor Secundari din București și al Asociației Catolicilor din București. S-a remarcat prin activitățile în calitate de secretar general al organizațiilor amintite, dar și prin opera sa științifică și literară. Între lucrările sale, amintim volumul de poezii "Inimă de student" și traducerea piesei lui Eschil: "Prometeu înlănțuit" etc. Numeroasele

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
împreună cu toți aceia care au lucrat pentru încheierea păcii atât de așteptate"571. Acest articol demonstra ancorarea publicației în evenimentele importante ale perioadei, dar și exprimarea punctului de vedere al Bisericii în legătură cu problemele societății. Rubrica "Știri Diverse" oferea informații despre catolicii din întreaga lume și despre evenimentele mai importante petrecute în fiecare lună. În iulie 1913 au apărut la această rubrică (pe lângă informații despre situația din Mexic, Franța și Albania) și câteva știri despre francomasonii italieni, care erau considerați "dușmanii cei

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
prezentau, din punct de vedere istoric, evoluția încă de la întemeiere a Bisericii Catolice din Moldova și modul de organizare a episcopiilor. Un alt subiect abordat a fost cel al ceangăilor din Moldova (dacă erau români sau nu), al originii românilor catolici din Moldova și alte articole cu caracter istoric. La aceste probleme a încercat să răspundă în mai multe rânduri preotul Ioan Mărtinaș. Lumina creștinului a fost tipăritura din dieceza de Iași cu cele mai multe informații externe. Ea îi înștiința pe cititorii

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a mișcat nici degetul cel mic, spre a apăra pe pelerini"616. În același număr al revistei erau oferite informații cu privire la situația din Mexic: "Mexicul a stat aproape neîntrerupt în revoluții și războaie civile. În sfârșit, vine știrea că răbdarea catolicilor s-a terminat și ei încep să organizeze un partid politic, care să introducă principiile creștine în cârmuirea statului. Partidul numără până acum 500.000 de membri și va aduce desigur liniștea dorită în această țară"617. Descrierea acestor evenimente

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a luat un avânt puternic"625. Se cita din discursul de retragere al președintelui Carol E Restrepo (1 august 1914), care își afirma supunerea față de Iisus Cristos; se "caracteriza" apoi noul președinte, Iosif V Concha, care era prezentat ca "un catolic exemplar și foarte iubit de popor. Unul din fiii lui se pregătește la preoție în seminarul archiepiscopal. Fericită țară"626. Nu intrăm în analiza situației existente în Columbia la acea dată și nici nu ne îndoim de exactitatea caracterizării celor

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
scopul acestei reviste: "Biserica Catolică a avut, are și va avea totdeauna adversari care să lupte fie împotriva învățăturilor propuse de dânsa, fie împotriva legilor și instituțiilor ei și nu rareori chiar împotriva slujitorilor ei... Spre a lămuri atât pe catolicii noștri, cât și pe aceia care aduc asemenea acuze asupra adevărurilor atât de mărețe ale sfintei noastre Biserici, ne-am hotărât a scoate Sentinela catolică"635. A mai existat o publicație similară care a aparținut Bisericii Ortodoxe și anume Sentinela

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
când preotul Anton Gabor a primit de la arhiepiscopul de București, A. Cisar, o scrisoare în care se preciza că "afacerea cu contopirea este extrem de semnificativă"640. În revista Sentinela catolică au apărut numeroase informații referitoare la problemele delicate din viața catolicilor din România,dar și din străinătate. În numărul 6 anul 6 (iunie 1926) al gazetei a fost publicat un articol intitulat " Marele secret", în care editorul A. Gabor a explicat cititorilor cum s-a cumpărat tipografia "Presa Bună" și cu

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
fi alături de tot ce este catolic; pe terenul național numai de ce este românesc"654. Toate publicațiile catolice (inclusiv noul ziar) au avut un caracter național. Mentalitatea existentă în acea vreme (invocată de clerul ortodox) era aceea de a vedea în catolici niște străini, niște minorități etnice și confesionale; în consecință, au apărut tipărituri catolice care combăteau această atitudine 655. Almanahul Presa Bună-Calendarul catolic În anul 1903, preotul franciscan Paul Mosel, paroh de Bacău, a început publicarea revistei Calendarul catolic 656. Aceasta

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
vedea în catolici niște străini, niște minorități etnice și confesionale; în consecință, au apărut tipărituri catolice care combăteau această atitudine 655. Almanahul Presa Bună-Calendarul catolic În anul 1903, preotul franciscan Paul Mosel, paroh de Bacău, a început publicarea revistei Calendarul catolic 656. Aceasta apărea anual și cuprindea învățături și practici creștine, descrieri din viețile sfinților; însă cel mai important era calendarul pe anul respectiv, cu sărbătorile de poruncă și cu posturile existente. Din cauza dificultăților întâmpinate, preotul Andrei Florea (ajutorul lui Mosel

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de Iași și București, Sărbătoarea Patronului, Calendarul cu notițe"661. Existau materiale ce apăreau constant: în anul 1914 au fost editate următoarele articole: "Un înger al binefacerii, Viața cuvioasei Maria Lataste (ambele erau traduceri), Petru Șchiopul și catolicismul în Moldova, Catolicii și acțiunea militară a României, În ce chip a dezvățat un căpitan pe soldații săi de sudălmi, Povestea vorbei"662. Erau materiale de istorie, teologie, istoria Bisericii, literatură (poezii), articole referitoare la evenimente din societatea contemporană (de actualitate, politice) și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
cuprindea informații atât din țară, cât și din întreaga lume, referitoare la comunitățile catolice (Iași, București, Roma, Anglia, Belgia, Olanda, Japonia, America, Guatemala, Columbia, Africa). La începutul Almanahului pe anul 1915 a apărut un text intitulat O datorie pentru fiecare catolic, ce conținea citate ale unor episcopi și papi, menite să mobilizeze populația catolică să se aboneze la publicațiile tipărite de Biserică: "Este o sfântă datorie a fiecărui catolic să sprijinească presa catolică și să o răspândească cât mai mult în

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
pe anul 1915 a apărut un text intitulat O datorie pentru fiecare catolic, ce conținea citate ale unor episcopi și papi, menite să mobilizeze populația catolică să se aboneze la publicațiile tipărite de Biserică: "Este o sfântă datorie a fiecărui catolic să sprijinească presa catolică și să o răspândească cât mai mult în popor (Papa Pius IX); Este o faptă foarte bună, ba chiar o sfîntă datorie de a întreține presa catolică (Papa Pius X); A cumpăra și a citi scrieri

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
cumpăra și a citi scrieri catolice și a le da și la alții să fie cetite, este o faptă tot atât de bună ca și oricare altă faptă de evlavie și în ziua de azi, una din cele mai mari datorii a catolicilor (Episcopul Dr. L. Wahl)"664. Această măsură demonstra faptul că publicațiile catolice din România apăreau de cele mai multe ori în deficit (în "pagubă"665). Pe parcursul tipăririi Almanahului au apărut numeroase articole de istorie, de literatură, de educație socială și religioasă, menite

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a fost editată la Huși, pe parcursul a trei perioade: 1918-1920, 1921-1927, 1938-1944. Înainte de anul 1900 a fost introdus în România Ordinul al III-lea Franciscan, denumit și Terțiarii Franciscani, un ordin de călugări și laici din Occident, congregație a Societății Catolicilor Pocăiți. Scopul acestui ordin era "trăirea în sânul familiei a unei veți cât mai aproape de sfințenie". Pentru îndrumarea membrilor săi, a fost înființată o publicație menită să îl promoveze și să-i informeze pe aceștia în legătură cu activitățile desfășurate. Această îndrumare

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
decât a publicațiilor Lumina creștinului sau Viața. Perioada de apariție a revistei a fost relativ scurtă: de cinci ani, până în anul 1930. Revista Curierul parohiei catolice din Galați a fost un buletin parohial al părinților franciscani adresat în primul rând catolicilor din Galați locul unde se afla redacția și administrația publicației. Un abonament în țară costa 80 de lei, iar pentru străinătate, 120 de lei717. În revistă apăreau și anunțuri publicitare ale firmelor din Galați, menite să îi sporească veniturile. Erau

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
poate (articolele) nu sunt destul de adânc studiate"736. Alături de părintele Carol Auner, a fost unul dintre cei care au studiat istoria catolicismului din Moldova. Debutul său în istoriografia catolică românească s-a produs în 1914, când a publicat în Calendarul catolic două articole: primul, despre sanctuarul catolic de la Stănești (lângă Târgu Trotuș)737 iar al doilea, un fragment dintr-o lucrare aflată în stadiu de proiect, intitulată Istoria bisericii catolice din Iași, care trata perioada domnitorului Petru Șchiopul 738. În 1915

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
muzică la Conservatorul din Iași. În 1945 a fost numit profesor de teorie și solfegii la Conservator, dar a predat și religie la mai multe licee din oraș. A continuat editarea revistei Lumina creștinului (pentru o scurtă perioadă) în atelierele catolicului Alexandru Terek, deoarece tipografia "Presa Bună" deportată la Beiuș nu a mai revenit la vechiul sediu. În 1946 a fost numit paroh la Dărmănești, unde a deschis o școală de dascăli. În perioada regimului comunist a deținut câteva funcții în

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
copiilor, care cuprindea poezii și cântece catehetice pentru învățarea adevărurilor și a practicii rugăciunii 761. Dintre lucrările cele mai importante și apreciate, menționăm: Fericirea țării, sănătatea poporului, publicată în 1931 (se adresa în special țăranilor catolici din Moldova 762), Cântărețul catolic 763, Cântăm cu toții. O lucrare aparte a fost Comunismul demascat, publicată în 1937,ce relua articolele apărute în revista populară Viața 764. Această din urmă carte a fost recomandată de arhiepiscopul Alexandru Th. Cisar spre a fi citită de tinerii

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Calendarul catolic de perete. Când a apărut revista Viața, a încurajat-o, a sprijinit-o și a colaborat cu articole valoroase.A tipărit în trei ediții cartea de rugăciuni Calea cerului, aceasta fiind una dintre cele mai răspândite scrieri printre catolicii moldoveni. Însă eforturile cele mai mari le-a depus în paginile Curierului parohiei sale, publicație pe care, până la moarte, a redactat-o aproape singur. Preotul Paul Mosel S-a născut la 31 martie 1854 la Camp am Rhein, în Germania

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]