4,620 matches
-
Literatura de specialitate accentuează adesea limitele studiului de caz: -Datorită numărului redus de cazuri ce pot fi analizate, datele nu sînt generalizabile (mai ales în studiul de caz unic), iar utilizarea sa ca metodă de stabilire a relațiilor de tip cauzal este contestată. -Validitatea și fidelitatea studiilor de caz este adesea îndoielnică, iar subiectivitatea metodei este foarte ridicată. -Credibilitatea metodei este afectată de situațiile în care cazurile sînt alese tocmai pentru a susține ipotezele unui studiu, și nu pentru a ilustra
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
în condițiile respectării tuturor etapelor și condițiilor de elaborare, administrare și calculare a scorurilor. 3.5.Metoda experimentală: experimentul, cvasiexperimentul și pseudoexperimentul (experimentul cu caz unic și experimentul ex post facto) Metoda experimentală permite cercetătorului să stabilească relații de tip cauzal între fenomene, prin manipularea unei variabile independente care conduce la modificarea unei variabile dependente, în condițiile în care nu există influențe ale unor variabile externe. Variabilele independente sînt acei stimuli care pot avea o influență relevantă asupra unui comportament sau
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
încearcă să păstreze constante condițiile externe și să manipuleze doar variabila independentă, astfel încît să evite influențele acestora în explicarea modificărilor variabilei dependente. Dacă variabilele externe nu sînt riguros controlate, se poate suspecta că variațiile variabilei dependente nu rezultă strict cauzal ca urmare a variațiilor celei independente. Dacă în cazul experimentelor de laborator acest lucru este posibil, în cazul experimentelor educaționale excluderea sau păstrarea la un nivel constant a variabilelor externe este dificil de realizat. De exemplu, dacă dorim să demonstrăm
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
interpersonale, nivelul aptitudinal al elevilor, motivația elevilor etc.) care pot interveni și ele în îmbunătățirea sau scăderea performanțelor școlare. Problema controlului variabilelor externe este abordată în legătură cu validitatea internă și externă a unui experiment. Validitatea internă se referă la credibilitatea relației cauzale dintre variabila independentă și cea dependentă, care este asigurată doar în cazul în care se controlează variațiile variabilelor externe. Validitatea externă se referă la posibilitatea de generalizare a rezultatelor unui experiment. În literatura de specialitate sînt descrise riscuri privind asigurarea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
Best, 1977; McMillan, 1992; Havârneanu, 2000a): a. Pentru validitatea internă: -Factori istorici. Intervalul de timp dintre aplicarea tratamentului experimental și măsurarea variabilei dependente poate fi marcat și de alte evenimente, exterioare în raport cu situația experimentală, care pot interveni în explicarea relației cauzale. De exemplu, un cadru didactic introduce un program de educație interculturală, cu scopul de a surprinde schimbările atitudinale ale elevilor; o criză locală sau chiar mondială majoră (atacuri ale unor grupări extremiste, conflicte interculturale etc.) mediatizată intens și care se
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
se optează (incluzîndu-le în rîndul acestora și pe cele pseudoși cvasiexperimentale), acesta trebuie clar stabilit înainte de începerea studiului. De asemenea, trebuie proiectate riguros măsurile de control al variabilelor externe și de asigurare a validității interne și externe. Izolarea unei secvențe cauzale - altfel spus, controlul relației cauză-efect - constituie principalul avantaj al metodei experimentale în raport cu cele istorice și descriptive. La acesta se adaugă posibilitatea cercetătorului de a spori obiectivitatea cercetării, mai ridicată în cazul experimentului decît al altor metode, precum și posibilitatea de a
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
o mai bună înțelegere și contextualizare a subiectului în abordarea Relațiilor Internaționale. Primul nivel de analiză (individual) caută explicațiile evenimentelor internaționale pornind de la indivizi. Într-o accepțiune mai exactă, la acest nivel se remarcă două categorii de variabile independente (factori cauzali), ambele ținând de indivizi, care determină evenimentele internaționale (ca variabilă dependentă): prima este natura umană într-o reprezentare generică, iar a doua se referă la personalitatea și, pornind de aici, deciziile liderilor considerați individual. Identificarea cauzei evenimentelor internaționale în natura
PROBLEMA NIVELURILOR DE ANALIZĂ ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
balastul greu al compromisurilor. Optez pentru blândețe și din dorința de a fi cât mai obiectivă, de a nu stârni pasiuni și resentimente, nici la semenii mei, nici la mine dacă este adevărat că prin aceasta se pune capăt înlănțuirilor cauzale ale învrăjbirii. Cei ce au semănat printre noi dezbinarea, aplicând perfidul principiu al luptei de clasă, n-au cunoscut istoria neamului nostru: România modernă a fost clădită pe temeiul dragostei și al înfrățirii oamenilor de bună-credință. Găsesc deci că e
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
În introducerea la edița americană Joel Agee, pare a sugera mai curând un câmp de energie psihică migratoare, fluidități Încărcate și divergente, nu structura clasică a unui caracter perfect definit. Confruntăm un spectru epic-analitic mereu În mișcare, abolind adesea relația cauzală trecut-prezent, dar și aceea dintre premisă și acțiune, dintre fapt și consecințele sale, dintre dorință și rătăcire, dintre plin și gol, dintre ordine și haos, dintre libertate și diversiunile ei. Doar În acest fel putem și admite, eventual, treptat, natura
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ridicat la 29 Decembrie 1942 de Gestapo și transportat la Berlin pentru anchetarea întâmplărilor majore petrecute în timpul cât el răspundea de ordine în grupul legionar. S-a încercat acolo să i se smulgă o declarație care să stabilească o legătură cauzală între complot și fuga Comandantului în Italia, astfel: complotul a fost de fapt o punere în scenă pentru a demonstra nesiguranța în care era Comandantul în Germania, deci o justificare a fugii lui în Italia. Asupra lui Nicolae Petrașcu s-
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
mediul natural geografic), cadrul biologic (factorii biologici, demografici, rasiali), cadrul istoric (cultura moștenită) și psihic (psihologie colectivă, opinie publică). O radiografie a viziunii lui Gusti asupra cauzalității sociologice arată un demers creator de prelucrare analitică a tradițiilor deterministe de explicare cauzală a fenomenelor sociale (legi cauzale de tip geografic, biologic, istoric, psihologic), cu un adaos necesar de contrapondere subiectivă (motivarea afectivă și rațională a voinței sociale), având funcția de a relaxa și relativiza cauzalitatea rigidă, mecanicistă. Spre deosebire de explicațiile deterministe oferite de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
factorii biologici, demografici, rasiali), cadrul istoric (cultura moștenită) și psihic (psihologie colectivă, opinie publică). O radiografie a viziunii lui Gusti asupra cauzalității sociologice arată un demers creator de prelucrare analitică a tradițiilor deterministe de explicare cauzală a fenomenelor sociale (legi cauzale de tip geografic, biologic, istoric, psihologic), cu un adaos necesar de contrapondere subiectivă (motivarea afectivă și rațională a voinței sociale), având funcția de a relaxa și relativiza cauzalitatea rigidă, mecanicistă. Spre deosebire de explicațiile deterministe oferite de „sociologiile parțiale”, unde apariția cauzei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
un adaos necesar de contrapondere subiectivă (motivarea afectivă și rațională a voinței sociale), având funcția de a relaxa și relativiza cauzalitatea rigidă, mecanicistă. Spre deosebire de explicațiile deterministe oferite de „sociologiile parțiale”, unde apariția cauzei este întotdeauna urmată de producerea efectului, modelul cauzal gustian este conceptualizat în termeni de condiționare, în care cauza clasică apare sub ipostaza de virtualități, indeterminare, probabilitate, fascicul de posibilități. Cadrele nu au capacitatea să determine în chip univoc transformări (manifestări) sociale, ele nu indică niciodată, în chip nemijlocit
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
legea paralelismului social, D. Gusti atrage atenția asupra imposibilității de a explica o realitate concretă foarte complicată prin câteva elemente ce nu sunt decât abstracțiuni din nevoi de metodă, primatul deținându-l întregul, societatea. O explicitare deosebit de lămuritoare a sensului cauzal al legii paralelismului sociologic îi aparține lui M. Vulcănescu: „Nici una din împrejurările care condiționează faptele sociale nu constituie însă, luată în parte, o cauză a acestei vieți, ci numai o condiție a ei. Deosebirea este cunoscută. Nici una nu declanșează singură
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
condiționează faptele sociale nu constituie însă, luată în parte, o cauză a acestei vieți, ci numai o condiție a ei. Deosebirea este cunoscută. Nici una nu declanșează singură procesul de realizare, nu reprezintă în realitate forța care dezlănțuie acțiunea de manifestare. Cauzală e numai acțiunea concomitentă a tuturor condițiilor, în măsura în care realizează o unitate în act, o totalitate vie, dinamică: voința socială. De unde nevoia de a cerceta acțiunea paralelă a acestora și contopirea lor într-o singură unitate” (Vulcănescu, 1932, 218). Formula cauzalității
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de opinie NORC/Gallup), Mark Warr a pus în evidență o relativă stabilitate a nivelurilor ratei criminalității și fricii de a deveni victimă a criminalității. „Similaritatea evidentă dintre cele două serii de date nu indică în mod necesar o relație cauzală între rata criminalității obiective și frică, însă ea arată că frica nu este independentă de riscul obiectiv, așa cum a fost măsurat de National Crime Survey” (Warr, 1995, 297). Chiar dacă măsurătoarea este restrictivă (s-a avut în vedere doar un anume
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în procesarea informațiilor este mai mare; c) importanța: semnificația motivațională rezultată din nevoile prioritare și din conexiunea cu alte expectanțe; d) congruența: informațiile consonante cu așteptările tind să fie reamintite, iar cele care contrazic așteptările stimulează procesarea conștientă în vederea atribuirii cauzale (vezi Stănculescu, 2003, 14). Particularizând problematica accesibilității cognitive, vom spune că frecvența cu care apar în mass-media relatări despre cazurile de infracționalitate (am văzut că mass-media suprareprezintă criminalitatea, mai ales cea cu violență) induce bias-uri în opinia publică despre acest
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
accentuează importanța combaterii acelorași dimensiuni și astfel legătura dintre formele de excluziune (și dintre acestea și sărăcie) depinde semnificativ de politicile sociale pe care le formulează țara respectivă. Pe lângă acestea, importanța părții empirice trebuie accentuată și pentru că surprinde natura proceselor cauzale (dintr-o perspectivă teoretică nu putem spune nimic despre sensul relației de dependență dintre sărăcie și educația copiilor sau dintre șomaj și sănătate etc.). Date utilizate Nevoia de date care să acopere perioade mai lungi de timp ne constrânge să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
axe. 3. Modele ale relațiilor dintre Axa I și II și incursiuni metodologice În continuare vor fi menționate principalele modele ce sunt invocate în cazul comorbidităților medicale (LYONS, 1997, DOLAN-SEWELL, 2001Ă: Modelul independenței. Acesta presupune că nu există o relație cauzală sau de risc în co-ocurența tulburărilor în chestiune. Acestea apar împreună întâmplător prin șansă, având o etiopatogenie și o configurație clinică distinctă. Este așa-zisă ipoteză nulă. Deși au o configurație clinică distinctă din toate punctele de vedere, cele două
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
alcool și droguri, de obicei politoxicomania, se corelează pozitiv de fapt cu întreg clusterul A. Totuși, deoarece consumul este de lungă durată, începând de la vârste tinere, de cele mai multe ori e dificil de stabilit statusul mintal înainte de începutul consumului, astfel încât relațiile cauzale sunt complexe și se pot interpreta prin mai multe modele. S-a discutat și dacă nu se poate vorbi de o personalitate addictivă. Consumul cronic de alcool și droguri poate de asemenea modifica în mod secundar personalitatea sau cel puțin
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
constituirea tulburărilor de personalitate, dacă apar în perioada infanto-juvenilă și mai ales în pubertate și perioada adolescentină. Se poate adăuga faptul că există toate argumentele raționale să se emită ipoteza că tulburările psihice pe Axa I - dacă nu are rol cauzal sau agravant, cel puțin întrețin o tulburare diagnosticată pe Axa II. În prezent se consideră că tulburările de personalitate este o diateză care face ca persoana să ajungă mai ușor la o tulburare pe Axa I, mai ales dacă e
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
intensificarea mișcării de interacțiune permanentă dintre om și natură. Gândirea strategică este: • inovatoare: bazată pe analiză și experiență. Ea are multiple surse de informație și caută noi conexiuni Între idei și concepte străine; • sistemică: ea evită explicațiile unidimensionale și schemele cauzale prea simple. Gândirea strategică procedează la o Înțelegere holistică a firmei În care imaginația, intuiția și flerul au un rol important; • practică: ea nu constă În salturi periculoase În conjuncturi, ține seama de moștenirea trecutului și de ritmul de schimbare
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
concentrată. Această constatare este Întărită de evoluția divergentă a ratelor de concentrare industrială și de participarea multinaționalelor În aceste sectoare: Analiza datelor pentru Marea Britanie și Franța tinde să respingă teoria conform căreia concentrarea și activitatea multinaționalelor sunt legate În mod cauzal. Nu se pot constata corelații Între evoluția istorică a acestor două variabile În nici una dintre cele două țări. În Marea Britanie se observă chiar o corelație negativă Între nivelul participării străine În fiecare sector industrial și variația nivelului de concentrare. Această
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
corelații Între evoluția istorică a acestor două variabile În nici una dintre cele două țări. În Marea Britanie se observă chiar o corelație negativă Între nivelul participării străine În fiecare sector industrial și variația nivelului de concentrare. Această corelație nu poate fi cauzală, de vreme ce multinaționalele sunt cel mai puternic reprezentate În sectoarele În creștere, pe când concentrarea este În general asociată sectoarelor În curs de contracție (Fishwick, 1982, p. 78). Dacă partea multinaționalelor În industrie crește fără ca acest fapt să constituie o explicație a
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de acordare a puterii decizionale și nivelul de autonomie acordat efectiv. În studiul lui Kenter, interdependența unităților Întreprinderilor multinaționale constituie unul dintre principalii factori care permit determinarea gradului de autonomie pe care se poate conta Într-o situație dată. Analiza cauzală duce la concluzia că nivelul de autonomie dorit (adică nivelul pe care sediul tinde să-1 atingă) pentru deciziile financiare și cele de investiții este la fel de ridicat ca și fluxurile de bunuri și servicii transferate de firma-mamă către filialele din străinătate
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]