66,018 matches
-
Când spunem și noi, ca și Toma, ” Domnul Meu” ne referim la Iisus ca ”Dominus”, Stăpânul Cel ce domină, stăpânește. Când la cuvântul ”Domnul” mai adăugăm și cuvântul ”Dumnezeu”, e și mai clar că vorbim despre Stăpânul a toate, făcătorul cerului și al pământului, iar în cazul lui Iisus, mai precis, de Logosul divin întrupat în istorie, Cel prin care toate s-au făcut, așa cum afirmă Sfântul Ioan Teologul în prologul Evangheliei sale. Deci dacă Stăpânul a toate a înviat, înseamnă
Învierea Domnului şi apartenenţa noastră [Corola-blog/BlogPost/92528_a_93820]
-
nu ne putem lăuda cu alcătuirea unui glob de aur din firișoarele extrase din contextul poetic cercetat dar, atâtea câte sunt dorim să le evidențiem în cele ce urmează spre folosul celor interesați de: alimentația tradițională; arhitectura țărănească; zămislirea coloanelor cerului (troițele); târgurile de animale; ocupațiile și obiceiurile; harnașamentul bidiviilor și mai presus de toate portul popular al locuitorilor obștiilor sătești din zona Orăștiei. Darurile oferite de gazde, colindătorilor drept recompensă pentru urările făcute țin, în bună parte, de alimentația tradițională
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
familie și anume la muntă. Dacă în alte părți fetele primesc zestre ca în următorul exemplu: „Dară fetei de la noi / îi tată-su doi boi / Și-o tânjală aurită / Și tot nu se mai mărită“, în așezările din jurul Orăștiei: „Juni cer plug cu patru boi / Și plugarii amândoi / Și cer ciurd’ mare de vaci / Și ciurdarii de la vaci / Și cer turma-i mare de oi / Și ciobanii amândoi ...“.27 Cele mai multe informații ni le-au oferit versurile colindelor din această zonă, privitoare
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
fetele primesc zestre ca în următorul exemplu: „Dară fetei de la noi / îi tată-su doi boi / Și-o tânjală aurită / Și tot nu se mai mărită“, în așezările din jurul Orăștiei: „Juni cer plug cu patru boi / Și plugarii amândoi / Și cer ciurd’ mare de vaci / Și ciurdarii de la vaci / Și cer turma-i mare de oi / Și ciobanii amândoi ...“.27 Cele mai multe informații ni le-au oferit versurile colindelor din această zonă, privitoare la portul popular tradițional. Fata de aici nu se
REPERE ETNOGRAFICE ÎN VERSURILE COLINDELOR CULESE DE CORNELIU BOGARIU DIN ZONA ETNO-FOLCLORICA A ORĂŞTIEI [Corola-blog/BlogPost/92515_a_93807]
-
mai 1981 lansarea navei cosmice Soyuz 40 - transmisă de Televiziunea Română, care-l avea la fața locului pe realizatorul de emisiuni Alexandru Stark - a ținut cu sufletul la gură întreaga națiune română. În nouă minute ați parcurs distanța de la Pământ la Cer. Cum s-a adaptat eroul nostru în condiții de imponderabilitate? - Văzută de jos imponderabilitatea pare un mediu plăcut în care plutești ușor, nu mai ai greutate, te deplasezi oricum tridimensional. Din punctul celor care o suportă, imponderabilitatea implică multe modificări
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92471_a_93763]
-
reduce la un șerpuitor firicel cafeniu, iar o furtună de nisip în Sahara arată ca o ceață de culoarea cafelei cu lapte. Dacă Alpii europeni arată destul de teșiți, Munții Himalaya par a nu-și pierde nimic din semeție, spărgând parcă cerul, iar estuarul Amazonului impresionează prin proporții... - Scrieți printre amintirile Dumneavoastră din Cosmos că zilnic, între orele 19.30-20.00, treceați pe deasupra României. Cum se vedea România din Cosmos? - Era cel mai așteptat moment și îl parcurgeam cu emoție că îmi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92471_a_93763]
-
pe poeți să cânte Ardealul sfârtecat, Ardealul, acea „conștiință a legăturii veșnice dintre Neam și Pământ”. Iar când răsuna prelungul dangăt ale clopotelor Ardealului, în leagănul de ființă al neamului, din deal în deal au răsunat tulnicele, ardeau munții, ardea cerul înspre Tisa. Din amvonul împlinirilor neamului, Ardealul chema, iar poeții răspundeau: „Noi niciodată n-am trădat Ardealul! / În țara noastră sfântă și blajină, / Noi nimănui nu i-am băgat pricină //...// Privitu-ne-au cu ochii plini de ură, / Lovitu-ne-au cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
au adunat roua plânsului în potirul dorului, știind că speranța moare ultima, că de pe crestele istoriei românești, sub cruntă apăsare străină, cu strămoșii privind Ardealul, românii repetă versurile lui Traian Dragoș: „Veșnicind, prin faptă, litania, / Vor striga să audă și cerul: / E - a noastră, pe veci, Transilvania!”. LAZĂR LĂDARIU P.S. Am încredințat tiparului rândurile acestui editorial, rânduri scrise în memoria acelor poeți care, atunci, după 30 august 1940, când nordul Ardealului a fost cedat Ungariei lui Horthy, prin diktatul de la Viena
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
prieteni, fie la partea mecanică, fie la cea electronică... eu fiind, totuși, un stomatolog ”. Planuri de viitor ar fi - a mai spus dr. Emil Peră, să mă bucur cel puțin la fel de mult de acest hobby, dacă se poate, pe un cer montan, la peste 1500 de metri, unde cerul este mai curat și lipsit de poluarea orașelor. Plănuiesc, împreună cu soția și un grup de prieteni astronomi, o excursie în Namibia, pentru a vedea și constelațile emisferei sudice. Ioan Stan
Astrofotograful amator, dr. Emil Pera – premiu internaţional [Corola-blog/BlogPost/92569_a_93861]
-
electronică... eu fiind, totuși, un stomatolog ”. Planuri de viitor ar fi - a mai spus dr. Emil Peră, să mă bucur cel puțin la fel de mult de acest hobby, dacă se poate, pe un cer montan, la peste 1500 de metri, unde cerul este mai curat și lipsit de poluarea orașelor. Plănuiesc, împreună cu soția și un grup de prieteni astronomi, o excursie în Namibia, pentru a vedea și constelațile emisferei sudice. Ioan Stan
Astrofotograful amator, dr. Emil Pera – premiu internaţional [Corola-blog/BlogPost/92569_a_93861]
-
Plină ne aduce aminte de ce am învățat și de la cine. Cei care au pus bazele noastre morale că și persoane, și ar fi indicat să privim acest fapt, plini de recunoștință. În Astrologia Vedica, Luna se va afla în partea cerului guvernată de constelația Uttara Ashadha, iar acest fapt se traduce că «victorie desăvârșită». Simbolizata de un elefant care reprezintă că și forță pe Lord Ganesha, acesta are puterea de a distruge chiar și cele mai grele obstacole care îi stau
Cum ne influențează luna plină din punct de vedere astral: „Treci mai departe. Totul vine încet şi bine” [Corola-blog/BlogPost/92571_a_93863]
-
drumul destinului nostru, biete paiațe ce ,,înaintăm țopăind’’ (Să mergem - p. 15) și râdem strâmb și hâd, biete fețe anonime și palide, ca de mârțoagă spălată de lacrimi, măști în fața unui adevăr gol-goluț, o lume de mănunchiuri de suflete între cer și pământ, până la drumul destinului nostru care merge umăr la umăr alături de noi. ,, Cine suntem noi?’’ Noi suntem cei care din lăuntrul sufletului nostru trăim pentru a dispărea cu amărăciunea unei inimi de lut ,,pe pământul unde focul și cenușa
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92540_a_93832]
-
a sufletului’’ ei furtuna propriei vieți, pe care o trăiește cu duritatea rocilor. Acest sentiment al singurătății o ajută pe Ayten Mutlu să-și constate defectele, să se clarifice față de ea însăși ,,defectele mele m-au întrecut mereu’’ (Nebun din cer - p. 25), în timp ce alter ego-ul ei stă mereu treaz, constată și înregistrează, redând apoi cuvântul în dialogul tăcut al poetei cu ea însăși. În interiorul acestei singurătăți cumplite, ,,tăcerea absolută a celor morți’’ capătă valențe imense, poeta însăși aflându-se într-
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92540_a_93832]
-
Sfânt care întoarce Roata Lumii va apare pe Pamânt, această floare va înflori datorită marilor sale virtuți și numeroaselor sale binecuvântări.” Semnele divine sunt menite să trezească sufletele oamenilor În limba sanscrită, udumbara înseamnă „floare de bun augur venită din cer”. Delicata floare Udumbara are petale diafane, de culoare alb rozalie și o tijă fină, iar cei care i-au admirat frumusețea au fost fascinați de parfumul suav și îmbietor, surprinzător pentru o floare atât de mică. Cele câteva fotografii - aflate
Un fenomen SUPRANATURAL. Floarea lui Buddha a înflorit ! [Corola-blog/BlogPost/92585_a_93877]
-
iubitori și ei tot de vin: „Când de mănușa lungii săbii/ Mă rezimam să nu mă clatin,/ Cântau cu toți pe Basarabii,/ Pe domnii neamului Mușatin,/ Pân’ ce-ncheiau în gura mare/ Cu Ștefan, Ștefan domnul sfânt,/ Ce nici în ceruri samăn n-are,/ Cum n-are samăn pe pământ!”. Moldova și Țara Românească se unesc cumva ante litteram, prin pasiunea tuturor pentru vin, în sens uman și liturgic deopotrivă. La un moment dat, planurile interferă, încât toți bărbații țării petrec
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
Ștefan cel Mare. Schițe de imn”)[30], încât marele luptător în numele Țării și al Crucii se confundă cu națiunea sa și cu lumea dreptății, pentru care s-a căznit atât de mult în viața pământească. Altminteri, domnul apare veghind din ceruri la soarta Moldovei și a României întregi. În fața nimicniciei vremurilor de ocupație a provinciilor istorice, de către austrieci, de către unguri și de către ruși, adică de către „străinii” cei răi, mântuirea (în poezia „Doina”) nu poate veni decât de la Ștefan cel Mare: „Ștefane
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
este singurul capabil să salveze Țara. Fie și numai la sunetul cornului voievodal, „Toți dușmanii or să piară/ Din hotară în hotară”[32]. După patru secole de la fondarea Putnei, „fiii României” se roagă înaintea Domnului lor, ca înaintea Domnului din ceruri: „Dar printre fum și lupte în cercul de lumină/ Se văd cerești casteluri de-a lui Hristos tării,/ Și între ele-i Putna, în care-adânc se-nchină/ Lui Ștefan-vodă astăzi ai României fii.” Și în alte poezii de sorginte populară
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
și manipulează? Veți găsi răspunsuri citind rubricile revistei noastre. Prima pagină, semnată de editorul Revistei Zeit, Nicolae Cătălin Moldoveanu, îndeamnă la relaxare, visare și optimism, printr-o modalitate simplă și la îndemâna oricui: sportul pe bicicletă, într-o zonă în care cerul se unește cu pământul, iar legendele sunt la fel de vii ca în vechime. Articolul Scrisoare de la munte (II) îmbină realul cu fantasticul, peste care sunt presărate elemente definitorii de elocvență, din care cititorii pot descifra pasiunea pentru înălțimi și dorința de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92609_a_93901]
-
ilustra acest sentiment redăm câteva versuri: „În pieptul meu, cu vechea lui revoltă / E, însă, mult mai mare focul / Ce macină și roade vatra / Acestui urgisit Ardeal. Mi-s pumnii strânși mai duri ca piatra. // Zarea se-ntunecă, / Scapără ochii cerului, / Și graiul adânc al pădurii / Vestește furtuna cea mare”; „Am coborât din munți și bolovani, / Legenda lui Horia-mi fierbe-n sânge, / În doina mea Ardealul plânge / Și cer dreptate două mii de ani. // Eu sunt trimisul timpurilor noi, / Ieșit din
Grandoare şi decădere la mâna destinului! [Corola-blog/BlogPost/92603_a_93895]
-
ucraineni „Doar o parte din observațiile OZN din perioada contemporană sînt generate de evoluția unor aparate de zbor secrete aparținînd oamenilor, nu unor civilizații extraterestre. Am eliminat, firește, cazurile de iluzii optice sau confuziile“. Evident, nu tot ce zboară pe cer are origini terestre, dar dacă are, sînt legate de Liciar. Se pare că tehnologia Liciar a fost aplicată și recent, în 1995. Conform lui Cozma, ucrainenii au supravegheat anumite obiective de la granița cu România cu ajutorul unor dispozitive UAV („Unmanned Aerial
Primele OZN-uri/ Braşoveanul care a inventat nave secrete [Corola-blog/BlogPost/92639_a_93931]
-
pe credincioșii Lui” ( Emisiunea Despre rugăciune). Volumul se încheie cu o poezie de o extrem de fină sensibilitate și suplețe, semnată de prof. Zamfira Deac, Templul nezidit, care ține loc de postfață. În viziunea poetului Botiș, suntem datori ”să ridicăm spre ceruri, în căinți/ Fierbinți dorințe de-a primi iertare” Nu voi să mă căiesc la greul vieții). Unii acceptă totul, alții într-o oarecare măsură. Dar: ori totul, ori nimic, la Dumnezeu nu merge cu jumătate de măsură. Iar totul înseamnă
Rugăciune în versuri … Ca tămâia înaintea ta [Corola-blog/BlogPost/92661_a_93953]
-
am slujit și ai cărui suntem încă dinainte de naștere. În acest mileniu smintit, cu valorile toate răsturnate și profanate în mod inadmisibil, se pare că nimic nu-L înduplecă pe Dumnezeu mai mult decâttămâia rugăciunii, care se înalță fuior către cer, așa cum spune psalmistul. Tămâia faptelor bune poate străpunge tăriile. Părintele Radu Botiș a ales să ardă tămâia cuvântului și mireasma acestuia a ajuns până la noi, într-o carte. Parcă simțim adiere de bună mireasmă. Ori în cântece sacre, pe suport
Radu Botiş: „Ca tămâia înaintea Ta“ Editura Ariadna, Baia Mare [Corola-blog/BlogPost/92669_a_93961]
-
există nobil simbol; Ca pentru viață-întru Înviere Umple din El ce-n tine ai gol. (Glasul Bisericii) A ști să înalți cântecul precum o troiță a răbdării, din fărâme de cuvinte, o troiță străjuind semeț înălțimile și atingând cu creștetul cerul înalt, cu brațele cuprinzând munții bătrâni, săpând cu unghiile la rădăcină, în catedrala plină de foșnitoare vitralii, a pădurii... Cuvinte precum bănuții de rouă în iarbă. Monade?... Steluțe de apă tremurătoare? Dar unde să găsești un bob de rășină curată
Radu Botiş: „Ca tămâia înaintea Ta“ Editura Ariadna, Baia Mare [Corola-blog/BlogPost/92669_a_93961]
-
temere, orice prilej de aproape, până și urma de vină închipuită, ori săvârșită cu gândul, cuvântul, cu fapta și omisiunea. „O teamă ne cuprinde apusul meditând, O teamă fără margini, și totuși o scăpare; Atunci o rugă a noastră spre ceruri înălțând Ne-aduce consolare în viața viitoare.// Și străbătând cărarea legendelor prea vechi Simțim o ușurare, o clipă mai fecundă, Trăind în așteptarea odihnelor cerești Cu bucuria-n suflet ce-n chip plăcut inundă.” (Motiv de meditație I) Să nu
Radu Botiş: „Ca tămâia înaintea Ta“ Editura Ariadna, Baia Mare [Corola-blog/BlogPost/92669_a_93961]
-
informativă, dar și de transpunere în fapte, ca funcție formativă, convinși fiind că o societate dăinuiește în timp prin valoarea credinței, devenim și împlinitori ai Cuvintelor Lui: Lăsați copiii să vină la Mine, că a unora ca aceștia este Împărăția cerurilor”, (Matei 19, 14). prof. Mircea BOTIȘ, Liceul Teoretic ,,Constantin Noica”, Structura ,,Betania” pr. Radu BOTIȘ
ROLUL FAMILIEI ÎN FORMAREA PERSONALITĂȚII / prof. Mircea BOTIȘ, Liceul Teoretic ,,Constantin Noica”, Structura ,,Betania” [Corola-blog/BlogPost/92675_a_93967]